3.2.1. Provocări și obiective
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu numeroase provocări în domeniul resurselor umane. Acestea includ – dar nu sunt limitate la – deficitul numeric în anumite specialități medicale (medicină de familie, anestezie și terapie intensivă, epidemiologie, sănătate publică etc.) și pentru anumite profesii medicale (medici, asistenți medicali, moașe, asistenți medicali comunitari etc.), dezechilibre geografice în ceea ce privește distribuția personalului medical, diferențe pe alocuri notabile între competențele pe care personalul medical le deține și cele pe care ar trebui să le dețină (îndeosebi cu privire la utilizarea noilor tehnologii, complianța la parcursurile terapeutice ale pacienților, precum și abilități transversale – comunicare, leadership, muncă în echipă).
Aceste provocări au fost accentuate, de-a lungul timpului, de emigrația masivă a personalului medical. În special după anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, un număr semnificativ de cadre medicale au decis să profeseze în alte State Membre ale Uniunii Europene. Factorii care au determinat aceste fluxuri de personal țin atât de atractivitatea altor sisteme de sănătate (factori de tip pull – cum ar fi venituri mai ridicate, condiții mai bune de lucru, posibilități de dezvoltare profesională și personală etc.), cât și de atractivitatea redusă a sistemului de sănătate din România (factori de tip push – cum ar fi venituri mai scăzute, condiții dificile de lucru, posibilități reduse de dezvoltare profesională și personală etc.).
Răspunsul sistemului de sănătate la aceste provocări a fost unul insuficient. Conform analizelor Comisiei Europene, România nu a avut și nici nu are momentan un plan strategic pentru abordarea problematicii resurselor umane din sănătate. În absența unui asemenea plan strategic, capacitatea sistemului de sănătate din România de a planifica și previziona nevoile de resurse umane va fi semnificativ redusă. Acest lucru va duce la accentuarea dezechilibrelor curente și implicit la reducerea accesului populației la servicii de sănătate (fenomenul deșertificării medicale).
Pentru a răspunde provocărilor menționate mai sus, obiectivul general al acestei reforme este reprezentat de consolidarea capacității sistemului de sănătate din România de a educa, recruta, menține și motiva o forță de muncă pregătită să răspundă nevoilor de sănătate curente și viitoare ale populației.
Reforma propusă recunoaște natura complexă a problematicii resurselor umane din sănătate care necesită abordare la nivelul întregului Guvern (whole-of-Government), date fiind implicațiile suplimentare din domeniile educației, muncii, finanțelor, administrației publice locale, digitalizării etc.
În vederea îndeplinirii obiectivului menționat, propunem următoarele trei direcții de acțiune:
(1) Elaborarea cadrului strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate – acest lucru va contribui la o abordare coerentă și consecventă în ceea ce privește generarea resurselor umane în sănătate, gestionarea resurselor umane în sănătate, motivarea resurselor umane în sănătate și guvernanța forței de muncă în sănătate, în acord cu obiectivele de ansamblu ale sistemului de sănătate;
(2) Elaborarea planurilor de acțiune individualizate pentru dezvoltarea resurselor umane din asistența medicală primară și comunitară, ambulatorie și de spital, precum și sănătate publică – această direcție va reprezenta operaționalizarea cadrului strategic menționat mai sus, în vederea transformării sistemice a nivelului de cunoștințe, abilități și competențe ale resursei umane din sănătate, și a susținerii celorlalte reforme și investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Operațional Sănătate (POS) și bugetul de stat;
(3) Dezvoltarea capacității instituționale pentru managementul resurselor umane din sănătate – în vederea susținerii primelor două direcții de acțiune (în special a componentelor de planificare și previzionare, analiză, și reglementare) și cu scopul de a asigura sustenabilitatea reformelor.
3.2.2. Beneficiari
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu entități relevante, furnizori de Educație Medicală Continuă, furnizori de formare profesională, universități. Derularea programelor de formare va fi realizată de către entități selectate în urma unei competiții.
Beneficiari direcți sunt: unitățile medicale publice care oferă asistența medicală primară, comunitară și ambulatorie, spitale, alte unități din domeniul sănătății publice.
3.2.3. Grup țintă
Reforma de față are două categorii de beneficiari – beneficiari primari și beneficiari secundari. Beneficiarii primari sunt reprezentați de:
(1) personalul existent și viitor din asistența medicală primară și comunitară;
(2) personalul existent și viitor din asistența medicală ambulatorie;
(3) personalul existent și viitor din asistența medicală spitalicească;
(4) personalul existent și viitor din domeniul sănătății publice.
Beneficiarii secundari sunt reprezentați de:
(1) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane (componentele de reglementare, planificare, previzionare, dezvoltare de politici de recrutare, menținere și motivare etc.) în instituțiile centrale;
(2) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane în instituțiile regionale și locale;
(3) personalul responsabil de gestionarea resurselor umane la nivelul unităților medicale, etc.
3.2.4. Mecanism de implementare
În vederea îndeplinirii obiectivului general menționat mai sus, propunem următorul set de activități:
● realizarea unei analize detaliate a nevoilor de dezvoltare profesională pentru resursele umane de la toate nivelurile sistemului de sănătate;
● realizarea unui Plan Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Sănătate;
● realizarea de Planuri Sectoriale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Sănătate, pe baza planului strategic; Planurile de acțiune sectoriale vor operaționaliza cadrul strategic pentru a transforma nivelul de cunoștințe, abilități și competențe ale resursei umane în sănătate. Se vor dezvolta un număr de 5 planuri de acțiune individualizate, iar domeniile acoperite includ pregătirea inițială, dezvoltarea profesională continuă, mixul de competențe, partajarea sarcinilor, schimbarea sarcinilor. Acestea urmăresc să fie în conformitate cu indicatorii de performanță stabiliți pentru managementul fondurilor de sănătate publică stabiliți la R1.ajustarea cadrului legislativ normativ în domeniul planificării și gestionării resurselor umane din sănătate;
● dezvoltarea unui cadru normativ de reglementare referitor la personalul medical, menținerea, motivarea, evaluarea și dezvoltarea lui continuă;
● adaptarea învățământului din domeniul sănătății la reformele din domeniu și cerințele globale prin formarea profesională bazată pe competențe;
● elaborarea unui cadru privind formarea postuniversitară adecvată, calitativă și cantitativă a personalului medical, în conformitate cu necesitățile sistemului sănătății, accentuând atractivitatea profesiilor din domeniul sănătății;
● consolidarea continuă a capacităților profesionale în domeniul educației medicale continue, la nivel de competențe și conform necesităților sistemului de sănătate;
● îmbunătățirea fluxului informațional referitor la forța de muncă în sănătate prin ajustarea mecanismelor de colectare, prelucrare, analiză și diseminare a datelor cu privire la resursele umane în sănătate, în scopul planificării și distribuției corecte a forței de muncă;
● crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare a resursei umane în sănătate;
● sprijinirea activităților de analiză și cercetare în domeniul resurselor umane, pentru a identifica opțiunile de politici bazate pe dovezi, evaluările de impact și rentabilitatea investițiilor și a intervențiilor;
● implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, dezvoltarea capacităților direcțiilor/departamentelor de resurse umane la nivelul unităților sanitare;
● implementarea unui management eficient economico-financiar pentru asigurarea condițiilor adecvate de muncă, instruire și motivare a personalului medical;
● dezvoltarea de colaborări naționale, regionale și internaționale în domeniul elaborării și implementării celor mai bune politici în domeniul dezvoltării resurselor umane din sănătate, bazate pe dovezi;
● dezvoltarea și implementarea unui sistem coerent de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de recompensă a acestora.
Implementarea de ansamblu a acestei reforme va fi condusă de Ministerul Sănătății și instituțiile aflate în subordinea / coordonarea sa, cu sprijin tehnic de la parteneri academici cu expertiză în domeniu și cu un istoric de rezultate remarcabile în domeniile vizate de reformă. De asemenea, avem în vedere sprijinul tehnic oferit de organizații internaționale prestigioase (cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, WONCA, CPME, ICN etc.). Alte instituții de la nivel central și local din România (atât din sistemul de sănătate, cât și din domenii conexe) vor fi consultate, pe măsură ce reforma va fi implementată.
De asemenea, prevedem crearea unei sinergii cu Programul Operațional Sănătate (POS). Astfel, activitățile aferente îndeplinirii obiectivelor acestei priorități și care au drept beneficiari resursele umane din sănătate sunt planificate a se desfășura și finanța în cadrul POS.
Ministerul Sănătății va fi responsabil de elaborarea și aprobarea cadrului strategic, precum și de elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ în domeniul planificării și gestionării resurselor umane din sănătate.
Elementele cheie ale cadrului strategic vor fi:
(i) resurse umane în domeniul sănătății – recrutare,
(ii) managementul resurselor umane din sănătate,
(iii) motivarea managementului pentru resursele umane,
(iv) guvernanța forței de muncă în domeniul sănătății.
Derularea programelor de formare va fi realizată ca urmare a derulării procedurii de achiziție de către Ministerul Sănătății/ ANDIS/ ONAC.
Consorțiul selectat nu va desfășura activitate economică, urmând ca finanțarea să ajungă atât la instituțiile din consorțiu, cât și la formatori.
În cadrul reformei se are în vedere construcția și dotarea a două centre de dezvoltare a abilităților și activităților legate de instruirea a 1000 de angajați care lucrează în unități de sănătate publică care asigură îngrijiri primare, comunitare și ambulatorii, spitale și alte unități de sănătate publică. Aceste centre vor fi dotate cu laboratoare de simulare pentru monitorizarea și evaluarea personalului din domeniul sănătății. După anul 2026, formarea cadrelor medicale va fi finanțată de la bugetul de stat.
3.2.5. Complementaritate
Reforma este complementară cu măsurile din POS care vizează Prioritatea 2. Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și serviciilor oferite în sistem ambulatoriu, finanțate prin FSE+, în ceea ce privește dezvoltarea competențelor personalului implicat în furnizarea serviciilor și a asistenței medicale primare și cu Prioritatea 3. Servicii de reabilitare, paliație și îngrijire pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și a profilului epidemiologic al morbidității.
3.2.6. Asistență tehnică
În cadrul reformei sunt incluse costuri de asistență tehnică conform anexei 4.
3.2.7. Ajutor de stat
Referitor la implicațiile ajutorului de stat în ceea ce privește pregătirea profesională a personalului administrativ și managerial, având în vedere că activitățile de formare profesională sunt destinate beneficiarilor secundari, precum și personalului din domeniul sănătății publice care are atribuții în servicii de sănătate cu titlu gratuit..
Aceste categorii de personal deservesc spitalele sau instituțiile/structurile pre-spitalicești publice care fac parte din sistemul național de sănătate, urmărind un obiectiv social, susținut de principiul solidarității, care funcționează sub supravegherea statului, finanțat direct din contribuții de asigurări sociale și alte resurse de stat și care furnizează servicii gratuite pe baza acoperirii universale. Așadar, intervenția nu face obiectul reglementărilor din domeniul ajutorului de stat.
Buget: 53.860.904 euro