https://politiknews.ro/cine-ajunge-in-finala-alaturi-de-iohannis-si-de-ce-e-o-cursa-atat-de-stransa-pentru-locul-doi/
Sigur, mai există și a treia categorie, cea a candidaților care nu întâmplător se dau de ceasul morții pe social media și în mass media – fie că vorbim de Alexandru Cumpănașu, de actorul Mircea Diaconu, de filosoful Theodor Paleologu sau de doamna Ramona Ioana Bruynseels – un procent de 3% din voturile total exprimate înseamnă pentru ei sau pentru partidele lor un plafon de 10 milioane de dolari din partea statului român pentru decontarea cheltuielilor de campanie. Astfel, sigur, mai obțin și un plus de notorietate, vizibilitate sau o poziționare mai bună în partid.
Cu voia dumneavoastră, haideți să amintim și a 4-a categorie, cea a partidelor sau independenților care reprezintă o parte minoră, dar importantă de voturi suport pentru turul doi.
Chiar dacă a mai rămas foarte puțin timp până pe 10 noiembrie, ziua în care cetățenii vor merge să-și aleagă candidatul, nu există un concurent dat de sondaje mai mult ca sigur să intre în turul doi.
La ora publicării acestui text, surprize pot apărea atât din partea Vioricăi Dăncilă cât și din partea lui Dan Barna, chiar dacă, statistic, cel din urmă ocupă în sondaje câteva procente care l-ar ajuta să o surclaseze pe Dăncilă.
Însă Dan Barna, candidatul Alianței 2020 USR PLUS, în urma materialului și a înregistrărilor publicate de Rise Project, are capitalul de credibilitate ușor zdruncinat. Nici poziționarea față de noul Guvern (nenumit, încă) nu îl ajută prea mult. În condițiile în care țara este într-o criză de guvernare, ce înțelege electoratul său, că Uniunea Salvați România este dornică să salveze România doar cu anumite condiții și în anumite perioade? Apoi, tot în urna de voturi ajung și nemulțumirile votanților în ceea ce privește luările de poziție agresive, adesea cu limbaj suburban ale lui Andrei Caramitru și alți fanatici din partid. În spațiul online, atât din interior cât și din exterior sunt din ce în ce mai multe voci care îi cer lui Dan Barna să se delimiteze de asocierea cu Caramitru JR. Desigur, nu în ultimul rând, acesta își dezamăgește electoratul și prin strategia campaniei de imagine stângace și complet nepotrivită, amintesc un exemplu “random”, apariția recentă a domniei sale în parc, la o partidă de table, alături de electoratul dur al PSD-lui, câțiva pensionari care nu-l vor vota niciodată, dar pe care Barna încearcă să-i atragă de partea lui ștrengărește, chiar în stilul PSD.
Viorica Dăncilă deși are imaginea destabilizată de pe urma moțiunii de cenzură, primește, totuși, susținerea celui mai mare partid de stânga din România. Mă rog, putem spune că nu știm pentru cât timp va mai rămâne cel mai mare partid politic, din moment ce Ponta prinde la undiță aproape zilnic câte ceva, dar să nu uităm că totuși PSD-ul are o capacitate de regenerare fantastică și se poate regrupa exemplar ori de câte ori este nevoie. O va face și de data aceasta, susținând-o pe doamna Viorica Dăncilă cu toate pârghiile necesare. Nu de alta, dar la primul Congres al partidului, cel de după alegeri, să poată să-i pună în cârcă și faptul că deși a fost susținută, eșecul îi aparține exclusiv. Altfel, candidata Dăncilă, trebuie să recunoaștem, are cel mai adecvat discurs pentru electoratul ei, cele mai bune sloganuri și spoturi de campanie (cu excepția acelui afiș în care ne spune cât de implicată este, dar alăturat, în imagine, stă cu mâinile în sân).
Tot acest mix o va ajuta pe Dăncilă să rupă puțin din electoratul lui Mircea Diaconu și evident, să nu-i dea posibilitatea acestuia din urmă să aibă prea multe șanse pentru turul doi. În plus, prin amânarea instalării noului guvern, Dăncilă poate să atragă favorabil de partea ei această situație, printr-o campanie masivă de victimizare și de acuze la adresa contracandidaților pe motiv că au aruncat țara într-o criză.
Concluzia este că putem vorbi de o surpriză doar în rândul candidaților din turul întâi. Căci oricine va intra în turul al doilea, nu va putea răsturna nimic. Dar ca să poate ajunge acolo este nevoie de foarte multă muncă. Sigur, istoria ne amintește nu de îndepărtatul an 2014 când în turul al doilea Ponta intra cu 40,44% din voturi, în timp ce Iohannis avea 30,37% procente. Dar în ziua de 16 noiembrie 2014, cu o prezență la vot mai mare cu 10% față de primul tur, Iohannis reușea să adune 54,43% din totalul voturilor exprimate, în timp ce Ponta obținea 45,56%. Însă anul acesta scenariul nu se va mai repeta.