BENEFICIARI:
● Ministerul Sănătății
● Casa Națională de Asigurări de Sănătate
● Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
GRUP ȚINTĂ:
Cetățenii statului: populația sănătoasă, pacienții și familiile acestora prin reducerea ratelor de mortalitate și morbiditate preventibilă și tratabilă și lucrătorii din sănătate, cărora li se va oferi posibilitatea îngrijirii pacienților în condiții adecvate.
Furnizorii de servicii medicale (asistență spitalicească, ambulatorie, primară și comunitară) și resursele umane din sănătate vor beneficia de unele măsuri care să stimuleze tranziția sistemului de sănătate spre un cadrul legal și financiar mai previzibil, echitabil și sustenabil.
Buget: 70.175.000 euro
Această reformă va viza, de asemenea, serviciile de informare și publicitate, inclusiv pentru campaniile de sensibilizare, care sunt legate de comunicatele de presă publicate în presa scrisă și online, de materialele de informare și publicitate privind activitățile și rezultatele obținute, de promovarea online (pe site-ul web și pe canalele de comunicare socială). Materialele comunicate vor fi elaborate și promovate pe parcursul implementării reformei, raportând cu privire la proces, incluzând, printre altele, adoptarea cadrului legislativ, principalele rezultate ale proiectului-pilot, lansarea schemei către spitalele publice și extinderea programului la furnizorii de asistență ambulatorie și la cei de asistență medicală primară. Raportarea publică este o metodă bine stabilită de promovare a modelului bazat pe calitate al furnizării de asistență medicală.
Provocări
România continuă să aibă cea mai mare rată de mortalitate din cauze tratabile din Uniunea Europeană. Una din cauze, așa cum a fost identificată în [OECD/European Observatory on Health Systems and Policies (2019), Romania: Country Health Profile 2019, State of Health in the EU], este paucitatea informațiilor privind evaluarea obiectivă a calității serviciilor de sănătate și a cost eficienței intervențiilor din domeniul sănătății, ceea ce face ca alocarea fondurilor să se bazeze foarte puțin pe criterii științifice de eficiență. Totodată, mecanismele de plată a serviciului medical sunt puțin dependente de rezultatul și calitatea serviciului. Prin urmare, este o nevoie urgentă ca, în paralel cu dezvoltarea și implementarea unor criterii de evaluare a performanței furnizorilor de servicii medicale, să demarăm un proces de încurajare a acelor servicii medicale și scheme de tratament cost-eficiente, prin toate metodele posibile, inclusiv de tip financiar. Implementarea unor mecanisme de plată care să stimuleze obținerea de rezultate, dar și calitatea actului medical ar crește astfel reziliența sistemului medical la schimbare. Deși există în acest moment două proiecte finanțate prin FEDR care au drept obiectiv oferirea de asistență tehnică pentru creșterea calității datelor colectate, nu există încă un mecanism de stimulare financiară a calității actului medical la fiecare nivel de asistență medicală, corelat cu datele colectate.
Structura cheltuielilor din domeniul sănătății este una din cauzele persistenței valorilor mari ale ratei mortalității evitabile. România cheltuie foarte puțin pe servicii de prevenție (1,7% comparativ cu 3,1% în UE)[OECD/ State of Health in the EU/2019]. Cheltuielile cu asistența medicală spitalicească reprezintă peste 42% din total (comparativ cu 29% la nivelul UE), iar proporția cheltuielilor cu serviciile medicale ambulatorii și de la nivelul asistenței medicale primare este cea mai redusă din UE (18%, comparativ cu 30% - media UE). Chiar dacă inversarea piramidei serviciilor de sănătate a fost prioritizată pe parcursul ultimilor 30 de ani, fără să se realizeze progrese însă, totuși ea rămâne un deziderat al actualei reforme, tocmai datorită importanței ei pentru un sistem de sănătate eficace, accesibil și rezilient. Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății recomandă și descriu mecanisme financiare și surse bugetare care să asigure creșterea fondurilor alocate prevenției fără a scădea alocările pentru serviciile curative.
Dezechilibrele teritoriale și socio-economice în furnizarea de servicii medicale sunt mari și se extind. Nevoile nesatisfăcute raportate ca urmare a distanței de deplasare sunt printre cele mai mari din UE, reflectând o distribuție inegală a unităților de asistență medicală și a personalului medical. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai mare în zonele rurale decât în țară, în ansamblu. Rețeaua medicilor de familie este, în principal, o rețea privată de servicii de sănătate, cu stimulente reduse pentru medicii din zonele rurale, care migrează către zonele urbane, mai dezvoltate, lăsând zonele sărace cu o acoperire mai mică.
Subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate nu este singura problemă legată de finanțarea sănătății. La aceasta se adaugă practica frecventă a plăților informale, actele de corupție la nivelul managementului spitalicesc, decontarea unor servicii sau produse medicale de care pacienții nu ajung să beneficieze.
Obiectivele reformei:
Creșterea eficienței cheltuirii fondurilor publice prin dezvoltarea unui sistem de evaluare a performanței furnizorilor de servicii medicale bazat pe criterii obiective, măsurabile și bazate pe dovezi științifice și prin monitorizarea și evaluarea cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Stimularea îmbunătățirii calității și a cost-eficienței serviciilor de sănătate prin crearea, pilotarea și implementarea acelor mecanisme financiare care recompensează performanța furnizorilor de asistență medicală, și anume finanțarea pe bază de rezultate a serviciilor de sănătate, așa cum este definită de Comitetul de experți al Comisiei Europene (2019).
Creșterea ponderii serviciilor medicale de tip preventiv prin dezvoltarea de mecanisme financiare care să încurajeze intervențiile preventive comprehensive și durabile, atât în asistența medicală primară, cât și în cea ambulatorie, de specialitate.
Creșterea diversității și complexității serviciilor medicale curative furnizate la nivel prespitalicesc prin modificarea condițiilor, criteriilor și a cuantumului finanțării asistenței medicale primare și ambulatorii.
Reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la asistența medicală prin crearea și implementarea unor mecanisme juridice și financiare de încurajare a implicării personalului medical și de asistență comunitară în oferirea serviciilor medicale către populația vulnerabilă, inclusiv prin mijloace de telemedicină.
Extinderea luptei pentru combaterea practicilor ilegale din domeniul sănătății, prin măsuri de transparentizare a cheltuielilor din fondurile publice destinate sănătății cum ar fi: creșterea accesului pacientului la propriile date privind cheltuielile medicale, creșterea transparenței cu privire la indicatorii de performanță a managementului spitalului; îmbunătățirea sistemului de transparentizare a achizițiilor publice în sistemul de sănătate.
Ministerul Sănătății deține legal rolul principal de elaborare a politicilor de sănătate în România, fiind cel mai important promotor al modificărilor legislative necesare R1 (dar și R3, vezi mai jos). Ministerul Sănătății deține, conform Legii 95/2006 art.10 cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârii Guvernului României nr. 144/2010 cu modificările și completările ulterioare, rolul de supraveghere și control al aplicării legislației de către instituțiile și organismele care au responsabilități în domeniul sănătății. Dată fiind complexitatea tehnică a reformelor din acest segment, Ministerul Sănătății va beneficia de asistența tehnică specifică, necesară dezvoltării componentelor metodologice a reformelor, din partea instituțiilor partenere menționate, precum Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și alți parteneri academici și internaționali identificați în detaliu la fiecare reformă. Rolul Ministerului Sănătății este de a monitoriza și coordona realizarea acestor componente metodologice și, consecutiv finalizării acestora, de a le transpune în modificările legislative necesare funcționării și implementării acestora. Conform legislației în vigoare, relația dintre Ministerul Sănătății și CNAS și ANMCS este una de colaborare, iar principalele acte emise de cele două instituții se fac în consultare cu Ministerul Sănătății.
COMPONENTA I:
Prima reforma a componentei propuse va lua forma unei plăți (recompense) pentru furnizorii de servicii medicale, un "Fond pentru calitatea serviciilor medicale", pentru a stimula calitatea serviciilor de îngrijire din sănătate. Acesta se va adresa în primă fază spitalelor, urmând a fi extins ulterior la toate nivelurile sistemului de sănătate: ambulatorii și furnizorii de asistență primară.
FAZA I:
Prima fază a componentei "Fond pentru calitatea serviciilor medicale" presupune dezvoltarea și reglementarea indicatorilor de calitate care vor fi colectați și monitorizați la nivel spitalicesc: indicatori de proces, de rezultat și de rezultate raportate de pacient (PROs). Acești indicatori vor fi dezvoltați în acord cu standardele de acreditare a unităților sanitare cu paturi dezvoltate de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), ciclul II de acreditare. De menționat că, din punct de vedere tehnic, standardele de acreditare ANMCS reprezintă un element înrudit, dar diferit de indicatorii de calitate a căror monitorizare și evaluare vor face legătura între calitatea și performanța serviciilor medicale furnizate și componenta financiară.
Măsura se va adresa, într-o primă fază, furnizorilor de servicii de specialitate tip spital care sunt organizați ca entități publice din punct de vedere al statutului juridic. Ulterior derulării fazei pilot,, se va explora și oportunitatea includerii în măsură a medicilor de familie organizați în cabinete individuale, grupate, asociate, societăți civile medicale, alte forme de furnizare de asistență medicală primară. Dezvoltarea noilor seturi de indicatori este justificată de necesitatea de a evalua serviciile medicale nu numai din perspectivă financiară, ci și din perspectiva impactului lor asupra stării de sănătate. Aplicarea acestor indicatori va permite, așadar, evidențierea impactului serviciilor de sănătate asupra sănătății (în plan individual și în special populațional), dar și o mai bună evaluare a nevoii de servicii de sănătate la nivel populațional și va furniza dovezi pentru deciziile viitoare de politici publice. Măsura va contribui esențial la eficientizarea utilizării fondurilor publice, deoarece va favoriza deciziile bazate pe dovezi și finanțarea pe bază de performanță a acelor servicii medicale care cresc calitatea vieții pacientului și asigură eficiența cheltuirii fondurilor.
FAZA II:
A doua fază a componentei "Fond pentru calitatea serviciilor medicale" include dezvoltarea și pilotarea unor mecanisme de plată bazată pe performanță pentru un număr limitat de furnizori de servicii medicale, cu obiectivul de a lega stimulentele financiare de obiectivele de calitate determinate în prima fază a reformei și de a stimula integrarea serviciilor de sănătate. Mecanismele de plată bazată pe performanță pot include plăți suplimentare (plată pentru schemele de performanță), plăți combinate organizate în jurul serviciilor integrate (cum ar fi îngrijirea neonatală), etc. Această fază va include și dezvoltarea instrumentelor digitale necesare pentru colectarea indicatorilor de calitate identificați și dezvoltați în prima fază a proiectului și va ținti un set inițial restrâns de furnizori de servicii medicale, selectat pe baza metodologiei dezvoltate în faza 1, în așa fel încât un eșantion reprezentativ din punct de vedere al complexității și acoperirii regionale să fie inclus în pilot. În urma analizării rezultatelor proiectului pilot, cele mai fezabile mecanisme de plată bazată pe performanță vor fi identificate și vor reprezenta baza metodologică și legală de funcționare a “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”.
FAZA III:
Cea de-a treia fază a componentei "Fond pentru calitatea serviciilor medicale" se va derula la nivelul tuturor unităților publice spitalicești, astfel încât indicatorii de calitate dezvoltați în prima fază să fie colectați și monitorizați prin intermediul instrumentelor digitale dezvoltate în cea de-a doua fază a reformei. Cele mai adecvate mecanisme de plată bazată pe performanță identificate în faza pilot vor fi utilizate pentru identificarea și recompensarea furnizorilor de servicii medicale care ating pragurile de performanță stabilite pentru indicatorii monitorizați. În fiecare ciclu financiar, furnizorii care ating țintele stabilite vor deveni beneficiari ai plăților realizate din "Fondul pentru calitatea serviciilor medicale". În această fază, plățile vor fi efectuate prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dar în afara Contractului-Cadru, deoarece plățile efectuate din “Fondul pentru calitatea serviciilor medicale” reprezintă recompense financiare acordate doar acelor furnizori de servicii medicale care ating țintele de performanță stabilite, inclusiv prin compararea cu performanțele realizate în anul precedent. Evaluarea performanței la nivel de unitate spitalicească va fi realizată prin intermediul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), astfel încât să fie recompensați doar furnizorii cu cele mai bune performanțe. Din experiența practică a altor state, în care mecanisme similare au fost implementate, numărul și identitatea unităților spitalicești recompensate în această fază variază de la un ciclu de finanțare la altul, în funcție de performanțele atinse și de calitatea serviciilor medicale furnizate, iar fondurile astfel obținute pot fi folosite de managementul unității spitalicești recompensate pentru îmbunătățirea continuă a calității și siguranței serviciilor medicale oferite (dar nu pentru cheltuieli operaționale, i.e. salarii, etc). Prin urmare, nu poate fi considerat că există o recurență a plăților efectuate prin intermediul “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”. La nivelul fiecărui furnizor de servicii medicale există obligația legală de constituire și funcționare a unei structuri de management al calității serviciilor medicale cu obiectivul de a implementa sistemul de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului (conf. OMS 1312/250/2020). Această structură este organizată ca entitate separată în cadrul organigramei furnizorului de servicii medicale, cu linie de buget separată, făcând astfel posibilă monitorizarea utilizării fondurilor specific pentru activitățile derulate de acest tip de unități, cu solicitarea din partea ANMCS de a evidenția clar, în cadrul liniei bugetare respective, folosirea finanțării obținute din Fond și publicarea transparentă a acestora.
Pentru estimarea dimensiunii financiare a Fondului au fost identificate, cu scopul de a servi ca etalon, alocările financiare din fonduri cu obiective și structuri similare din trei state europene: Franța (Incitation financière à l’amélioration de la qualité), Croația (schemă de finanțare prin care 10% din veniturile unui furnizor sunt legate de indicatori de calitate) și Norvegia (Quality Based Financing). Printr-o ponderare bazată pe estimarea bugetului FNUASS din România și pe existența în România a 517 spitale (376 spitale publice și 141 private) aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și considerând că dovezile din literatura științifică de specialitate sugerează că dimensiunea financiară inițială a unui astfel de fond în faza sa de pilotare nu reprezintă un factor esențial în succesul atingerii obiectivului de îmbunătățire a calității serviciilor medicale, s-a optat pentru varianta conservativă, detaliată în anexa referitoare la costuri.
FAZA IV:
Cea de-a patra fază a componentei reprezintă scalarea “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale” la nivelul tuturor tipurilor de furnizori de servicii medicale, inclusiv al consorțiilor medicale integrate, și includerea acestor mecanisme de plată bazată pe performanță în Contractul-Cadru și în alte documente legislative. În această fază, finanțarea Fondului nu va mai fi realizată prin intermediul PNRR, sustenabilitatea reformei fiind asigurată prin finanțări de la bugetul de stat sau de la Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.
Din punct de vedere tehnic, funcționarea “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale” se bazează pe două metodologii. O metodologie dezvoltată în prima fază a reformei, prin care se va dezvolta și livra setul de indicatori de calitate care vor fi colectați și monitorizați la nivel spitalicesc (vezi mai sus), precum și modalitatea prin care aceștia vor fi colectați și monitorizați. A doua metodologie va descrie mecanismul detaliat prin care vor fi stabilite plățile din Fond către spitale. Această metodologie va utiliza evaluările setului de indicatori de calitate dezvoltați anterior și va stabili care dintre modelele de plată bazată pe performanță similare, deja testate la nivel european, sunt optime pentru atingerea obiectivelor definite în Strategia Națională de Sănătate a României. Modelele de plată considerate în acest moment sunt cele din Franța (Incitation financière à l’amélioration de la qualité), Croația (schemă de finanțare prin care 10% din veniturile unui furnizor sunt legate de indicatori de calitate) și Norvegia (Quality Based Financing). Detalierea acestor metodologii este prematură în această fază, ele necesitând un efort tehnic amplu, inclusiv derularea și evaluarea din faza-pilot, urmând a fi dezvoltate chiar în cadrul acestei Reforme, fiind deja definiți itemi de cost distincți pentru atingerea acestui obiectiv.
COMPONENTA II
Cea de-a doua componentă programată în cadrul acestei reforme constă în dezvoltarea colaborativă a unui nou model de Contract-Cadru care reglementează condițiile acordării asistenţei medicale și normele de aplicare ale acestuia, împreună cu reprezentanții tuturor participanților la sistemul de sănătate, precum și adoptarea unor măsuri legislative complementare, având ca scop:
● definirea, măsurarea și încurajarea performanței administrării fondurilor FNUASS, atât pentru promovarea sănătății, cât și pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor populației;
● creșterea ponderii serviciilor la nivelul asistenței medicale prespitalicești și reducerea presiunii asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate;
● promovarea prestării activităților de prevenție și diagnostic precoce al bolilor, cu precădere la nivelul asistenței medicale primare;
● reducerea disparităților de acces între mediul rural și urban prin promovarea relațiilor contractuale între CNAS și medici de familie și medici specialiști care își doresc să își desfășoare activitatea în localități izolate sau slab deservite;
● asigurarea accesului tuturor pacienților la servicii medicale în contextul pandemic și ulterior endemic al COVID-19 (asistență medicală primară și ambulatorie), prin armonizarea cadrului formal prin care furnizorii de servicii medicale prestează servicii la distanță și optimizarea activității spitalelor;
● extinderea pachetului de servicii care poate fi oferit la nivelul asistenței medicale primare, de specialitate și comunitare, cu servicii de prevenție, diagnostic precoce și de monitorizare a pacienților și completarea cu noi programe de prevenție, creând și un cadru pentru finanțări pentru serviciile medicale de prevenție și diagnostic precoce care vor fi finanțate din Programului Operațional Sănătate (măsurile de tip FSE+POS) și din Bugetul de stat;
● dezvoltarea unui sistem echitabil și sustenabil de finanțare a spitalelor, pornind de la costurile reale ale serviciilor prestate, nevoia din teritoriu și traseele pacienților. Este nevoie nu doar de o gândire longitudinală, aliniată cu nevoile pacienților, ci și de o mai bună coordonare între palierele de servicii, precum și de parteneriate active cu organizații din sectorul public, privat și societate civilă pentru a preveni și acoperi deficiențele existente.
În vederea transparentizării informațiilor cu privire la gestionarea fondurilor publice din sănătate se vizează creșterea accesului la informații financiare privind serviciilor decontate de CNAS prin dezvoltarea, centralizarea și publicarea periodică a unui set de indicatori de performanță managerială și financiară (ex. execuția bugetară, volumul serviciilor oferite, date referitoare la achizițiile publice și altele) și analiza activității programelor și acțiunilor prioritare derulate la nivelul MS și CNAS.
În vederea realizării activităților necesare implementării programului pilot “Fond pentru calitatea serviciilor medicale”:
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu ANMCS, vor dezvolta indicatorii de calitate a serviciilor medicale, fiind deja identificată asistența tehnică necesară proiectului. Setul de indicatori va include indicatori precum: procentul de pacienți cu evenimente adverse, îmbunătățirea scorului de evaluare a durerii clinice (scala VAS - Visual Analogue Scale), rata infecțiilor intraspitalicești, calitatea informațiilor disponibile pacienților, etc.
Ministerul Sănătății, cu expertiză furnizată extern, va dezvolta modelele de plăți bazate pe performanță și instrumentele digitale necesare colectării și monitorizării indicatorilor dezvoltați în faza anterioară.
Ministerul Sănătății, în parteneriat cu CNAS, vor realiza cadrul legislativ necesar în vederea constituirii “Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”.
ANMCS va evalua indicatorii de calitate și va furniza rapoartele de evaluare.
Ministerul Sănătății, prin intermediul CNAS, va efectua plățile în funcție de modelele dezvoltate și de rezultatele evaluărilor.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății vor fi responsabile de redactarea contractului-cadru și a normelor de aplicare privind gestiunea fondurilor publice din sănătate (servicii medicale, programe naționale de sănătate), precum și a modificărilor legislative elaborate în spirit complementar cu obiectivele acestora. Ulterior finalizării elaborării acestora, vor fi supuse spre adoptare.
Noul contract-cadru va urmări:
- Îmbunătățirea gestionării Fondului Național de Asigurări de Sănătate,
- Creșterea serviciilor de îngrijire ambulatorie pentru a reduce presiunea asupra sistemului spitalicesc,
- Promovarea furnizării de servicii de prevenire și diagnostic precoce, în special la nivelul asistenței primare,
- Facilitarea serviciilor la distanță de către furnizorii de servicii medicale,
- Reducerea decalajului rural-urban în ceea ce privește accesul la asistență medicală, prin crearea de stimulente pentru medicii de familie / specialiști în furnizarea de servicii în zonele îndepărtate și defavorizate,
- Extinderea acoperirii serviciilor de îngrijire primară, specializată și comunitară pentru a include servicii de prevenire și diagnostic precoce,
Principalele modificări se referă la procedurile și condițiile contractuale cu furnizorii de servicii, mecanismele de finanțare și pachetele de servicii pentru persoanele asigurate și neasigurate.
Măsurile legislative care vizează operaționalizarea creșterii transparenței vor fi elaborate și supuse avizării de către Ministerul Sănătății și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în vederea adoptării acestora. Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea rol consultativ la acest nivel.
Contribuția la Pilonul social european
Reforma va contribui la respectarea principiilor promovate de către Pilonul social european (în special principiile 16, 3, 10 și 20), permițând accesul egal și rapid la asistență medicală preventivă și curativă, de bună calitate și accesibilă din punct de vedere financiar, prin toate măsurile propuse. Reforma adresată este de natură sistemică, cu impact asupra calității actului medical, a creșterii rezilienței serviciilor și a optimizării costurilor medicale. Prin elaborarea și adoptarea cadrului care vizează creșterea transparenței în sistemul de sănătate, reforma va conduce la creșterea accesului la informații financiare privind serviciile decontate de CNAS. Astfel, se va asigura colectarea evidențelor necesare întreprinderii demersurilor de consolidare a serviciilor medicale, inclusiv a celor digitale, pentru furnizarea asistenței medicale. Datele colectate vor asigura o mai bună identificare a inegalităților în materie de sănătate și vor evidenția perspectiva pacienților, cu scopul de a îmbunătăți accesul la sănătate pentru cele mai vulnerabile persoane, ceea ce ar fi în consonanță cu Principiile 3 și 20 din Pilonul European al Drepturilor Sociale. De asemenea, evidențele colectate vor contribui la înfăptuirea Spațiului european al datelor privind sănătatea, inițiativă a Comisiei Europene, aflată în prezent în proces de concepere.
Ca finalitate a acestei reforme, în timp, serviciile de asistență medicală vor deveni mai reziliente și receptive în raport cu nevoile pacienților sau situațiile de criză (similare crizei pandemice și ulterior endemice a COVID-19). Astfel, prin măsurile sale, în special cea referitoare la dezvoltarea unui sistem echitabil și sustenabil de finanțare a spitalelor, această reformă va contribui la îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate pentru toți și va reduce inegalitățile în materie de sănătate pe criterii sociale, teritoriale și economice (accentul primordial fiind pus pe reducerea disparităților de acces între mediul rural și urban). De asemenea, această reformă va asigura premisele necesare îmbunătățirii situației privind următorii indicatori relevanți ai tabloului de bord social european revizuit:
Nevoi de asistență medicală nesatisfăcute autoraportate;
Cheltuieli suportate de pacient pentru asistența medicală;
Speranța de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani: femei și bărbați;
Mortalitatea standardizată din cauze tratabile sau care pot fi prevenite (ODD).
Definirea și instituționalizarea fondului pentru calitatea serviciilor medicale se va baza pe împărtășirea de bune practici din alte state membre ale UE, în scopul consolidării sistemului de sănătate, fapt care va asigura promovarea convergenței ascendente. Dezvoltarea colaborativă a unui nou model de Contract-Cadru va contribui la dinamizarea dialogului social (Principiul 8) cu organizațiile din sectorul public, privat și al societățiia civile, din domeniile adiacente sectorului medical.
Complementaritate
Reforma este complementară cu măsurile din POS care vizează Prioritatea 2. Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în sistem ambulatoriu, finanțate prin FSE+, Prioritatea 3. Servicii de reabilitarea, paliație si îngrijire pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și a profilului epidemiologic al morbidității, finanțate prin FEDR.
Asigurarea ireversibilității reformei
Prezenta reformă din domeniul public al sănătății este întărită pe plan legislativ de o serie de documente strategice care au început a fi elaborate în baza unor asistențe tehnice din cadrul Proiectului de Reformă în Sănătate, derulat cu Banca Mondială, și din cadrul proiectelor în derulare cu Banca Europeana de Investiții. Acestea trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare.
În prezent, sunt finalizate și aprobate Planurile de servicii medicale (Masterplan) pentru regiunile Nord Vest și Nord Est. Alte cinci master planuri regionale de servicii de sănătate 2021-2027 vor fi elaborate și aprobate, pentru celelalte regiuni, astfel încât să se asigure acoperirea întregii țări, în cadrul proiectului “Crearea cadrului strategic și operațional pentru planificarea și reorganizarea la nivel național și regional a serviciilor de sănătate”, Cod SMIS Proiect: 129165.
Totodată, în cadrul proiectul va fi elaborată și aprobată ”Strategia Națională de Sănătate 2021 – 2027”, cu obiective strategice și plan de acțiune. În acest sens, sunt derulate acțiuni, în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi.
Asistență tehnică
În sprijinul reformelor din domeniul public al sănătății va fi necesară asistență tehnică, care să poată asigura complementaritatea cu reformele instituționale naționale, dar și cu cele la nivelul UE. Astfel, se va avea în vedere aplicarea la Instrumentul de sprijin tehnic (IST) al UE, precum și la alte AT din partea BM, BEI etc. În cadrul reformei sunt incluse costuri de asistență tehnică conform anexei 4.
Ajutor de stat:
Fondul nu este destinat doar furnizorilor publici de servicii medicale. După cum este detaliat și în componenta Sănătate, implementarea Fondului urmează a se derula în patru faze distincte, din care doar primele trei faze vor fi finanțate din PNRR. Aceste prime trei faze reprezintă pilotarea Fondului, faza 4 constând în scalarea acestuia la nivelul tuturor furnizorilor de servicii medicale, indiferent de statutul juridic al acestora. În faza patru, Fondul se va adresa tuturor furnizorilor de servicii medicale care fac parte din sistemul național de sănătate, indiferent de statutul lor juridic, inclusiv acelor furnizori organizați în cabinete medicale, societăți medicale civile sau alte forme. Condiția pentru ca un furnizor de servicii medicale să participe la acest Fond nu ține de statutul său juridic, ci de prezența contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Toți acești furnizori funcționează în baza unui contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, prin urmare, fac parte din sistemul național de sănătate. Având în vedere cele de mai sus, reforma propusă nu poate fi considerată ajutor de stat.
Măsura se va adresa furnizorilor de servicii medicale spitalicești și ambulatorii care sunt organizate ca entități publice din punct de vedere al statutului juridic, precum și medicilor de familie organizați în cabinete individuale, grupuri, asociații, societăți medicale civile, alte forme de cabinet medical. Toate aceste entități fac parte din sistemul național de sănătate și deservesc populația generală.
Acestea funcționează în baza unui contract încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sub supravegherea statului. Acestea sunt finanțate direct din fondul național unic de sănătate și oferă servicii gratuite.
Deși mecanismele de plată bazată pe performanță pot include plăți suplimentare (plată pentru schemele de performanță), plăți combinate organizate în jurul serviciilor integrate (cum ar fi îngrijirea neonatală), etc, acestea remunerează o activitate care este eventual gratuită la nivelul populației.
În plus, remunerația în funcție de performanță vizează o remunerare adecvată, calibrată la calitatea serviciilor, și nu e o formă de ajutor de stat pentru prestator.
În ceea ce privește centrele comunitare integrate, acestea fac parte din ansamblul de programe de asistență medicală comunitară desfășurate de Ministerul Sănătății, având ca scop principal creșterea accesului populației şi, în special al grupurilor vulnerabile, la servicii medico-sociale de calitate, sprijinind efortul de incluziune socială și medicală, urmărind un obiectiv social, susținut de principiul solidarității, care funcționează sub supravegherea statului, finanțat direct din contribuții de asigurări sociale și alte resurse de stat și care furnizează servicii gratuite pe baza acoperirii universale.
Beneficiarii serviciilor de asistență medicală comunitară sunt membrii comunității, cu precădere persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populația din mediul rural și grupurile vulnerabile, inclusiv cele de etnie romă. Serviciile prestate prin aceste centre comunitare integrate sunt prestate cu titlu gratuit pentru beneficiari.
Finanțarea centrelor comunitare integrate se asigură, potrivit legii, de către (1) Ministerul Sănătății, prin bugetul de stat, (2) unitățile administrativ-teritoriale și (3) de către autoritățile administrației publice locale.
Așadar, intervențiile propuse nu fac obiectul reglementărilor din domeniul ajutorului de stat.