Dicţionar aristotelic

Acest dictionar de termeni aristotelici este în continuă dezvoltare. Vă invitam să propuneţi termeni şi definiţii, însoţite de  referinţele de rigoare.

arhitekton—Statut intermediar in dobandirea intelepciunii, de la arta la teorie. Are ca specific cunoasterea principiilor si ratiunilor de a fi. La acest nivel apare capacitatea de a invata pe altii. (Mihaela Meral Ahmed)

Arta. gr. techne (artefact) Dispozitie orientata spre producere, nu spre teorie sau practica. Arta vizeaza  cunoasterea generalului, desi experienta din care se naste are in vedere situatii individuale. Se diferentiaza de hazard datorita existentei elementului rational. Arta este o stiinta deoarece atrizanii pot explica fenomenele si cunosc ratiunile de a fi ale lucrurilor. (Mihaela Meral Ahmed)

categorii—gr. Kategoriai. Categoriile sunt predicatele prin care se desemneaza substanta si determinatile accidentale intilnite in sublunar.  Ele sunt in numar de zece: substanta, marimea, calitatea, cantitatea, timpul, spatiul, situatia, posesia, actiunea si pasiunea. Ultimile 9 sunt intilnite in natura, situate doar intr-o anumita relatie cu substanta. Substanta prima nu poate exista fara determinatiile categoriale. Subiectul este descris inCategorii. (Mihaela Meral Ahmed)

natura—gr. physis Reprezinta principiul si cauza miscarii. Natura actioneaza in vederea unui scop, ea cuprinde domeniul sublunar caracterizat prin devenire si temporalitate.(Mihaela Meral Ahmed)

stiinta-- gr. episteme. Reprezinta un sistem de cunostinte rationale. Stiinta se pote diviza in stiinte practice, poetice si teoretice. Se infaptuieste prin experienta si este cea mai cuprinzatoare cunoastere. (Mihaela Meral Ahmed)

stiinta teoretica-- gr. theoria Reprezinta un tip de cunoastere superior artelor pentru ca  indeletnicirile teoretice implica un nivel superior de cunoastere fata de cele productive. Stiintele teoretice sunt matematica, fizica si teologia. (Mihaela Meral Ahmed)

stiinta practica—gr. praxis Reprezinta cunoasterea care are ca obiect  actiunile ce vizeaza binele ca valoare morala. Stiintele practice sunt etica si politica. (apare in Etica Nicomahica) (Mihaela Meral Ahmed)

substanta

Este ceea ce exista in sensul cel mai deplin, celelalte lucruri se legitimeaza in legatura cu aceasta. Definitia logica din Categorii mentioneaza ca substanta prima este ceea ce nu se enunta despre un subiect nici nu este intr-un subiect, substanta secunda se enunta despre un subiect. In Metafizica sunt mentionate trei feluri de substante: sensibile si vesnice; sensibile si pieritoare; substanta nemiscata. Primele doua tipuri constituie compusi, iar ultimul – esenta. (Mihaela Meral Ahmed)

substanta prima. Este reprezentata de individuali. In Categorii  se spune ca substantele prime nici nu sunt si nici nu se spun despre un substrat. Substanta prima este intilnita in sublunar. (Mihaela Meral Ahmed)

substanta secunda. Este reprezentata de universal. In Categorii se spune ca substantele secunde se spun dar nu sunt in substrat. Substanta secunda este intilnita in supralunar. (Mihaela Meral Ahmed)

substratul—gr. hypokeimenon. Substratul intra in componenta substantei pe langa calitati. Despre substrat se predica altele, el nu se predica despre nimic altceva.Substratul persista in cursul schimbarii. Este unul dintre principiile devenirii, pe langa forma si privatiune. Acesta reprezinta materia. (Mihaela Meral Ahmed)