3.3.1 Provocări și obiective
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, sistemul de sănătate din România încă înregistrează dificultăți cauzate de corupția la diferite niveluri. Neremediate, acestea vor contribui la ineficiența unui sistem de sănătate deja finanțat insuficient.
Printre formele pe care corupția la ia în sistemul de sănătate se numără conflictul de interese. Acesta poate să afecteze resursa umană la toate nivelurile – al administrației centrale, al instituțiilor deconcentrate, al conducerii unităților sanitare, al personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
Pornind de la aceste observații, obiectivul acestei reforme este reprezentat de îmbunătățirea definirii și reglementării conflictului de interese la nivelul sistemului de sănătate din România și capacitarea resursei umane pentru prevenirea situațiilor care pot duce la situații de corupție și/sau conflict de interese.
Cele două direcții de acțiune pe care le propunem sunt următoarele:
(1) Reglementare – o mai bună definire a conflictului de interese în domeniul sănătății, a riscului de conflict de interese în domeniul sănătății, a instituțiilor responsabile de gestionarea unor potențiale conflicte de interese din sectorul sanitar etc.
(2) Creșterea conștientizării – prin programe de formare adresate personalului din administrația centrală, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților, etc.
3.3.2. Beneficiari
● Ministerul Sănătății
3.3.3. Grup țintă
● personalul din administrația centrală, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare,
● personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
3.3.4 Mecanism de implementare
În vederea îndeplinirii obiectivului general menționat mai sus, propunem următorul set de activități:
● realizarea unei analize detaliate a nevoilor de dezvoltare profesională în domeniul integrității și anti corupției;
● înființarea în cadrul Ministerului Sănătăţii a unui mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare şi evaluare a oportunității deciziilor MS şi CNAS, conform studiilor bazate pe dovezi şi a unor metodologii şi criterii clare de evaluare. Mecanismul de prioritizare a alocațiilor bugetare include: raționamentul și dezvoltarea criteriilor de stabilire a priorităților, mecanismele de colaborare între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), procedura de colaborare pentru implementarea mecanismului și mecanisme prin care criteriile de stabilire a priorităților bugetare informează deciziile politice, evaluarea politicilor și ajustarea continuă a criteriilor;
● transparentizarea utilizării resurselor publice prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro (cumularea centralizată a datelor de pe portal, datele publicate includ lista firmelor cărora li s-au atribuit contracte publice, autoritățile contractante și o hartă a contractelor atribuite).
● instituirea la nivelul MS şi CNAS a unui mecanism comun de monitorizare şi control al furnizorilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
● instituirea unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor de pe piața românească;
● îmbunătăţirea mecanismelor de răspundere pentru manageri şi ceilalți reprezentanţi ai aparatului decizional din spitale;
● dezvoltarea unui nou mecanism de susținere financiară a educaţiei medicale continue, care să elimine sponsorizările industriei farmaceutice şi de echipamente medicale către personalul medical;
● identificarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în rândul personalului clinic şi managerial din unitățile medicale şi implementarea de soluții pentru prevenirea şi rezolvarea lor;
● revizuirea mecanismului de feedback al pacientului pentru a obține, independent de unităţile medicale, informații despre experienţa pacienţilor;
● formare adresată personalului din administrația centrală, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc.
3.3.5 Complementaritate
Reforma este complementară cu măsurile din POS care vizează Prioritatea 2. Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și serviciilor oferite în sistem ambulatoriu, cu privire la dezvoltarea competențelor personalului medical implicat care oferă servicii și asistență medicală primară.
3.3.6 Asistență tehnică
În cadrul reformei sunt incluse costuri de asistență tehnică conform Anexei 4.
3.3.7. Ajutor de stat
Referitor la implicațiile ajutorului de stat în ceea ce privește programele de formare adresate personalului din administrația centrală, instituțiile deconcentrate, conducerea unităților sanitare, personalului care acordă îngrijiri directe pacienților etc., și având în vedere că activitățile de formare profesională sunt destinate personalului din domeniul sănătății publice care are atribuții în servicii de sănătate cu titlu gratuit, activitățile de instruire pot fi asimilate beneficiilor destinate acestor categorii de personal și nu vor fi clasificate ca ajutor de stat.
Buget: 1.000.000 euro