Învățare prin proiecte - un program transdisciplinar

Care este filosofia PBL?

Imaginați-vă un spațiu în care elevii stau la aceeași masă cu profesorii și caută să identifice probleme din viața de zi cu zi pentru care pot veni cu soluții palpabile. Împreună stabilesc o întrebare care să le ghideze investigația și apoi construiesc un produs care să pună în valoare ideile lor.

Aceasta este învățarea prin proiect. O abordare alternativă, interactivă și autentică a învățării.

Ce face special acest tip de învățare?

PBL vede învățarea ca un ecosistem. Acest tip de învățare face punte între disciplinele școlare. Un conținut studiat la matematică capătă utilitate în rezolvarea unei situații reale. Elevii ajung să propună teme de studiat pentru o perioadă de 6 până la 8 săptămâni, aleg modul de lucru și reflectează asupra produsului final obținut.

Cu ce este diferit PBL de învățarea clasică?

Într-o clasă tradițională, cel mai adesea profesorul vorbește și elevii ascultă. Sesiunile PBL nu se lasă întrerupte de pauze și nu presupun o înșiruire de sarcini de lucru stabilite de profesor. O temă PBL debutează printr-un eveniment care să atragă atenția, ca de exemplu un joc de rol, un invitat-surpriză sau un flash mob. Urmează o investigație în profunzime din perspective multiple. O temă studiată din perspectiva învățării prin proiect nu se termină cu un test de cunoștințe, ci cu un produs aplicativ care este prezentat publicului larg.

Care sunt avantajele PBL?

Într-un context PBL, atmosfera de lucru este bazată pe curiozitate, gândire critică și creativă, colaborare. Elevii testează diferite opțiuni, caută soluții și își argumentează ideile. Învățarea prin proiect face ca vocea elevilor să fie bine auzită. În interiorul clasei, dar și în comunitate.

Care este rolul profesorului?

Profesorul PBL se reinventează ca specialist în transdisciplinaritate. El lucrează întotdeauna în echipă. Planul de lecție se modifică de câte ori e nevoie, în funcție de ceea ce elevii descoperă la fiecare pas. Profesorul PBL se comportă mai degrabă ca un mentor, ajutând elevii să gândească pentru ei înșiși. Echipa de profesori PBL caută să predea lecții de viață, utile de la grădiniță până la liceu.

De ce au fost alese clasele 4-5?

Am ales această abordare, în primul rând pentru a contribui la tranziția firească de la primar spre gimnaziu. Mai mult, elevii actualei clase a 5-a au fost protagoniștii proiectului pilot PBL ,,Bookland’’ de anul trecut, când au coordonat lansarea unor cărți scrise de ei în cadrul evenimentului Cultural Celebration Day din luna mai. Multe exemplare au fost vândute în scop caritabil.

Care sunt rezultatele scontate?

Când măsurăm impactul acestei modalități de predare și învățare, ne uităm la modul în care elevii ajung să se comporte în situații reale de viață. Rezultatele nu ies la suprafață imediat, ci se consolidează în timp prin modul în care fiecare copil reușește să aplice cunoștințele însușite la fiecare disciplină în parte, și mai ales să facă conexiuni care să ducă la inovație.

Când au loc evenimentele finale?

Produsul final este prezentat în săptămâna dinaintea încheierii temei școlii. De exemplu, primul proiect pilot de la clasele a 4 și a 5-a, din cadrul temei școlii ,,Coduri și simțuri’’, s-a încheiat prin dublul eveniment Ziua pădurii/Forest Day, o plimbare ghidată în pădurea Băneasa, în 2 etape pentru întreaga comunitate Avenor. A doua premieră pentru școala noastră a fost derularea a două teme transdisciplinare 100% în spațiul virtual de învățare. Adică 10 proiecte PBL.

Text: Mari N.