Tumuli și cetatea Măgura, la Ibăneşti, în Câmpia Moldovei, aproape de orașul Dorohoi
Vasile Bouaru (Rădăuți)
În judeţul Botoşani, în zona localităţilor Ibăneşti şi Corjăuţi, la nord-vest de orașul Dorohoi există numeroase movile aflate în mijlocul câmpurilor.
Am pornit spre ele în prima decadă a lui martie 2018. Zi foarte mohorâtă, nori joşi şi cenuşii, peisaj mai mult în tonuri de gri. Am ales ca punct de plecare intersecţia drumului 29A cu drumul 298, aflată în satul Dragalina din judeţul Botoşani. Pe acelaşi drum ne-am deplasat din oraşul Dorohoi spre cel mai nordic punct din ţară pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura68/home/carpatii-rasariteni-ghiduri-marcaje-pesteri/campia-moldovei/cel-mai-nordic-punct-din-romania-mai-sus-de-satele-slobozia-si-horodistea-in-lunca-prutului-campia-moldovei .
De la intersecţie ne abatem pe drumul 298, spre satul Cristineşti (vezi harta). De la intersecţie, dar în sens opus, tot pe drumul 298, la 3 km de satul Dragalina se află satul în care s-a născut George Enescu, sat care şi-a schimbat denumirea din Liveni în George Enescu.
După ceva mai bine de 2 km parcurşi din satul Dragalina spre Cristineşti vom observa pe partea stângă o troiţă din dreptul căreia se desprinde un drum de ţară (foto 1). Pe el ne vom abate dar nu înainte de a privi spre înapoi, tot pe partea stângă a drumului 298, la circa 100 m. Vom observa o mică ridicătură de pământ, o mică colină, destul de aplatizată acum (foto 2). Este locul denumit de localnici La urieşi. Deoarece este arat iar în această perioadă este foarte multă umezeală, apropierea de ridicatură a fost destul de dificilă. În vecinătatea satului Dragalina se mai află câteva asemenea mici ridicături, tumuli (morminte) din vremuri străvechi (vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=36989.09 și http://map.cimec.ro/Mapserver/?layer=ran&cod=37832.10 ).
1
2
Pornim apoi pe drumeagul care străbate câmpuri întinse. Mult noroi ba chiar şi zăpadă care mai persistă în şanţuri şi goluri. Nu departe de drumul 298 ajungem la un gard de sârmă pe care îl vom ocoli prin dreapta (foto 3). În imaginea 3 se vede în zare, spre stânga, Dealul Mănăstirii/ Dealul Măgura, care are trei relee de telecomunicaţii în vârf, spre care ne vom îndrepta.
3
După ce ocolim gardul din sârmă drumul coboară uşor şi ne apropiem de urmatorul sat, Ibăneşti. Imediat cum se termină porţiunea arată de pe partea stângă a drumului vom părăsi drumeagul pe care suntem şi urcăm o mică pantă, cea care ocoleşte arătura (foto 4). Ajunşi în vârful pantei privirea ne va fi atrasă, spre sud, de o nouă ridicătură de pământ (foto 5), un tumul aflat la 3 km de centrul satului Ibăneşti, pe Dealul Crucii. Mormântul de aici a fost descoperit prin 1973. Din nou porţiunea arată ne pune mari probleme în această perioadă a anului. În vecinătatea acestui tumul se află o baltă de dimensiuni mici.
4
5
Continuăm înaintarea spre Dealul Măgura, care se vede în faţa noastră, spre vest (foto 6). Trecem de primele case din satul Ibăneşti, traversăm Pârâul Ibăneşti şi urcăm o pantă lină spre centrul satului. Admirăm peisajul care se deschide spre nord (foto 7). Trecem pe lângă primarie şi urcăm mai departe prin sat până ajungem în vecinătatea releelor din vârf (foto 8). Pe aceste înălţimi suntem la limita dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei.
6
7
8
În acest loc, spun unele izvoare istorice, ar fi fost o mănăstire construită pe vremea lui Ştefan cel Mare (imaginea 9). Mănăstirea a fost distrusă în totalitate de tătari prin secolul al XVII-lea. Pe aici au fost descoperite urme de aşezări umane de pe vremea dacilor şi chiar mai vechi (vezi http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=ibanesti-ibanesti-botosani-situl-arheologic-de-la-ibanesti-cetatea-magurei-cod-sit-ran-37832.01; http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=619 și fișierul atașat în baza acestei pagini). Dealul a fost ales foarte bine ca punct de observaţie în vechime deoarece domină relieful (foto 10).
9
10
La câteva zeci de metri de unul din relee se află o bornă care marchează cei 385 m (sau după alte măsurători 386 m) (foto 11). În imaginea 11 am surprins partea sudică a Dealului Măgura și o parte din pădurea care îl acoperă. Din vecinătatea bornei din vârf privim spre nord (foto 12). Aici se află un tumul, destul de dificil de găsit deoarece sunt foarte multe movile mai mari sau mai mici, unele provenind din activităţi umane cum ar fi exploatarea pietrei pentru construcţii. Ne deplasăm în vecinătatea vârfului, admirând această porţiune foarte frământată. Am găsit pe aici mici pietre formate din nisip cimentat, tubulare, asemănatoare unor mici trovanţi (foto 13). Fotografiem spre înapoi releele (foto 14) după care coborâm în satul Ibăneşti.
11
12
