ANEXA III
Declaraţia Sfatului Ţării[1].
Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Basarabiei!
Republica rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpînire la centru şi neorînduiala în toată ţara, care este istovită prin lupta cu duşmanul de din afară duce la peire întreaga republică.
În această clipă îngrozitoare singura cale de izbăvire pentru republica democratică rusească este, ca noroadele ei să se unească şi să-şi eie soarta în mîinile lor, alcătuindu-şi stăpîniri naţionale, în hotarele ţărilor unde locuiesc.
În puterea temeiului acesta şi avînd în vedere aşezarea rînduelii obşteşti şi întărirea drepturilor cîştigate prin revoluţie, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea republicii federative democratice ruseşti, ca părtaş cu aceleaşi drepturi.
Pînă la chemarea adunării poporane a republicii Moldoveneşti, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuire de-a dreptul, deopotrivă şi tăinuită, după sistemul proporţional, cea mai inal- tă ocîrmuire a republicii Democratice Moldoveneşti este Sfatul Ţării, alcătuit din împuterniciţii tuturor organizaţiilor democraţiei revoluţionare ale deosebitelor noroade şi din împuterniciţii zemstvelor şi tîrgurilor.
Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldovenească o are sfatul directorilor generali, care sunt răspunzători numai înaintea Sfatului Ţării.
Înfăţişînd voinţa noroadelor, trăitoare pe pămîntul republicii Moldoveneşti, Sfatul Ţării are în vedere:
1. Să cheme în timpul cel mai scurt adunarea poporană a republicii Moldoveneşti, aleasă prin glăsuire obştească, dea-dreptul, deopotrivă şi tăinuită după sistemul proporţional.
2. Să împartă norodului muncitor tot pămîntul fără plată, pe temeiul folosirii drepte.
Pînă la alcătuirea unei legi despre trecerea pămîntului la norodul muncitor, — ca să nu fie neorînduială şi irosire a bogăţiilor ţării, tot pămîntul, care nu se lucrează cu braţele stăpînului lui, împreună cu vitele şi stromenturile[2] gospodăriei va trece în sama comitetelor pămînteşti, alese din nou pe temeiul democratic.
Sfatul Ţării va întocmi porunci amănunţite despre felul, cum trebuie să orînduiască treaba pămîntului.
Pădurile, apele, bogăţiile de sub pămînt, cimpurile de încercare, răsadniţele, ogoarele pentru sfeclă, precum şi viile şi livezile boereşti şi mînăstireşti, bisericeşti şi ale udelurilor şi însfîrşit toate curţile boereşti, fiind avere obştească a norodului, vor trece în seama comitetului pămintesc general al republicii Moldoveneşti.
3. Să orînduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile şi mărfurile de întîia trebuinţă; să orînduiască munca lucrătorilor, urcînd plata ei şi aşezînd în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, şi să întocmească controlul ţării asupra
fabricilor şi a veniturilor pe tot pămîntul Republicii Moldoveneşti.
Sfatul Ţării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei şi a fabricilor.
Ca să înlăture grozăviile foametei şi a urmărilor ei, Sfatul Ţării va lua toate măsurile, ca să fie arate şi sămănate toate cîmpiile slobode ale Basarabiei.
4. Să orînduiască alegerile drepte în aşezămînturile locale de sineocîrmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obşteşti, deadreptul, deoptrivă şi tăinuite după sistemul proporţional, şi să chezăşluiască pe deplin bunul mers al acestor aşezămînturi.
5. Să apere toate slobozeniile, cîştigate prin revoluţie, precum: slobozenia cuvîntului, tiparului, credinţei, cugetului, unirilor, adunărilor şi grevelor, să chezăşluiascâ neatingerea persoanei şi a locuinţei şi să aşeze judecată dreaptă pentru tot norodul.
6. Să desfiinţeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pămîntul Republicii Moldoveneşti.
7. Să chezăşluiascâ pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăesc pe pămîntul Republicii Moldoveneşti, dîndu-le autonomia culturală-naţională-personală.
8. Să orînduiască treaba învăţămintului pe temeiul autonomiei şi al naţionalizării pentru toate popoarele Republicii Moldoveneşti.
9. Să întocmească îndată polcuri naţionale din ostaşi născuţi pe pămîntul Basarabiei pentru apărarea bogăţiei ţării de jaf în vremea demobilizării oastei şi pentru izbăvirea ţării de cea mai straşnică anarhie.
10. Să eie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pămînturi străine şi fără despăgubiri de război, dîndu-se noroadelor dreptul de a-şi hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată în înţelegere cu întovărăşiţii şi cu toate noroadele republicei democratice federative ruseşti.
Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Republicei Moldoveneşti!
In clipa aceasta grozavă, cînd stăm la marginea prăpastiei, anarhiei, vărsării de sînge frăţesc, sărăciei, foametei şi a frigului — Sfatul înalt al Ţării vă chiamă împrejurul său, să puneţi toate puterile voastre pentru lupta hotărîtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldoveneşti ca să sprijinească din răsputeri şi să apere adunarea întemeietoare rusească
SfatuI Ţării chiamă pe Moldoveni şi pe toate noroadele înfrăţite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obştesc, clădind viaţa nouă pe temelia slobozeniei, dreptăţii şi a frăţiei!
Numai astfel vom scăpa noi tara noastră şi vom feri-o de peire pe maica noastră o tuturor – marea republică democratică rusească!.
Primită de Sfatul Ţării la 2 Decembrie, anul 1917.
Notă: În acest prim document al Sfatului Ţării nu se face nici cea mai mică aluzie la vreo eventuală unire cu Regatul României.
[1] Ziarul «Cuvânt Moldovenesc», Nr. 110, din 6 Decembrie 1917. V. Anexa (in ruseşte) la procesul verbal al şedinţii Sfatului Ţării din 1 Decembrie 1917, Nr. 8 si Nr. 9. Dosarul Cancelariei Sfatului Tării, Nr. 3, V. I.
[2] Uneltele