Descrierea problemei

Școala Gimnazială ”Alexandru Vlahuță” a luat ființă în septembrie 1978 cu numele Școala Generală nr. 3, în cartierul Dacia, aflat la marginea Iaşului, pe partea stângă a râului Bahlui.

În prezent în școală sunt înscriși 622 de elevi, dintre care 486 elevi la cursuri de zi (nivelurile preșcolar, primar și gimnazial) și 136 la forma de învățământ cu frecvență redusă (o clasă primar simultan și 4 clase de gimnaziu). Un număr de 252 de elevi sunt cuprinși în ciclul gimnazial zi și frecvență redusă.  

   Amplasată într-un cartier mărginaș al Iașului în apropierea zonei defavorizate Șes Bahlui, Școala Gimnazială ”Alexandru Vlahuță” oferă servicii educaționale unei populații diverse din punct de vedere al situaţiei materiale, sociale, etnice şi culturale. De asemenea, includerea formei de învățământ cu frecvență redusă, începând cu anul școlar 2014-2015, reprezintă o șansă reală de a finaliza învățământul secundar inferior pentru mulți copii și tineri din comunitate, din municipiu și chiar din județul Iași.  La această formă de învățământ se pot înscrie tineri și adulți  care au abandonat cursurile din diferite motive, pe parcursul școlarității, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta clasei respective.

      Din punct de vedere al situației materiale a părinților de la învățământul de zi, distribuția este diversă: aproximativ 20% din părinții elevilor de la gimnaziu sunt șomeri sau nu au locuri de muncă stabile,  majoritatea au o situație materială medie și aproximativ 7% au venituri peste medie.

      Un număr de 42 de elevi de gimnaziu (în mare parte rromi) trăiesc în zona defavorizată Șes Bahlui, la limita sărăciei extreme, în locuințe improvizate, fără apă, fără căldură și canalizare, unii înghesuindu-se câte 10-11 persoane într-o singură încăpere.

     Un număr semnificativ de elevi fac parte din familii dezorganizate sau cu ambii părinți analfabeți, care nu prețuiesc valorile educației, iar copiii lor nu au modele de comportament civilizat, nu știu să fie toleranți, să se asculte unii pe alții. Când plouă sau ninge mult, unii dintre ei nu pot străbate zona desfundată sau înzăpezită până la șosea, absentând de la școală, alții sunt opriți acasă pentru a avea grijă de frații mai mici. La acest grup vulnerabil se adaugă copiii cu unul sau ambii părinții plecați în străinătate, elevii cu CES (cerințe educaționale speciale) și cei cu dizabilități.

          La începutul anului școlar 2021-2022, situațiile statistice consemnează un număr de 21 elevi de gimnaziu rămași în grija bunicilor sau a altor rude, fapt ce reprezintă un fenomen îngrijorător pentru acest segment de vârstă - copilul în devenire, care are nevoie de susținerea continuă și îndrumarea părinților săi.

  Școala se confruntă cu următoarele probleme:

1.      absenteism ridicat și, implicit, risc ridicat de abandon școlar, problemă care s-a accentuat în contextul pandemic din ultimii doi ani;

2.      scăderea performanțelor școlare a elevilor de gimnaziu;

3.      procent scăzut de promovabilitate la Evaluarea Națională.

     Analiza făcută la nivelul școlii, bazată pe situația statistică la învățătură, purtare și frecvență la sfârșitul anului școlar 2020-2021, pe rapoartele la Evaluarea Națională și rapoartele CEAC relevă următoarele aspecte:

-          un număr de 5 elevi repetenți (3,57%) și un număr de 2 elevi (1,42%) care au abandonat școala, la cursurile de gimnaziu zi;

-          un număr de 7492 de absențe nemotivate la gimnaziu zi;

-          procent foarte scăzut de promovabilitate la Evaluarea Națională (28,57%);

-          scăderea performanțelor școlare ale elevilor de gimnaziu (peste 53% din elevii de gimnaziu zi au avut medii sub 7 la  limba română și la matematică).

  Situația la frecvență redusă este mai gravă: un număr de 35 de elevi care au abandonat școala (31,25%), 22 de elevi repetenți (19,64%) și un număr de 10304 absențe nemotivate. În ceea ce privește participarea la Evaluarea Națională, absolvenți de la FR depășesc 18 ani și, conform legislației, nu se pot înscrie la acest examen, fapt care determină ca procentul de admitere la EN să fie scăzut.

Cauzele acestor probleme sunt multiple și se întrepătrund:

1.      Sărăcia și un nivel precar de instrucție și educație în anumite familii (în special din zona defavorizată Șes Bahlui);

2.      Implicarea scăzută a familiilor în relația cu școala, lipsa de supraveghere a propriilor copii, fenomen care s-a accentuat pe perioada restricțiilor cauzate de pandemie;

3.      Scăderea motivației pentru învățare și modificări negative psiho-comportamentale, ca urmare a  măsurilor de organizare a învățării (în sistem online, hibrid, fizic) și a condițiilor restrictive  impuse de contextul pandemic al ultimilor doi ani școlari, dar și ca efect al lipsei de comunicare și supraveghere a copiilor;

4.      Scăderea interesului părinților pentru educația copiilor, pentru performanțele lor școlare odată cu trecerea copiilor spre ciclul gimnazial;

5.      Fenomenul de migrație și remigrație în rândul unor familii nevoite să plece la muncă în străinătate, ca unică variantă salvatoare din noianul lipsurilor economice și incertitudinilor în care se află;

6.  Migrația  și remigrația copiilor, uneori chiar de două ori pe parcursul unui an școlar. În prezent acest fenomen s-a mai temperat, dar există încă tendița unor familii, mai ales din rândul celor nevoiașe, de a pleca împreună cu ai lor copii în țări europene, fără a-i înscrie acolo la școală și de a se reîntoarce după unul sau două semestre. Elevii respectivi pierd astfel un an de școlaritate și trebuie reintegrați. De la începutul anului școlar 2021-2022 până în prezent, un număr de 7 elevi au plecat cu părinții în străinătate, fără completarea documentelor de transfer la ISJ Iași.