Nu doar Călin Georgescu e problema

Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu. Criza continuă.

Probabil că unul din puținele lucruri în legătură cu care mai putem fi mai cu toții de acord este că democrația din România a intrat într-un soi de criză existențială în ultimele luni. Nu eram noi cei mai democratici nici înainte, dar în ultima perioadă am avut o succesiune de evenimente parcă luate din autocrații cu vechime. 

Apare un rezultat neașteptat și extrem de suspect la alegeri, Curtea Constituțională cere o renumărare de voturi, apoi la scurt timp anulează alegerile, iar zilele trecute candidatul suspectat că a primit ajutor extern la alegerile prezidențiale a fost reținut în trafic și pus sub acuzare.

Niciuna dintre aceste întâmplări nu este imposibilă într-o democrație funcțională, dar toate deodată produc ceva alarmant, indiferent care sunt justificările. 

Criză e adesea atribuită exclusiv lui Călin Georgescu, dar probabil e mai cinstit să admitem că Georgescu este mai degrabă ce se întâmplă când există pentru prea multă vreme o slăbiciune generală a democrației.

Normal, trăim în vremuri foarte încrâncenate și totul pare a fi o bătălie de etapă în războiul pro- sau contra-Georgescu. Întrebi ceva despre dovezile în baza cărora au fost anulate alegerile, ești acuzat imediat că ești georgist. Atragi atenția că un om care încalcă legea trebuie să fie sancționat, conform legii, chiar dacă se întâmplă să fie și candidat la ceva, ești acuzat imediat că ești împotriva democrației și alegerilor libere. Chiar dacă dosarul care-l implică pe Georgescu pare că a început să fie anchetat din 2023.

Problema este că tocmai vulnerabilitățile pre-existente ale statului român, îndelung ignorate, fac din Georgescu un pericol.

Democrația nu poate fi amenințată de un om, ci de un context creat de apariția acelui om sau curent.

În situația noastră, democrația din România nu este pusă în pericol neapărat de deciziile luate de instituții, ci de felul în care cetățenii interpretează aceste decizii și motivele din spate. Decizii poate corecte pe hârtie trebuie să fie și acceptate ca legitime pentru a contribui la buna funcționare a societății. Instituțiile care ne guvernează funcționează cât timp cei guvernați le acceptă măcar în mare parte legitimitatea.

Nu ai încredere în autorități, nu ai de ce să încerci să-ți rezolvi problemele în justiție, ci vei încerca altceva, ceea ce întărește crima organizată. Nu ai încredere în felul în care se cheltuie banii publici, vei face orice poți ca să nu plătești taxe, ceea ce întărește evaziunea fiscală și sărăcirea statului. Crezi că Poliția e coruptă, probabil vei încerca să o corupi și tu, astfel contribuind la degradarea generală.

Doar teama de arest nu are cum să salveze lucrurile pe termen lung, trebuie și sprijinul celor guvernați pentru actul de guvernare. Acest sprijin nu înseamnă neapărat popularitate, ci încredere că autoritățile respective iau deciziile corecte, chiar dacă poate unii nu vor fi mulțumiți de ele. Problema în deciziile controversate luate în ultimele luni vine tocmai din faptul că aceste decizii nu conving populația de imparțialitate și corectitudine.