ANEXA VI
Declaraţia blocului moldovenesc propusă Sfatului Ţârii şi cetită de I. Buzdugan în Şedinţa de Ia 27 Martie 1918[1].
În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară: Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi nainte şi pentru totdeauna şe uneşte cu mamă-sa România. Această unire se face pe următoarele baze:
1. Sfatul Ţării actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare după nevoile şi cererile norodului; aceste hotărîri se vor recunoaşte de guvernul român.
2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un sfat al ţării (dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
3. Competinţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern.
4. Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.
5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
6.Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei din parlamentul român.
8. Basarabia va trimite în parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin constituţie.
11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate.
Basarabia unindu-se ca fiică cu mamă-sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîtîrziată a constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia Şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în constituţie a pricipiilor şi garanţiilor de mai sus.
Trăiască unirea Basarabiei cu România deapururea şi totdeauna.
Preşedintele Sfatului Ţării, I. Inculeţ.
Secretarul Sfatului Ţârii, I. Buzdugan.
(Acest material: se va concentra în prima pagină a anexei VI)
[1] Înregistrat: Preşedinţia Consiliului de Miniştri. 9 Aprilie 1918, Nr. 68. Originalul la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Dosarul 13/1918. înregistrat cu Nr. 68 din 9 Aprilie. V. dosarul cancelariei Sfatului Ţării Nr. 3, voi. II, Procesul verbal Nr. 63. V. ziarul «Cuvânt Moldovenesc» Nr. 30, din 1 Aprilie 1918.