1)
Ce au în comun aceste imagini?
2)
Cum a apărut video storytelling-ul?
Care au fost evenimentele care au adus la apariția acestui gen de comunicare?
Cum am ajuns astăzi, în secolul XXI, să asistăm la o adevărată explozie de istorii audio, video din mediul digital: rețele de socializare, platfrome și forumuri web?
Storytelling-ul este la fel de vechi ca și rasa umană. În majoritatea societăților umane, de-a lungul istoriei, au fost practicate activități care țin de împărtășirea unor evenimente, istorii de viață, povești, mituri, legende, fabule sau pilde și întâmplări cu tâlc, iar metode de povestire au evoluat de la relatări vizuale, desene în peșteri la discursuri orale, înregistrări scrise și, cel mai recent, la povestirea video și povestirea digitală, practicate în mediul virtual, pe rețelele de socializare, cum ar fi YouTube, Instagram și TikTok.
Dorința umană de a relata povești datează încă din vremurile străvechi. În peșterile Chauvet din sudul Franței au fost descoperite pictograme care înfățișează imagini din viața de zi cu zi a ființelor umane care au trăit cu 36 000 de ani în urmă. În Grecia Antică a fost dezvoltată o adevărată artă a povestirii, și anume retorica, sau știința unui discurs frumos și corect, care va convinge orice interlocutor. Una dintre cele mai vechi opere literare ale omenii este Epopeea lui Ghilgameș, scrisă în Mesopotamia pe tăblițe de lut, cu simboluri cuneiforme, în secolul XVIII înainte de Hristos. În anul 1826 apar primele fotografii care aveau menirea să capteze momente importante din viața omului pentru a le transmite mai departe, după care, în secolul XX, apar revistele și ziarele. Biblia, cea mai răspândită carte scrisă de-a lungul istoriei, reprezintă o colecție de 66 de cărți mai mici, redactate cu peste 3000 de ani în urmă, fiind o relatare fascinantă a istoriei umane, de la începuturi și până la Noul Testament. În anii 1980 apar clipurile video care relatează și ele istorii profunde cu impact social, iar în secolul XXI suntem martorii unei adevărate explozii de conținut audio, video din media digitală, datorită rețelelor de socializare de tipul Twitter și Facebook.
În secolul XXI practic nu există universități, ONG-uri, afaceri, companii, persoane celebre sau politicieni care să nu utilizeze conținuturi video pe rețele de socializare, astfel comunicând mult mai eficient cu studenții, clienții, partenerii, beneficiarii sau alegătorii. Rețele precum Facebook sau Instagram promovează constant anume acei utilizatori, care creează și distribuie materiale video.
Studenții creează eseuri video pentru a-și impresiona profesorii, potențialii angajați creează CV-uri în format video pentru a obține invitația la un interviu, companiile își promovează produsele prin intermediul spoturilor publicitare video, iar ONG-urile creează campanii video cu impact civic și social, îndemnându-ne să fim mai buni, mai responsabili, mai informați.
3)
Care sunt ingredientele care stau la baza tehnicii de video storytelling?
Vizionați filmulețe și răspundeți la întrebările de mai jos.
SUBIECT
Ce poveste vrei să spui?
Cine sunt erorii?
Care este punctul de pornire, conflictul sau punctul culminant și soluția sau rezolvarea?
SCOP
De ce vrei să povestești această istorie?
Ce impact trebuie să aibă poveastea asupra ascultătorului?
Ce conclzii ar trebui acesta să tragă ca rezultat la vizionării filmului?
PERSONAJE
Cine sunt personajele din istoria ta?
Cum anume relaționează ele la spectator?
Prin ce anume sunt ele interesante, atractive, amuzante sau inspiraționale?
PUBLICUL ȚINTĂ
Cui se adresează filmulețul?
De ce sunt ei grup țintă pentru acest filmuleț?
După care criterii a fost selectați publicul țintă?
4)
Care strategii pot fi utilizate pentru a elabora un
produs de video storytelling de succes care își va atinge obiectivele?
Care 3 dintre acestea sunt cele mai eficiente, în opinia Dvs?
UMOR
PERSONAJE ATRĂGĂTOARE
MESAJ EMOȚIONANT
LEGĂTURA CU REALITATEA
PERSONAJE DIN VIAȚA REALĂ
IMAGINILE SELECTATE
MUZICA / FUNDALUL MUZICAL
ELEMENTELE GRAFICE
5)
CE ESTE MARKETING-UL EMOȚIONAL?
Deși nouă ne place să credem că luăm decizii bazate pe logică și rațiune, adevărul este că deciziile noastre se bazează în proporție de aproximativ 85% pe emoții. În urma acestei descoperiri fantastice a luat naştere conceptul de Marketing Emoțional.
Oamenii sunt programați să răspundă la stimulii externi mai întâi la nivel emoţional (prin activarea sistemului limbic din centrul creierului) și apoi logic (prin activarea neocortexului exterior). Prin urmare, declanșând emoțiile potrivite, vom avea capacitatea de a influența comportamentul oamenilor, astfel încât aceștia să vrea să cumpere un produs, să răspundă la un îndemn, să voteze un candidat, să acționeze într-un anumit fel.
Încrederea: Încrederea celor din jur este deosebit de greu de câștigat, mai ales când vine vorba depre un produs comercial, un candidat politic nou sau un proiect caritabil. Printre metodele cunoscute prin care putem declanșa încrederea se numără utilizarea unor sintagme precum: „dacă nu sunteți 100% mulțumit, vă vom returna banii sau prin cuvinte declanșatoare, cum ar fi: “absolut”, “științific”, “garantat”, “dovedit”, etc. Exemplu de mesaj emoțional care are la bază încrederea: „75% din populația Republicii Moldova au ales Starnet”.
Apartenența: Sentimentul de apartenență este un alt declanșator emoțional puternic adesea abordat în strategia de marketing emoțional datorită nevoii sociale; oamenii cumpără un produs, votează sau procedează într-un anumit fel pentru a se simți parte dintr-un anumit grup. Nimeni nu își dorește să fie singur. Ești o persoană fan Mac Donald's sau KFC? Pepsi sau Coca-Cola? Real Madrid sau Barcelona? Printre cuvintele declanșatoare ale acestei emoții se numără: “noi”, “împreună”, “societate”, “devino membru”. Exemplu de mesaj emoțional care are la bază apartenența: „Hai cu noi la Moldcell!”.
Frica: Frica ne face să luăm măsuri, fără să ne gândim prea mult. Frica poate fi un declanșator emoțional foarte puternic dacă îl folosim corect, de exemplu în spoturile sociale anti-fumat, anti-violență sau anti-droguri. Printre cuvintele declanșatoare ale acestei emoții se numără: “greșeală”, “nu rata”, “timp limitat”, “pericol”. Exemplu de mesaj emoțional care are la bază frica: „Beat la volan - lași un copil orfan!”.
CARE ALTE DECLANȚATOARE AFECTIVE AȚI PUTEA ADĂUGA?
6)
Prima schiță - elaborați schița pentru un filmuleț pe care îl veți crea la final de curs. Alegeți o temă pe care doriți să o abordați, scopl, grupul țintă și mesajul filmului:
Un film adresat elevilor Dvs (apel, îndemn, informare, încurajare, totalizare, recapitulare, etc.);
Un film legat de curriculumul pe care îl predați (exlicare, predare, evaluare), etc.;
Un film personal, despre o experiență interesantă;
Un film pentru portofoliul profesional;
Un film pentru atestare / grad didactic / Concursul „Pedagogul anului / „Ambasadorul digital”, etc.;
Un video CV;
Un raport al unui proiect educațional;
Un spot publicitar al acestui curs.