Evaluarea performanțelor sistemelor de operare poate fi realizată prin intermediul caracteristicilor de bază ale acestora:
Timpul de răspuns: exprimă durata intervalului delimitat de lansarea unei cereri de serviciu și achitarea acesteia de către sistem. Acest atribut are în general două componente și anume: timpul de așteptare pentru ca cererea respectivă să fie luată în considerație și timpul de execuție propriu-zis a acestei cereri.
Simultaneitatea utilizării: măsoară gradul în care un sistem poate să lucreze în același timp pentru mai mulți utilizatori sau să execute mai multe lucrări ale aceluiași utilizator. Un alt aspect al acestui atribut este capacitatea de a funcționa simultan, fie prin multiplexarea unui singur procesor intrare-ieșire, fie prin existența mai multor procesoare de acest tip.
Eficiența: măsoară proprietatea unui sistem de a folosi în mod optim resursele de care dispune.
Partajarea și protecția: caracterizează nivelul la care utilizatorii au posibilitatea să utilizeze în comun informația prezentă în sistem și nivelul la care pot să comunice între ei, în deplină siguranță (în sensul evitării accesului neautorizat și/sau alterării intenționate sau accidentale a informației).
Generalitatea, flexibilitatea, extensibilitatea: măsoară gradul în care un sistem poate fi folositor și adaptabil unui context specific (exprimat prin nivelul de limitare impus programelor utilizatorului), precum și gradul în care se pot include în sistem noi componente hardware și software fără eforturi de proiectare și programare suplimentare.
Fiabilitatea și disponibilitatea: exprimă proprietatea unui sistem de operare de a funcționa fără defecte (pene, blocaje) un anumit timp și de a evita goluri în funcționare din cauza defectării uneia sau mai multor componente ale sale. Acest atribut poate fi interpretat fie prin necesitatea de a avea o fiabilitate totală (obținută prin prevederea unor componente cu un grad înalt de siguranță în funcționare și dublarea lor), fie prin toleranța la defecțiuni care asigură degradarea lentă a performanțelor (fără a scădea sub anumite limite acceptate).
Transparența și vizibilitatea: exprimă pe de o parte proprietatea unui sistem de a face invizibil utilizatorului ceea ce se află sub interfața de utilizare care i se oferă și pe de altă parte, capacitatea lui de a permite utilizatorilor săi să obțină anumite informații despre modul cum el lucrează, informații de care în mod teoretic ei nu au nevoie pentru a beneficia de o utilizare completă, însă care ar putea să-i ajute la obținerea unei utilizări mai eficiente.
Sistemul de operare trebuie întotdeauna instalat "pe curat" adică pe o partiție care a fost formatată în prealabil. Performanța sistemului de operare tinde să scadă o dată cu trecerea timpului din mai multe motive și din această cauză trebuie ca la intervale de timp regulate să "reparăm", întreținem sistemul de operare sau să îl reinstalăm.
Întreținerea preventivă pentru un sistem de operare include automatizarea sarcinilor pentru a efectua actualizări regulate. Întreținerea preventivă mai include și instalarea de service pack-uri care ajută la menținerea actualizării sistemului și a compatibilității cu noile apariții software și hardware.
Îmbunătățirea performanțelor include următoarele sarcini importante:
Efectuarea copiilor de siguranță a hard disc-ului
Defragmentarea hard disc-ului
Ștergerea fișierelor temporare
Curățarea discului
Verificarea erorilor hard disc-ului.
Pe măsura ce se repetă ciclul de scriere și apoi de ștergere a datelor de pe harddisk, ciclu care caracterizează o utilizare obișnuită a calculatorului, este posibil să apară erori de citire a datelor, erori care scad performanța sistemului sau chiar pot duce la blocarea calculatorului.
Pentru a preveni apariția acestor erori sau pentru a le remedia pe cele existente trebuie să folosim utilitarul de scanare disponibil pe sistemele de operare Windows. Pentru aceasta avem la dispoziție mai multe metode, dar cea mai simplă și care este valabilă atât pentru Windows 7 cât și pentru Windows 10 este să facem clic dreapta în Windows Explorer pe denumirea unui hard disc (sau a unei partiții) și din meniul derulant care apare să facem clic pe opțiunea "Properties".
În fereastra Properties alegem secțiunea "Tools" (care este interfața pentru pornirea utilitarului de scanare și a celui de defragmentare). Facem clic pe tab-ul "Tools" pentru a aduce în prim plan secțiunea respectivă, apoi în aceasta facem clic pe butonul "Check Now".
Erorile legate de fișiere și dosare se numesc erori "logice" și nu afectează integritatea fizică a harddiscului ele putând fi corectate foarte ușor. De cele mai multe ori ele sânt de genul "mărimea fișierului X a fost raportată incorect" sau " au fost pierduți N bytes din fișierul X". Erorile legate de alterarea suprafeței harddiscului se numesc erori "fizice" și constau în apariția unei mici porțiuni pe care nu mai pot fi scrise date, porțiuni numite "bad sectors", care vor fi ocolite pe viitor de capetele de citire/scriere.
Pentru a asigura integritatea datelor este recomandat să scanăm harddiscul de erori fizice cel puțin o data la 4-6 luni.
Instalarea de softuri și ulterior folosirea lor duc la ocuparea spațiului de pe harddisc. În momentul în care ne decidem să ștergem un soft sau niște fișiere, o parte din spațiul de pe harddisc este eliberat și pe el pot fi scrise date noi. Scrierea datelor pe harddisc de către Sistemul de Operare se face în mod conservator, tinzându-se să se folosească tot spațiul avut la dispoziție. Sa presupunem că dorim să instalam un soft care va avea mărimea finală pe harddisc de 10 MB. Sistemul de operare va căuta pe harddisc spațiile libere și va scrie în ele porțiuni din fișierele care conțin softul instalat. În acest fel o parte din fișiere vor fi scrise pe o porțiune liberă care are 2 MB, altele pe o porțiune care are 5 MB și restul pe o porțiune care are 3 MB.
Se observă că porțiunile pe care au fost scrise fișierele softului nu sânt continue, adică nu sânt așezate una lângă alta. Acest lucru nu constituie o problemă pentru că sistemul de operare "ține minte unde a instalat fișierele respective" însă pe de altă parte atunci când folosim softul în cauză s-ar putea să avem o performanță ceva mai scăzută pentru că sistemul de operare dă comenzi capetelor de citire/scriere ale harddiscului și le "plimbă" dintr-o parte în alta a harddiscului în funcție de grupul de fișiere necesar pentru funcționarea softului la un moment dat. Dacă softul de 10 MB ar fi instalat pe o porțiune continuă a harddiscului performanța la rularea sa ar fi mai mare.
Pentru a remedia scăderea de performanță datorată "împrăștierii" (fragmentarii) pe harddisc a fișierelor aparținând softurilor instalate se folosește utilitarul de defragmentare prezent pe sistemele de operare Windows. Acest utilitar grupează fișierele după softurile cărora le aparțin acestea, în așa fel încât în final fiecare soft să aibă fișierele puse într-o singură porțiune a harddiscului pentru accesarea mai ușoară de către capetele de scriere/citire.
Pentru a lansa utilitarul de defragmentare în Windows facem clic dreapta în Windows Explorer pe denumirea discului și din meniul derulant care apare facem clic pe opțiunea "Properties". În fereastra care apare alegem secțiunea "Tools". Facem clic pe tabul "Tools" pentru a aduce în prim plan secțiunea respectivă, apoi în aceasta facem clic pe butonul "Defragment Now" sau "Optimize" în ultimele versiuni de Windows.
Este recomandat să defragmentăm un hardisc (partitie) pe care îl folosim intensiv o dată pe lună.
Pentru hard-disk-uri, când defragmentezi o partiție, Windows rearanjează fișierele stocate pe disc astfel încât să ocupe spații învecinate pe disc. Asta crește viteza de accesare a fișierelor minimizând timpul necesar pentru citirea și scrierea fișierelor pe disc, maximizând astfel lățimea de bandă necesară transferurilor de date. De asemenea, defragmentarea poate îmbunătăți și viteza de pornire a sistemului.
Pentru SSD-uri (solid state drive), Optimizare unități folosește o tehnică denumită TRIM. În timp ce scopul defragmentării este mărirea vitezei de citire a informației de pe disc, TRIM ajută în principal la prelungirea duratei de viață pentru SSD.
Nu se recomandă defragmentarea stick-urilor de memorie USB. Acestea au un comportament similar cu SSD-urile, dar Windows le poate trata ca pe hard-disk-uri și atunci încearcă să le defragmenteze. Aceste tipuri de unități de stocare au un mod diferit de stocare și alocare a fișierelor, precum și un număr limitat de cicluri de citire/scriere până când încetează să mai funcționeze. Drept urmare, defragmentarea unor astfel de unități, deși posibilă, le scade durata de viață.
Instalarea și dezinstalarea softurilor sânt niște procese automatizate la care participarea utilizatorului se rezumă la alegerea unor opțiuni. De exemplu suntem întrebați în ce dosar ("folder") dorim să instalăm un anumit soft. În general putem să lăsăm opțiunea implicita ("default") specificată deja dar există și situații particulare, de exemplu atunci când un anumit soft dorește să se instaleze la rădăcina harddiscului principal (C:\). Este bine ca în această situație să alegem crearea de către utilitarul de instalare a unui subdosar aflat în dosarul "Program Files" (de ex. C:\Program Files\SoftX) în care să fie instalat softul în cauză.
Dezinstalarea softurilor este automatizată și concepută în așa fel încât să lase pe harddisc câteva fișiere cum sânt fișierele de configurare sau în cazul jocurilor cele care conțin jocuri salvate. Acestea trebuie arhivate și păstrate dacă vom dori să reinstalăm softul în cauză sau trebuie șterse dacă nu intenționăm acest lucru. În anumite situații la dezinstalare suntem întrebați dacă dorim să fie șterse unele fișiere care sânt partajate ("shared") cu alte programe rămase pe harddisc. Acest lucru înseamnă că unele fișiere care sânt vizate pentru ștergere sânt folosite (sau pot fi folosite) și de alte softuri pe care le avem instalate sau pe care urmează eventual să le instalăm ulterior. Trebuie să alegem să fie păstrate (să nu fie șterse) numai fișierele partajate care se găsesc în dosarul C:\Windows sau în unul din subdosarele acestuia.
Registrul Windows este o bază de date din folderul system32 care stochează toate configurațiile și setările sistemului. În timp, instalați și dezinstalați mai multe programe pe computer. În cursul activității sale, Windows execută interogări către această bază de date de mai multe ori pe secundă. Adesea modificați setările sistemului și le schimbați din nou - toate acestea pot duce la chei de registru defecte, și intrări de registru nevalide. Prin adăugarea și ștergerea intrărilor, registrul poate dezvolta intrări nevalide și poate deveni fragmentat în timp. Într-o anumită măsură, un registru fragmentat ar putea afecta performanța computerului.
Fiecare utilizator dorește să accelereze calculatorul. Una dintre cele mai simple și eficiente metode pentru optimizarea sistemului este curățarea și defragmentarea registrului.
Pentru efectuarea curățării și defragmentării regiștrilor se va utiliza software specializat. Aplicațiile destinate defragmentării de registru ajută la eliminarea directoarelor de stocare și la comprimarea registrului.
Este foarte important ca registrul să fie curățat și defragmentat în mod regulat. Acest lucru va ajuta la menținerea sistemului curat și optimizat.
Produse-program pentru defragmentarea regiștrilor:
Quicksys RegDefrag
WinUtilities RegistryDefrag
Glarysoft Registry Repair
Pe măsură ce folosim calculatorul harddiscul se umple din ce în ce mai mult cu fișiere inutile, care nu fac altceva decât să ocupe spațiu degeaba. Acestea sânt în principal fișierele cu extensia TMP care sânt de fapt fișiere "temporare", create de unele softuri (de ex. de arhivatoare) pentru perioade scurte de timp și care sânt șterse când nu mai este nevoie de ele. Putem să căutăm fișierele cu extensia TMP cu ajutorul utilitarului de căutare din Windows și apoi să le ștergem. Există și softuri speciale care caută fișierele temporare (nu numai pe cele cu extensia TMP) și ne permit apoi ștergerea lor foarte ușoară.
Cel mai mare depozit de fișiere inutile este subdosarul "Temp" din dosarul Windows. Daca mergem la adresa "C:\Windows\Temp descoperim că subdosarul este plin cu fișiere din cele mai diverse. El este folosit de programele de instalare de softuri pentru stocarea temporară de fișiere. În mod normal după terminarea procesului de instalare a unui soft fișierele temporare sânt șterse automat dar există și destule situații când ele rămân pe harddisc. Subdosarul "Temp" mai este folosit și de foarte multe softuri în timpul funcționării lor și uneori acestea lasă și ele fișiere pe care ar trebui să le șteargă automat atunci când devin inutile. Trebuie să selectam toate fișierele din subdosarul "Temp" și să le ștergem. Nici unul din aceste fișiere nu are funcționalitate și nu este necesar pentru funcționarea sistemului de operare sau a vreunui soft, iar ștergerea lor nu va cauza nici o problemă. Evident, nu trebuie să ștergem și subdosarul "Temp". Golirea subdosarului "Temp" trebuie făcută în mod regulat, o data pe săptămână sau mai frecvent.