Cel mai nordic punct din România, mai sus de satele Slobozia și Horodiștea, în Lunca Prutului, Câmpia Moldovei
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
După ce am văzut cum arată și cum ajungem la cel mai sudic punct din România iată că mergem la cel mai nordic punct din ţară.
Pornim din oraşul Dorohoi (judeţ Botoşani) pe drumul 29A cale de 50 km în direcţia Darabani - Rădăuţi Prut (vezi harta), până în satul Slobozia, exact înainte de satul Horodiştea. Din satul Slobozia părăsim drumul 29A şi ne abatem spre nord, pe drumul care duce spre centrul satului. Mergem cam 400 metri până la o intersecţie şi de acolo ne abatem spre dreapta, pe un drum de ţară neasfaltat, care coboară spre lunca Prutului (foto 1). Ceva mai jos ajungem la o nouă intersecţie. Ne vom abate pe drumul din stânga (foto 2). Drumul din dreapta conduce tot pe malul Prutului dar se abate înapoi, spre sud.
1
2
Undeva mai jos, la marginea drumului, un păianjen a ţesut o uriaşă pânză şi stă la pândă (foto 3). Printre arbuştii înfloriţi de pe marginea drumului zboară mulţi fluturi (foto 4).
3
4
După 10 minute de coborâre ieşim într-un loc deschis unde, într-o râpă de pe marginea drumului zărim multe găuri (foto 5). Solul este argilos. În dreapta noastră faţă de sensul de mers se zăreşte lunca Prutului (foto 6).
5
6
Drumeagul nostru urmăreşte îndeaproape malul drept geografic al Prutului, în amonte (foto 7). Atenţie, chiar lângă drumeag este fâşia arată care delimitează frontiera de stat a României. Trebuie să ne deplasăm cu atenţie şi e bine să avem un act de identitate la noi. Iată cum arată Prutul în această zonă (foto 8). Tot din vecinătatea malului Prutului fotografiem cea mai nordică ridicătură din ţară, cel mai nordic deal (foto 9).
7
8
9
Ne-am abătut spre acest deal. Pe panta sa estică se văd alunecări de teren (foto 10). Ajunşi pe vârf zărim cea mai nordică palmă de pământ a României, un câmp cultivat cu cartofi (foto 11).
10
11
În partea opusă acestei limbi de pământ faţă de noi se află cel mai nordic punct din România. Coborâm înapoi spre drumeagul pe care l-am părăsit temporar, printre salcâmi ţepoşi ai căror păstăi se văd peste tot (foto 12). Întâlnim un izvor a cărei apă are de parcurs doar puţin până la Râul Prut (foto 13).
12
13
Ajungem la baza micului deal pe care l-am urcat şi privim spre nord (foto 14) apoi ne înscriem pe drumeag, mai departe, pe malul Prutului, către nord. Privim spre înapoi (foto 15) dealul pe care tocmai l-am urcat.
14
15
Pe marginea câmpului de cartofi întâlnim foarte des volbura (foto 16). Privim spre locul care, din ochi, ar trebui să fie cel mai nordic punct din ţară (foto 17). Acolo Prutul face o buclă spre sud.
16
17
Scaiul vânăt se găseşte numeros pe aici (foto 18) dar şi scaiul obişnuit (foto 19). Vegetaţia este cea normală de luncă (foto 19).
18
19
Iată că drumeagul nostru se apropie de capătul nordic al ţării (foto 20) şi ajungem foarte aproape de borna românească care avertizează că pe acolo trece frontiera de stat (foto 21, 22).
20
21
22
23
Până aici avem acces. Punctul geografic cel mai nordic se află la circa 150 metri mai la nord, după ce am străbate acea fâşie îngustă de luncă până la malul Prutului. Însă această porţiune nu este accesibilă deoarece între locul unde ne aflăm şi acel punct extrem al ţării se află fâşia arată. De aici începe România. Din acest punct nordic privim spre sud, către ţară (foto 23).