Trovanţi la Costeşti, Munţii Căpăţânii

1 foto: Radu Huculeci

Din zona imaginii 1 vedem manastirea Bistrita si intrarea in cheile cu acelasi nume (imaginea 2). Suntem la poalele sudice ale Muntilor Capatanii, intr-o zona plina de atractii si obiective turistice (naturale, culturale, etnografice). Daca vremea este senina si lumina bate favorabil, admiram creasta Masivului Buila (imaginea 3). In orice anotimp ne putem indrepta pasii catre aceste locuri ale Costestilor si imprejurimilor, intotdeauna vom gasi multe de vazut si admirat.

2 foto: Stefania Lazar

3 Creasta masivului Buila.  foto: Stefania Lazar

Trovantii de la Costesti, alcatuiri naturale de piatra (imaginile 4-9), atat de diversi ca forma, dar asemanatori ca evolutie, sunt crescuti in stratele superioare ale scoartei terestre si apar la suprafata prin prabusirea frontului rapei din imaginile 5, 9, 10. Cei mai mici au doar cativa centimetri in diametru, cei mai voluminosi au axe care ajung la mai multi metri. Sute de trovanti sunt raspanditi prin curtile oamenilor din localitate dar si din multe asezari aflate si la zeci de kilometri distanta de aici; motivul culegerii si transportarii lor a fost, se pare, cel estetic. Coaja trovantilor are aspecte diverse, la fel ca si miezul pe care il putem zari in cateva sparturi. 

4 foto: Emilia Marinescu 

5 foto: Emilia Marinescu

6 foto: Emilia Marinescu 

7 foto: Radu Huculeci 

8 foto: Megulete Cristian, Radu Huculeci

9 foto: Stefania Lazar

Uneori (imaginile 9 si 10), numarul trovantilor creste si apoi scade brusc, atunci cand turme de oi poposesc pentru o noapte la poalele rapei din aria protejata de la Costesti.

10 foto: Radu Huculeci

Aceasta zona de la sud de Muntii Capatanii, Parangului si Valcanului - numita Oltenia de sub munte - ofera nu doar aici la Costesti intalnire cu asemenea forme naturale. Brancusi, sculptorul originar din localitatea Hobita, aflata la vest de Targu Jiu, a facut celebre in toata lumea lucrari inspirate din alcatuirile naturale din apropierea satului sau.