Pe urmele lui Dragoș Vodă, din Maramureș spre Moldova: Frumosu - Poiana Lupoaia - Vatra Moldoviţei, în Munții Obcina Mare
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Participanţi: Vasile Bouaru, Alex Silvaş (Rădăuţi).
Pornim din satul Frumosu, judeţul Suceava, aflat pe partea vestică a Obcinii Mari (vezi hartă la), de la intersecţia drumului 176 care traversează satul Frumosu cu drumul 33A care duce spre satul Dragoşa, așezare cu adânci rezonanţe istorice, aflat la câţiva kilometri de Frumosu, între munţi. Pe hărţile mai vechi acest drum 33A este marcat cu cruce roşie şi duce, prin Poiana Mărului, spre satul Suceviţa. Pe hărţile mai noi lipseşte acest marcaj. Însă îl vom întâlni pe traseul făcut pe munte.
Intersecţia celor două drumuri amintite mai sus am surprins-o în imaginea 0. Spre stânga în fotografie este drumul 176, în sensul spre Vatra Moldoviţei, iar în dreapta este drumul 33A, pe care ne înscriem. În dreapta în imaginea 0 se vede şi piciorul de munte pe care vom urca.
0
Ne deplasăm 1,5 km pe acest drum. Pe el se presupune că a trecut voievodul Dragoş, în jurul anului 1350, atunci când a traversat munţii din Maramureş spre Moldova. Mărturie stă acum o placă aşezată relativ recent pe un copac aflat pe partea stângă cum ne deplasăm (foto 1). La câteva sute de metri mai departe de placă vom observa, tot pe stânga în sensul de mers, un drumeag care se strecoară printre două garduri din bârne şi duce spre câteva stâni aflate ceva mai sus, în vecinătatea Vârfului Dragoşa, care 829 m altitudine. Ne înscriem pe acest drumeag.
Urcăm la început o pantă mai mica, care apoi se mai măreşte, dar pe distanţă scurtă, pentru ca apoi să fie din nou mai domoală. Vremea este închisă, ninge, iar cu cât urcăm îşi face simţită prezenţa vântul care bate destul de puternic. De mai sus privim spre înapoi, către Valea Moldoviţei (foto 2). În ultimul plan în imaginea 2 se vede Muntele Izvor, aflat în Obcina Feredeului.
1
2
Urcăm mai departe şi zărim o stână cu un perete de culoare mai stridentă, cărămizie, spre care ne îndreptăm (foto 3). Ajungem în vecinătatea ei și vedem mai departe traseul care ne va conduce spre alte case locuite temporar, aflate mai sus, sub poala pădurii (foto 4). Spre stânga cum urcăm, observăm prin viscol satul Vatra Moldoviţei, în vale, iar în ultimul plan Muntele Runcu din Obcina Feredeului (foto 5). Tot în imaginea 5, spre dreapta, porţiunea golaşă marcată cu săgeată roşie este capătul traseului descris la https://sites.google.com/site/romanianatura4/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---vatra-moldovitei-pe-munte. Pe sub acea porţiune golaşă vom ieşi din traseul de azi.
3
4
5
6
Mai departe depăşim câteva case şi la mică distanţă de intrarea în pădure, pe partea dreaptă, zărim un brad şi un mesteacăn care par să fie uniţi (foto 6). Ne apropiem de ei (foto 7). De acolo vedem o construcţie pentru fân pe care este aplicat marcajul cruce roşie (foto 8). De aici intrăm în pădure.
7
8
Vom urma pentru început doar marcajul (foto 9). Apare destul de rar dar este vizibil. Străbatem o porţiune de pădure de câteva sute de metri pe un drumeag (foto 10) şi ajungem la o intersecţie unde drumeagul se abate spre stânga faţă de sensul de mers. Noi mergem însă la dreapta, spre o poiană care se zăreşte printre copaci (foto 11). Ajungem în poiana care se întinde până spre vale. Este destul de abruptă iar pe un copac izolat zărim din nou marcajul (foto 12).
9
10
11
12
Odată intraţi în poiană ne abatem spre stânga în urcuş destul de accentuat (foto 13). Ajungem pe un vârf secundar, marcat cu o piatră iar în faţă se observă un drumeag prin pădure (foto 14). Spectacol deosebit, brazi acoperiţi cu zăpadă (foto 15). Vom fi atenţi la marcaj şi nu ne vom abate pe drumurile sau potecile laterale care mai apar din loc în loc. Drumeagul pe care ne-am înscris conduce la intersecţia cu un altul, ceva mai mare, de la care ne abatem spre stânga (foto 16).
13
14
15
16
După 30 minute de mers vom ajunge într-o poiană degajată (foto 17) de la care ne abatem din nou spre stânga. Urcuşul devine mai accentuat dar nu ridică probleme deosebite. Vântul bate destul de tare. După încă 20 de minute ajungem în una din cele mai frumoase poieni din Obcina Mare, Poiana Lupoaia, în partea sudică a ei (foto 18). Zăpada e destul de mare, vântul bate destul de puternic însă peisajul este superb. Prin partea superioară a poienii, ceea ce se vede în imaginea 18 în planul mai îndepărtat, am trecut pe acelaşi traseu descris la (foto 16, 17, 18 de pe acel traseu).
17
18
Nu zăbovim prea mult şi imediat cum intrăm în poiană coborâm spre stânga faţă de sensul de mers până aici, către Pârâul Lupoaia. Din acest loc părăsim marcajul cruce roşie, care continuă spre partea superioară a poienii şi spre Vârful Lupoaia. Intrăm în pădure şi deşi la început vom parcurge o mică distanţă chiar pe pârâu (foto 19), vom observa că o potecă urmează îndeaproape malul drept geografic al pârâului. Evident, iarna poteca este mai greu vizibilă însă se vede un loc mai degajat printre copaci. Poteca ne conduce la capătul din amonte al drumului forestier Lupoaia (foto 20) pe care îl urmăm cale de aproape 4 km spre vale.
19
20
Aproape de satul Vatra Moldoviţei drumul este închis cu o barieră. Pe partea dreaptă, cum coborâm, zărim releul amintit pe traseul, în vecinătatea căruia se află ruinele a două cazemate din al doilea război mondial (foto 21). Încă puţin şi ajungem în satul Vatra Moldoviţei, din nou la drumul 176, unde terminăm traseul (foto 22).
21
22