Un Arduino este o placă de dezvoltare microcontroler open-source. Puteți folosi Arduino pentru a citi senzori și a controla lucruri precum motoare și lumini. Acest lucru vă permite să încărcați programe în această placă, cu care apoi se poate interacționa cu lucrurile din lumea reală. Cu aceasta, puteți face dispozitive care răspund și reacționează la lumea în ansamblu.

De exemplu, puteți citi un senzor de umiditate conectat la o plantă în ghiveci și puteți activa un sistem automat de udare dacă se usucă prea mult. Sau, puteți crea un server de chat stand-alone, care este conectat la routerul de internet. Sau poți avea un ciripit de fiecare dată când pisica trece printr-o ușă specială pentru animale. Sau puteți să porniți un ibric cu cafea atunci când alarma dvs. se stinge dimineața.

Practic, dacă există ceva care este în orice fel controlat de electricitate, Arduino poate interfața cu el într-un fel. Și chiar dacă nu este controlat de electricitate, probabil că puteți folosi în continuare lucruri care sunt acționate (cum ar fi motoare și electromagneți) pentru a interfera cu ele.

Posibilitățile Arduino sunt aproape nelimitate. Ca atare, nu există nici un fel în care un singur tutorial poate acoperi tot ce ai putea vreodată nevoie să știi. Acestea fiind spuse, am făcut tot posibilul pentru a oferi o imagine de ansamblu de bază a aptitudinilor și cunoștințelor fundamentale de care aveți nevoie pentru a vă pune în funcțiune Arduino. Dacă nu mai este nimic, ar trebui să funcționeze ca o rampă de lansare în continuarea experimentării și învățării.

Pasul 1: Diferite tipuri de plăci Arduino

Există o serie de diferite tipuri de Arduino de ales. Aceasta este o scurtă trecere în revistă a unora dintre cele mai comune tipuri de plăci Arduino pe care le puteți întâlni. Pentru o listă completă a plăcilor Arduino de suport, consultați pagina de hardware Arduino.

Arduino Uno

Cea mai comună versiune a Arduino este Arduino Uno. Acest forum este ceea ce vorbesc majoritatea oamenilor când se referă la un Arduino. În pasul următor, există o descriere mai completă a caracteristicilor sale.

Arduino NG, Diecimila și Duemilanove (Legacy Versions)

Versiunile vechi ale liniei de produse Arduino Uno constau în NG, Diecimila și Duemilanove. Lucrul important pe care trebuie să-l observați despre plăcile moștenite este că acestea nu au o caracteristică particulară lui Arduino Uno. Unele diferențe majore:

• Diecimila și NG utilizează cip-uri ATMEGA168 (spre deosebire de ATMEGA328 mai puternice),

• Atât Diecimila, cât și NG au un jumper lângă portul USB și necesită selectarea manuală a fiecărui USB sau a bateriei.

• Arduino NG cere să țineți apăsat butonul de repaus pe placă timp de câteva secunde înainte de a încărca un program.

Arduino Mega 2560

Arduino Mega 2560 este cea de a doua versiune mai frecvent întâlnită a familiei Arduino. Arduino Mega este ca și fratele mai mare al lui Arduino Uno. Acesta are 256 KB de memorie (de 8 ori mai mult decât Uno). De asemenea, are 54 de intrări și ieșiri, dintre care 16 sunt pini analogi și 14 dintre aceștia pot face PWM. Dar, toată funcționalitatea adăugată vine la costul unei plăcuțe de circuit ușor mai mare. Este posibil ca proiectul dvs. să fie mai puternic, dar va face și proiectul dvs. mai mare. Consultați pagina oficială Arduino Mega 2560 pentru mai multe detalii.

Arduino Mega ADK

Această versiune specializată a lui Arduino este în esență un Arduino Mega care a fost special conceput pentru a interfața cu smartphone-uri Android. Acest lucru este acum o versiune mai veche.

Arduino Yun

Arduino Yun folosește un cip ATMega32U4 în loc de ATmega328. Totuși, ceea ce îl deosebește cu adevărat este adăugarea microprocesorului Atheros AR9331. Acest cip suplimentar permite acestei plăci să ruleze Linux în plus față de sistemul normal de operare Arduino. Dacă toate acestea nu au fost suficiente, are și capacitate wifi pe placă. Cu alte cuvinte, puteți programa placa să facă chestii asemănătoare cu cele ale altor Arduino, dar puteți accesa și partea Linux a plăcii pentru a vă conecta la internet prin WiFi. Partea Arduino și partea Linux pot comunica cu ușurință înainte și înapoi una cu cealaltă. Acest lucru face ca această placă să fie extrem de puternică și versatilă. Pentru a afla mai multe, verifică pagina oficială Arduino Yun.

Arduino Nano

Dacă doriți ceva mai mic decât placa standard Arduino, Arduino Nano este pentru dvs.! Bazat pe un cip ATmega328 montat pe suprafață, această versiune Arduino a fost redusă la o amprentă mică capabilă să se potrivească în spații strâmte. De asemenea, poate fi inserată direct într-o placă experimentală, făcând-o ușor de experimentat cu ea.

Arduino LilyPad

Lilypad a fost proiectată pentru aplicații ușor de purtat și e-textile. Se intenționează să fie cusută la țesătură și conectată la alte componente care pot fi realizate cu filet conductiv. Această placă necesită utilizarea unui cablu de programare serială FTDI-USB TTL. Pentru mai multe informații, pagina Arduino LilyPad este un punct de plecare decent.

Pasul 2: Caracteristicile plăcii Arduino Uno

Unii oameni se gândesc la întreaga placă Arduino ca un microcontroler, dar acest lucru este inexact. Placa Arduino este de fapt o placă de circuite special proiectată pentru programare și experimentare cu microcontrolere Atmel.

Lucrul plăcut pentru placa Arduino este că ea este relativ ieftină, se conectează direct în portul USB al unui computer și este ușor de configurat și folosit (în comparație cu alte plăci de dezvoltare).

Unele dintre caracteristicile cheie ale Arduino Uno includ:

• Tip open-source. Avantajul faptului că este open-source este că are o comunitate largă de utilizatori și de depanare. Acest lucru face mai ușor să găsiți pe cineva care să vă ajute să depanați proiectele.

• O interfață ușoară USB. Cipul de pe placă se conectează direct în portul USB și se înregistrează pe computer ca un port serial virtual. Acest lucru vă permite să interfațați cu el ca prin prin intermediul unui dispozitiv serial. Beneficiul acestei configurații constă în faptul că comunicarea serială este un protocol extrem de ușor (și testat în timp), iar conexiunea USB la calculatoarele moderne este într-adevăr convenabilă.

  • Comandă foarte convenabilă a alimentării și reglarea tensiunii încorporată. Puteți conecta o sursă externă de alimentare de până la 12V și va regla atât la 5V cât și la 3,3V. Poate fi alimentată direct de pe un port USB fără nici o putere externă.

  • Un creier microcontroller ușor de găsit și ieftin. Cipul ATmega328 se vinde pentru aproximativ 2,88 USD pe Digikey. Are nenumărate caracteristici hardware cum ar fi cronometre, pini PWM, întreruperi externe și interne și mai multe moduri de sleep. Consultați fișa tehnică oficială pentru mai multe detalii.

• Un ceas de 16 MHz. Acest lucru nu-l face cel mai rapid microcontroller din jur, dar suficient de rapid pentru majoritatea aplicațiilor.

  • 32 KB de memorie flash pentru stocarea codului.

  • 13 pini digitali și 6 pini analogi. Acești pini vă permit să conectați hardware extern la Arduino. Acești pini sunt cheia pentru extinderea capacității de calcul a Arduino în lumea reală. Pur și simplu conectați dispozitivele și senzorii în prizele care corespund fiecărui pin și sunteți gata de lucru.

  • Un conector ICSP pentru ocolirea portului USB și conectarea directă a dispozitivului Arduino ca dispozitiv serial. Acest port este necesar pentru a reîncărca cipul în cazul în care acesta nu mai poate vorbi cu computerul.

  • Un LED pe placă atașat la pinul digital 13 pentru o depanare rapidă și ușoară a codului.

  • Și nu în ultimul rând, un buton pentru resetarea programului pe cip.

Pentru o trecere în revistă completă a tot ce are de oferit Arduino Uno, verificați pagina oficială Arduino.

Pasul 3: Arduino IDE

Înainte de a începe să faceți ceva cu Arduino, trebuie să descărcați și să instalați IDE Arduino (mediu de dezvoltare integrat). Din acest punct vom vorbi despre IDE Arduino ca programator Arduino.

Programatorul Arduino se bazează pe Processing IDE și utilizează o variantă a limbajelor de programare C și C ++.

Puteți găsi cea mai recentă versiune a programatorului Arduino pe această pagină.

Pasul 4: conectați

Conectați Arduino la portul USB al computerului.

Rețineți că, deși dispozitivul Arduino se conectează la computer, acesta nu este un dispozitiv USB adevărat. Placa are un cip special care îi permite să apară pe computer ca un port serial virtual când este conectat la un port USB. Acesta este motivul pentru care este important să conectați placa. Atunci când placa nu este conectată, portul serial virtual pe care funcționează Arduino nu va fi prezent (deoarece toate informațiile despre el trăiesc pe placa Arduino).

De asemenea, este bine să știți că fiecare placă Arduino are o adresă unică a portului serial virtual. Acest lucru înseamnă că, de fiecare dată când conectați o placă Arduino diferită în computer, va trebui să reconfigurați portul serial care este utilizat.

Arduino Uno necesită un cablu USB A tată la USB B tată.

Pasul 5: Setări

Înainte de a începe să faceți ceva în programatorul Arduino, trebuie să setați tipul de placă și portul serial.

Pentru a seta placa, mergeți la următoarele:

Tools --> Boards

Selectați versiunea plăcii pe care o utilizați. Deoarece am conectat un Arduino Uno, am selectat evident "Arduino Uno".

Pentru a seta portul serial, mergeți la următoarele:

Tools --> Serial Port

Selectați portul serial care arată ca:

/dev/tty.usbmodem [random numbers]

Pasul 6: Rulați o schiță

Programele Arduino sunt numite schițe. Programatorul Arduino vine cu o tonă de schițe de exemplu preîncărcate. Acest lucru este minunat pentru că, chiar dacă nu ați programat niciodată nimic în viața dvs., puteți încărca una dintre aceste schițe și porniți Arduino să facă ceva.

Pentru ca LED-ul legat de pinul digital 13 să clipească și să se oprească, să încărăm exemplul blink.

Exemplul blink poate fi găsit aici:

Files --> Examples --> Basics --> Blink

Exemplul blink stabilește în mod fundamental pinul D13 ca ieșire și apoi clipește LED-ul de testare de pe placa Arduino în fiecare secundă.

Odată ce exemplul blink este deschis, acesta poate fi instalat pe cipul ATMEGA328 apăsând butonul de încărcare, care arată ca o săgeată îndreptată spre dreapta.

Observați că LED-ul de stare a montajului de suprafață conectat la pinul 13 de pe Arduino va începe să clipească. Puteți schimba rata de clipire modificând lungimea întârzierii și apăsând din nou butonul de încărcare.

Pasul 7: Monitorul serial

Monitorul serial permite computerului să se conecteze serial cu Arduino. Acest lucru este important deoarece necesită date pe care Arduino le primește de la senzori și alte dispozitive și le afișează în timp real pe computer. Având această capacitate este de neprețuit pentru a depana codul dvs. și pentru a înțelege ce valori de numere recepționează cipul de fapt.

De exemplu, conectați cursorul (pinul de mijloc) unui potențiometru la A0, iar pinii exteriori, respectiv la 5V și la masă. Apoi încărcați schița prezentată mai jos:

File --> Examples --> 1.Basics --> AnalogReadSerial

Faceți clic pe buton pentru a activa monitorul serial care arată ca o lupă. Acum puteți vedea numerele citite de pinul analogic în monitorul serial. Când rotiți potențiometrul, numerele vor crește și scade.

Numerele vor fi cuprinse între 0 și 1023. Motivul este că pinul analogic convertește o tensiune între 0 și 5V la un număr discret.

Pasul 8: Intrare digitală

Arduino are două tipuri diferite de pini de intrare, acelea fiind analogice și digitale.

Pentru început, vă puteți uita la pinii de intrare digitală.

Pinii de intrare digital au numai două stări posibile, care sunt ON sau OFF. Aceste două stări sunt denumite și:

• HIGH sau LOW

• 1 sau 0

• 5V sau 0V.

Această intrare este frecvent utilizată pentru a detecta prezența tensiunii când un întrerupător este deschis sau închis.

Intrările digitale pot fi, de asemenea, utilizate ca bază pentru nenumărate protocoale de comunicații digitale. Prin crearea unui impuls 5V (HIGH) sau a unui impuls 0V (LOW), puteți crea un semnal binar, baza tuturor calculatoarelor. Acest lucru este util pentru a comunica cu senzori digitali ca senzor ultrasonic PING sau cu alte dispozitive.

Pentru un exemplu simplu de intrare digitală în uz, conectați un întrerupător de la pinul digital 2 la 5V, un rezistor 10K ** de la pinul digital 2 la masă și executați următorul cod:

File --> Examples --> 2.Digital --> Button

** Rezistorul 10K este denumit rezistor pull-down deoarece conectează pinul digital la masă atunci când comutatorul nu este apăsat. Când comutatorul este apăsat, conexiunile electrice ale comutatorului au o rezistență mai mică decât rezistorul, iar energia electrică nu se mai conectează la masă. În schimb, energia electrică curge între 5V și pinul digital. Acest lucru se datorează faptului că electricitatea alege întotdeauna calea cu cea mai mică rezistență. Pentru a afla mai multe despre aceasta, accesați pagina Digital Pins.

Pasul 9: Intrare analogică

În afară de pinii de intrare digitală, Arduino are de asemenea un număr de pini de intrare analogică.

Pinii de intrare analogică primesc un semnal analogic și efectuează o conversie analogic-digitală (ADC) de 10 biți pentru a-l transforma într-un număr între 0 și 1023 (pași de 4,9 mV).

Acest tip de intrare este bun pentru citirea senzorilor rezistivi. Aceștia sunt în principiu senzori care oferă rezistență la circuit. Ei sunt de asemenea buni pentru citirea unui semnal de tensiune variabil între 0 și 5V. Acest lucru este util atunci când interfațează cu diferite tipuri de circuite analogice.

Dacă ați urmat exemplul din Pasul 7 pentru angajarea monitorului serial, ați încercat deja să utilizați un pin de intrare analogic.

Pasul 10: ieșire digitală

Un pin digital poate fi setat să fie HIGH (5V) sau LOW (0V). Acest lucru vă permite să activați și să dezactivați lucruri.

În afară de activarea și dezactivarea lucrurilor (și licărirea LED-urilor), această formă de ieșire este convenabilă pentru o serie de aplicații.

Mai ales, vă permite să comunicați digital. Prin comutarea rapidă a pinului, creați stări binare (0 și 1), care sunt recunoscute de nenumărate alte dispozitive electronice ca semnal binar. Prin utilizarea acestei metode, puteți comunica utilizând mai multe protocoale diferite.

Comunicarea digitală este un subiect avansat, dar pentru a obține o idee generală despre ceea ce se poate face, verificați pagina Interfațare cu hardware.

Dacă ați urmat exemplul de la pasul 6 pentru a obține o lumină intermitentă, ați încercat deja să utilizați un pin de ieșire digitală.

Pasul 11: ieșire analogică

După cum am menționat mai devreme, Arduino are o serie de funcții speciale. Una dintre aceste funcții speciale este modularea lățimii impulsurilor, care este modul în care un Arduino este capabil să creeze o ieșire analogică.

Modularea lățimii impulsurilor - sau PWM pe scurt - funcționează prin comutarea rapidă a pinului PWM la High (5V) și LOW (0V) pentru a simula un semnal analogic. De exemplu, dacă ați comuta o lumină LED suficient de rapid (aprox. cinci milisecunde fiecare), s-ar părea că media luminozității pare a fi doar jumătate din putere. Alternativ, în cazul în care ar clipi timp de 1 milisecundă și apoi pauză de 9 milisecunde, LED-ul ar părea a avea 1/10 luminozitate și ar primi numai 1/10 din tensiune.

PWM este o cheie pentru o serie de aplicații, inclusiv realizarea sunetului, controlul luminozității luminilor și controlul vitezei motoarelor.

Pentru o explicație mai detaliată, verificați pagina secrets of PWM.

Pentru a încerca singur PWM, conectați un LED și un rezistor de 220 ohmi la pinul digital 9, în serie cu masa. Rulați următorul exemplu de cod:

File --> Examples --> 3.Analog --> Fading

Pasul 12: Scrieți codul propriu

Pentru a scrie propriul cod, va trebui să înveți o sintaxă de bază a limbajului de programare. Cu alte cuvinte, trebuie să înveți cum să formezi corect codul pentru ca programatorul să o înțeleagă. Vă puteți gândi la aceasta ca la înțelegerea gramaticii și punctuației. Puteți scrie o carte întreagă fără gramatică și punctuație adecvată, dar nimeni nu va fi capabil să o înțeleagă.

Unele lucruri importante pe care trebuie să le țineți cont atunci când scrieți propriul cod:

• • Un program Arduino este numit schiță.

  • Toate codurile dintr-o schiță Arduino sunt procesate de sus în jos.

  • Schițele Arduino sunt de obicei sparte în cinci părți.

• 1. Schița începe de obicei cu un antet care explică ce face schița și cine a scris-o.

  2. În continuare, definește de obicei variabilele globale. Adesea, aici se dau nume de constante diferiților pini Arduino.

  3. După ce variabilele inițiale sunt setate, Arduino începe rutina de configurare. În funcția de configurare, setăm condițiile inițiale ale variabilelor atunci când este necesar și executăm orice cod preliminar pe care dorim să îl executăm o singură dată. Aici se inițiază comunicarea serială, care este necesară pentru funcționarea monitorului serial.

  4. Din funcția de configurare, mergem la rutina buclă. Aceasta este principala rutină a schiței. Aceasta nu este numai unde merge codul dvs. principal, dar va fi executat iar și iar, atâta timp cât schița continuă să ruleze.

  5. Sub rutina buclă, sunt adesea enumerate alte funcții. Aceste funcții sunt definite de utilizator și sunt activate numai când sunt chemate în rutina de configurare și buclă. Când aceste funcții sunt apelate, Arduino procesează întregul cod din funcție de sus în jos și apoi se întoarce la linia următoare din schița unde a rămas când a fost apelată funcția. Funcțiile sunt bune, deoarece vă permit să rulați rutine standard - iar și iar - fără a fi nevoie să scrieți aceleași rânduri de cod iar și iar. Puteți apela pur și simplu o funcție de mai multe ori, iar acest lucru va elibera memoria pe cip deoarece rutina funcției este scrisă doar o singură dată. De asemenea, codul este mai ușor de citit. Pentru a afla cum să vă formați propriile funcții, consultați această pagină.

• Cu toate acestea, singurele părți ale schiței care sunt obligatorii sunt rutinele de configurare și bucla.

• Codul trebuie să fie scris în limbajul Arduino, care se bazează aproximativ pe C.

• Aproape toate afirmațiile scrise în limbajul Arduino trebuie să se încheie cu ;

• Condiționalele (cum ar fi declarațiile if și bucle For ) nu au nevoie de ;

• Condiționalele au propriile reguli și pot fi găsite în secțiunea "Structuri de control " pe pagina Arduino Language.

• Variabilele sunt compartimente de stocare pentru numere. Puteți trece valori în și din variabile. Variabilele trebuie să fie definite (menționate în cod) înainte de a fi utilizate și trebuie să aibă un tip de date asociat cu acesta. Pentru a afla unele dintre tipurile de date de bază, consultați Language Page.

Bine! Deci, să spunem că dorim să scriem codul care citește o fotocelulă conectată la pinul A0 și folosim citirea pe care o obținem de la fotocelulă pentru a controla luminozitatea unui LED conectat la pinul D9.

În primul rând, vrem să deschidem schița BareMinimum, care poate fi găsită la:

File --> Examples --> 1.Basic --> BareMinimum

Schița BareMinimum ar trebui să arate astfel:

<pre>void setup() {
// put your setup code here, to run once:

}

void loop() {
// put your main code here, to run repeatedly:

}

În continuare, introduceți un antet în cod, astfel încât ceilalți să știe ce facem, de ce și în ce condiții:

<pre>/*
LED Dimmer
by Genius Arduino Programmer
2012

Controls the brightness of an LED on pin D9
based on the reading of a photocell on pin A0

This code is in the Public Domain
*/

void setup() {
// put your setup code here, to run once:

}

void loop() {
// put your main code here, to run repeatedly:

}

Definiți denumirile pinilor și stabiliți variabilele:

<pre>/*
LED Dimmer
by Genius Arduino Programmer
2012

Controls the brightness of an LED on pin D9
based on the reading of a photocell on pin A0

This code is in the Public Domain
*/

// name analog pin 0 a constant name
const int analogInPin = A0;

// name digital pin 9 a constant name
const int LEDPin = 9;

//variable for reading a photocell
int photocell;

void setup() {
// put your setup code here, to run once:

}

void loop() {
// put your main code here, to run repeatedly:

}

Acum că variabilele și numele de pini sunt setate, să scriem codul real:

<pre>/*
LED Dimmer
by Genius Arduino Programmer
2012

Controls the brightness of an LED on pin D9
based on the reading of a photocell on pin A0

This code is in the Public Domain
*/

// name analog pin 0 a constant name
const int analogInPin = A0;

// name digital pin 9 a constant name
const int LEDPin = 9;

//variable for reading a photocell
int photocell;

void setup() {
Serial.begin(9600);

}

void loop() {
//read the analog in pin and set the reading to the photocell variable
photocell = analogRead(analogInPin);

//print the photocell value into the serial monitor
Serial.print("Photocell = " );
Serial.println(photocell);

//control the LED pin using the value read by the photocell
analogWrite(LEDPin, photocell);

//pause the code for 1/10 second
//1 second = 1000
delay(100);

}

Dacă vrem să vedem ce numere citește pinul analogic de la fotocelulă, va trebui să folosim monitorul serial. Să activăm portul serial și ieșirea acestor numere:

<pre>/*
LED Dimmer
by Genius Arduino Programmer
2012

Controls the brightness of an LED on pin D9
based on the reading of a photocell on pin A0

This code is in the Public Domain
*/

// name analog pin 0 a constant name
const int analogInPin = A0;

// name digital pin 9 a constant name
const int LEDPin = 9;

//variable for reading a photocell
int photocell;

void setup() {
Serial.begin(9600);

}

void loop() {
//read the analog in pin and set the reading to the photocell variable
photocell = analogRead(analogInPin);

//print the photocell value into the serial monitor
Serial.print("Photocell = " );
Serial.println(photocell);

//control the LED pin using the value read by the photocell
analogWrite(LEDPin, photocell);

//pause the code for 1/10 second
//1 second = 1000
delay(100);
}

Pentru mai multe informații despre formularea codului, vizitați Fundation Page. Dacă aveți nevoie de ajutor cu limbajul Arduino, atunci pagina de Language Page este locul potrivit pentru dvs.

De asemenea, Example Sketch Page este un loc minunat pentru a începe să te joci cu codul. Nu vă fie teamă să schimbați lucrurile și să experimentați.

Pasul 13: Scuturi

Scuturile sunt plăci de extensie care se conectează în partea superioară a ușii Arduino și îi conferă funcții speciale.

Deoarece Arduino este hardware deschis, oricine are înclinație este liber să facă un scut Arduino pentru orice sarcină pe care doresc să o realizeze. Puteți găsi o listă în continuă creștere de Arduino shields în zona de joacă Arduino. Rețineți că vor exista mai multe scuturi în realitate decât veți găsi pe lista de pe acea pagină (ca întotdeauna, Google este prietenul vostru).

Pentru a vă oferi un mic simț al capacităților scuturilor Arduino, verificați aceste tutoriale cu privire la utilizarea a trei scuturi oficiale Arduino:

• Wireless SD Shield

• Ethernet Shield

• Motor Shield

Pasul 14: Construirea unui circuit extern

Pe măsură ce proiectele dvs. devin mai complexe, veți dori să vă construiți propriile circuite pentru a interconecta cu Arduino. În timp ce nu veți învăța electronică peste noapte, internetul este o resursă incredibilă pentru cunoștințele electronice și diagrame de circuite.

Pentru a începe cu electronica, vizitați instructabilul Basic Electronics.

Pasul 15: Mergeți mai departe

De aici, singurul lucru de făcut este să faceți niște proiecte. Există nenumărate resurse minunate de Arduino și tutoriale online.

Asigurați-vă că verificați pagina oficială Arduino și Forum. Informațiile prezentate aici sunt neprețuite și foarte complete. Aceasta este o mare resursă pentru depanarea proiectelor.

Dacă aveți nevoie de inspirație pentru unele proiecte distractive pentru începători, consultați ghidul de 20 de proiecte incredibile Arduino.

Pentru o vastă listă de proiecte Arduino, canalul Arduino este un loc minunat pentru a începe.

Asta e. Ești pe cont propriu.

Succes!

Download Arduino IDE

Free eBooks: 18+ Arduino Projects and Arduino Sensors and Modules

Free Projects: Arduino Guides and Projects

Premium course: Arduino Step-by-Step Projects Course

Clasa Arduino