Peștera 1J2 din Munții Pădurea Craiului, 7067 metri lungime - cea mai lungă și denivelată din România fără intrare naturală; explorările din anul 1986
acest articol/ capitol continuă de la
26 iulie 1986. Adrian Terme și Marin Marian (imaginea 3a) coboară iar în Peștera 1J2. Tura durează aproximativ nouă ore dintre care șase sunt ocupate cu derocarea meandrului dinspre aval. Odată depășită această restricție lungă de patru metri este necesară plantarea unui piton cu expansiune deoarece mendrul se deschide deasupra unei săritori de 9,5 metri care duce în Sala Francisca (imagini 7, 8), de mari dimensiuni. Explorarea acesteia a dus și la buza unui puț de șase metri, de unde se vedeau mai multe continuări. Peștera 1J2 devenea astfel un sistem complex, activul ei curgând spre nord, direcție în care singurul dren de suprafață este Valea Vida, aflată la 4-5 kilometri distanță liniară.
7 acest profil, la o scară extrem de generoasă, se află în fișierul 7 din baza acestei pagini
8 acest plan, la o scară extrem de generoasă, se ală în fișierul 8 din baza acestei pagini
9 acest plan, la o scară extrem de generoasă, se ală în fișierul 9 din baza acestei pagini
9a acest plan, la o scară extrem de generoasă, se ală în fișierul 9a din baza acestei pagini
8 septembrie 1986. Adrian Terme și Cornel Fotă depășesc cota atinsă în luna iulie și sosesc deasupra cursului de apă, parțial impenetrabil (imaginea 10, hărțile 8 și 9). Această continuare este explorată până la confluența cu un alt pârâu subteran, mult mai mare, care drenează apa urmărită până aici, devenită acum afluent (Sala Confluenței). Colectorul a fost explorat în aval până la un sifon (cota -127,7 metri).
10
10a
10 septembrie 1986. Adrian Terme și Cornel Fotă încearcă să depășească sifonul terminal aval prin escaladarea a două hornuri din apropierea acestuia (imaginea 10a, harta 9) însă fiecare permite doar accesul la câteva scurte galerii orizontale. Peștera 1J2 ajunge astfel la 1223,7 metri lungime și 129,7 (-127,7/ +2) metri denivelare.
4 octombrie 1986 (imaginea 11). S-a intrat în Peștera 1J2 cu două echipe. Prima (Adrian Terme, Veronica Oprea, Marcel Zahariev) explorează în aval cinci laetrale, active sau fosile, majoritatea structurate pe verticală, dintre care trei au fost cartate (un afluent și două galerii fosile, total 51 metri). Au mai fost observați doi afluenți pentru a căror abordare sunt necesare escalade mai delicate. Echipa a doua (Cornel Fotă, Liviu Grad, Nadia Grad) a depășit cascada de pe amonte (pe care au lăsat o coardă ca balustradă, vezi imaginea 8) (imaginea 11a) și a pătruns într-un sistem de galerii vaste și săli impresionante.
11
11a
9 noiembrie 1986 (imagini 12, 12a). Echipa Adrian Terme, Cornel Fotă, Veronica Oprea începe să carteze galeria principală (harta 8) de la cascada de trei metri către amonte. Echipa Adrian Rădulescu, Liviu Grad, Cezar Coștiug, Dragoș Mândroiu cartează de la sifonul terminal amonte spre aval. Cele două echipe s-au întâlnit după șapte ore.
12
12a
12b
12c
Echipa a doua a reușit să depășească terminusul din precedenta explorare și a pătruns într-un sistem de galerii care se încheia cu un nou sifon. Au mai interceptat cinci afluenți. Pe amonte rămâneau acum 15 semne de întrebare. (Parcursul cartat de echipa a doua fusese topografiat cu o zi sau două înainte de Viorel Lascu și Ioan Povară, care nu știuseră să scrie și să lase un mesaj despre activitatea lor. Imagini 12b, 12c.)
26 decembrie 1986 (imagini 13, 13a, 13b, 13c). Explorări diverse în Peștera 1J2 și în galeriile miniere 139 și 143 din Cheile Albioarei (imaginea 13a). Hornul de la intrarea în Peștera 1J2 a fost urcat, are 15,3 metri și astfel denivelarea totală a cavității a suit la 142,6 metri.
13
13a
13b
13c
27 decembrie 1986. S-a lucrat cu două echipe, anume Adrian Terme, Istvan Lajcsak, Elena Stanciu și Viorel Lascu, Veronica Oprea, Dan Dăian. În urma unor escalade în punctele anterior notate ca semne de întreabre au fost descoperite câteva sisteme de galerii orizontale, caracteristica lor fiind că urmau sistemul de fisurație al activului principal, fără a se dezvolta sub formă dendritică pronunțată. Au rămas neurcate două cascade și o săritoare care se pare că face legătură cu un alt sistem de galerii orizontale situate până în prima sală de după cascada de trei jmetri (harta 8).
28 decembrie 1986. Adrian Rădulescu și Gigi Chiriloi au finalizat cartarea până la primul sifon amonte și în continuare spre terminus (harta 8).
(Viorel Lascu, Veronica Oprea, Dan Dăian, Elena Stanciu au cartat Peștera Gruețului/ Gruiețului din bazinul Roșia, 698,3 metri lungime și +32,2 metri denivelare.)
29 decembrie 1986. Adrian Terme, Istvan Lajcsak, Eliza și Mihai Codescu, Viorel Lascu, Gigi Chiriloi (imaginea 13b) au terminat de cartat lateralele și hornurile până aproape de terminusul amonte. Peștera 1J2 ajungea la 4064,4 metri lungime. Studii arheologice (imaginea 13c) în Peșterile Grueț/ Gruieț și Vacii.
