Embedded Files
După evenimentul de la Remetea Mare cu acel OZN ce s-a oprit la 100 m de mine, după observarea acelui tubular, ce zbura din sens opus față de mine, când mă întorceam spre casă și după încă două, trei observații făcute pe cerul nopții în perioada imediat următoare acestor evenimente, am început să cred, că am un noroc fantastic, în a fi la locul potrivit în momentul potrivit.
Cum OZN-urile au început să mă obsedeze, mi-am făcut un obicei din a ieși din casă în nopțile senine, pentru a studia frumoasa boltă înstelată a cerului.
Era o seară ca oricare alta,
Cu cerul înstelat, frumos
Și mă uitam în sus prin galaxie,
Când s-a întâmplat ceva misterios.
A fost o umbră, o penumbră,
Nici nu știu măcar ce-a fost.
Probabil ochii mi-au jucat o festă,
Probabil chiar nimic n-a fost.
Dar totuși s-a văzut ceva în întuneric,
Ceva ce nu-mi pot explica deloc.
Memoria sigur nu îmi joacă feste
Și recompune, a imaginii poveste.
Oare a fost ceva, ce totuși nici n-a fost ?
A fost ceva, sau chiar nimic n-a fost ?
Intr-una dintre serile inceputului de iunie a anului 2012 ies din casa pe la ora 22.00. In timp ce ma indreptam spre masina, incerc sa vizualizez o zona a orasului, in care sa nu fiu deranjat de luminile stradale. Tot scanand harta imaginara, pusa la dispozitie de "hardul biologic" personal, localizez o zona propice studiului ce urma sa-l fac. Locatia fiind stabilita, urc in autoturism si demarez spre cartierul Freidorf de la periferia Timisoarei, locul de nastere al faimosului Johnny Weissmuller, primul interpret al legendarului "Tarzan".
Am luat la mine aparatul foto al copilului, in speranta ca va face poze mai bune decat mobilul meu. Aparatul era un Sony Cyber Shot de 10 megapixeli si zoom optic patru, calitate net superioara telefonului personal care avea doar cinci megapixeli si nu avea zoom optic.
Ajuns la fata locului cobor din autovehicul si incerc sa caut un loc cat mai intunecat, dar cu vizibilitate cat mai buna asupra cerului. Fiind senin se vedeau puzderie de stele, dar si clipitul avioanelor, ce survolau spatiul aerian. Singura problema aparuta in timpul cautarii unui loc cat mai bun de observatie, au reprezentat-o atat cainii de paza de la Autotim, care latrau ca bezmeticii de dupa gard, cat si cainii de paza de la o firma apropiata locului in care stateam, deoarece erau liberi si foarte agresivi, reusind la un moment dat, sa ma inconjoare complet. In mod normal nu-mi este frica de caini, dar cand m-am vazut incercuit de 7 - 8 dulai, nu mi-a fost tot una. Marele meu noroc consta in faptul ca-mi pot stapanii emotile si oricat de grava ar fi situatia, pot discuta calm cu oricine, chiar si cu niste patrupede, ce nu incearca altceva, decat sa-si faca datoria. Dupa ce le-am tinut o conferinta de 8 - 10 minute, prin care imi exprimam regretele fata de munca lor grea si prost platita (paine uscata inmuiata in apa si doar odata pe saptamana, cate un oscior de gaina pe cap de "paznic de noapte"), dupa ce le-am explicat ca si noi oamenii patim astfel si ca intr-un fel suntem chiar frati de suferinta, deoarece in anumite momente din viata o ducem precum cainii vagabonzi, s-au hotarat sa ma lase in pace, iar doi dintre ei chiar au venit sa-i mangai.
Ramanand singur incep sa ma plimb in lungul si in latul poligonului de motociclete, scrutand cerul in mod regulat, pentru a observa orice lucru ciudat, caruia nu-i puteam gasi nicio explicatie logica. Din pacate dupa o ora de scrutat bolta cereasca, nimic interesant nu s-a intamplat. In acest timp incercam sa ma acomodez cu setarile aparatului de fotografiat si modalitati de a scoate imagini cat mai bune. Vreau totusi sa va spun un secret, dar sper sa ramana intre noi. Din nenumaratele incercari facute, pentru a fotografia diverse lucruri in intunericul noptii, am ajuns la doua concluzii:
1. Daca nu aveti un aparat profesional de fotografiat, nu va pierdeti timpul noaptea, incercand sa faceti poze la stele. :)
2. Daca totusi doriti sa iasa ceva, pe langa setarile de noapte cu expunere cat mai lunga, trebuie sa aveti un trepied pe care sa fixati aparatul, pentru a elimina tremurul mainilor.
Ei bine un astfel de trepied a facut diferenta, intre a fotografia ceva in acea noapte si a pleca acasa doar cu o poveste.
In urma cu doua, trei saptamani un prieten de al meu, cumparase de la un magazin de "38ooo" doua trepiede scurte,
pentru ca "erau ieftine". Intalnindu-ma cu el intamplator in acea zi si vazandu-le, il rog sa-mi vanda si mie unul, pentru ca "nu se stie niciodata" si astfel m-am procopsit cu unul in masina.
***
Satul de stat in noapte, ma indrept spre masina, pentru a pleca spre casa. Inainte de a deschide portiera, mai arunc o privire spre cer si observ o mica stea de culoare rosiatica, lucru ce ma duce cu gandul, ca ar putea fi vorba de planeta Marte. Dorind sa o imortalizez, scot din torpedoul autoturismului micutul trepied uitat de multa vreme acolo, il montez la aparatul foto si il asez pe plafon. Incerc sa incadrez acea micuta planeta in LCD-ul aparatului, lucru ce s-a dovedit a fi destul de greu, deoarece luminozitatea era extrem de mica, incadrarea facand-o pana la urma mai mult "dupa ochi"
Dupa o ultima corectura declansez aparatul, chiar in momentul in care se produce o explozie in zona acelei planete sau stele de dimensiuni foarte mici. Pur si simplu a fost un flash de lumina foarte scurt, la distanta cosmica, ce nu a tinut probabil nicio secunda. Nu stiu ce a fost si nici nu stiu ce ar fi putut produce acel blitz de lumina la distanta asa de mare. Ma uit pe ecranul aparatului, dar fiind foarte mic, nu vad decat un vag punct de lumina aproape imperceptibil.
Imi strang lucrurile si ma grabesc spre casa, pentru a vedea pe ecranul calculatorului, ce a aparut in acea imagine. Nu-mi dadeam seama daca acel punct de lumina este de la planeta pe care am fotografiat-o sau de la acea explozie cosmica. Oricum ma gandeam, ca era putin probabil, sa fi reusit sa surprind acea explozie.
Ajuns acasa, cuplez rapid aparatul foto la computer, pentru a descarca acea imagine si observ intr-un ocean intunecat, o mica pata de culoare albicioasa, ce parea a fi de consistenta fumului sau aburului.
Intru pe Facebook si fac o postare cu acea imagine, pentru a afla daca a mai vazut cineva ceva dubios in seara aceasta sau daca s-a anunta ceva la televizor, in legatura cu acest fenomen... dar nimic.
Nu mai tin minte daca in acea zi sau in zilele urmatoare, o persoana din grupul OZN, UFO Extraterestri printre noi, a reusit sa mareasca imaginea de 1013 ori si astfel se poate observa mai clar acel fenomen cosmic. Oricum nici aceasta marire a imaginii, nu m-a ajutat sa-mi dau seama, ce s-a intamplat.In partea de sus a acestui articol am postat imaginea marita a acelui fenomen, iar aici in partea de jos am postat imaginea integrala facuta cu aparatul foto.
Facand clik pe oricare dintre imagini, ele se deschid la marimea originala !
Page updated
Google Sites
Report abuse