E materianan di examen
E materianan den cua e alumnonan di CA1 ta pasa examen aden ta:
Hulandes Kimica
Ingles Biologia
Spaño Economia/M&O
Papiamento Geografia
Matematica Historia
Fisica Formacion Cultural y Artistico
Tur alumno den klas di examen mester sigui e materia Formacion Fisico (LO) y mester termina e aña cu un cifra suficiente pa dicho materia. E candidatonan cu ta ripiti aña no ta haya liber pa LO.
Mester termina e di tres aña (klas 3) cu un cifra suficiente pa e materia CKV, hasta si no a scoge e materia aki pa examen. Si e no ta suficiente, e alumno tin e oportunidad pa recupera esaki ora e ta den klas di examen. Esaki mester sosode den e prome trimester.
Tambe, tur candidato pa examen mester sigui e lesnan di aritmetica duna door di Sr. A. Tromp y Sr. H. Rodulfo. E lesnan di aritmetica aki ta obligatorio pa tur cadidato pa examen sin importa nan pakete di materia. Igual cu e otro materianan, ta cera cada trimester cu un prueba di scol pa aritmetica. Tur alumno mester traha e prueba di aritmetica pa por gradua y lo ricibi un certificado cu su cifra ariba. E materia aritmetica no conoce examen nacional y ta wordo finalisa pues despues di SE3.
Pa cada materia ta determina anualmente un Programa di Contenido di Materia y di Evaluacion (PLT) a base di e documentonan di termino final. Den e PLT ta indica cua parti di e programa di examen ta evalua den e examen di scol (SE), e contenido di e partinan di examen di scol, e forma den cua e examen di scol ta tuma luga y e periodonan of e momentonan den cua ta realisa e examennan di acuerdo un orario cu lo keda determina despues. Cada alumno ta ricibi un Programa y e Descripcion di Contenido di SE (wak anexo1) y un Rooster di Examen (wak anexo 2) mas tarda 1e di october di e aña escolar aki. Por haya e PLT den nos Sistema di Sigui Alumno (SAS).
Banda di esey tin ainda e Reglanan di Examen den cua tur regla cu tin di haber cu examen ta para. Paga bon tino riba Articulo 15 cu ta tocante kico haci ora tin estorbo pa traha examen (di scol). Cada candidato pa examen ta ricibi mas tarda 1e di october di e aña escolar su number di examen y otro dato importante for di e Reglanan di Examen (wak anexo 3).
Calculacion di cifra
Cada materia di examen tin tres examen di scol, den corto yama SE, por escrito of oral. Tur scol di MAVO di Aruba ta traha simultaneamente e mesun SEnan por escrito.
Por compara e SEnan cu prueba masha grandi. Ta suma e cifranan di e tres examennan escolar aki y e promedio di nan ta determina cincuenta porciento di e cifra final di examen. E candidato por ripiti un (1) di e SEnan na SE1 y SE2.
E examen central final (CSE), cu ta keda realisa den mei, ta determina e otro cincuenta porciento. Un ehempel di e materia di examen Ingles ta sigui akibou pa ilustra un c’e otro:
Pa determina si un alumno ta gradua, ta tene cuenta cu e cifranan final di e materianan di examen y cu e cifranan final di Formacion Fisico (maart klas 4) y CKV (final di klas 3). E dos ultimonan MESTER ta suficiente. Tur alumno MESTER a traha e prueba di aritmetica pa por gradua.
Un alumno cu seis materia lo gradua den e siguiente casonan:
1 Tur materia ta suficiente (6 of mas halto);
2 Un cinco y e resto di e materianan suficiente (6 of mas halto);
3 Dos cinco of un cuatro: e cantidad di punto pa e seis materianan mester suma 36.
Den tur otro situacion e alumno a druip.
Un alumno cu tabata ausente den e prome periodo y cu ta cumpli cu e motibonan estableci den e reglanan di examen di scol di e scolnan di
mavo cu ta cay bou di SKOA, por completa e examen den e di dos periodo.
Den e di dos periodo tur alumno tin e derecho pa ripiti examen den 1 materia.
A gradua:
· Un alumno por haci un examen di nobo pa mehora su profiel: pues ta existi e posibilidad pa drecha un cifra
(e punto mas halto alcansa ta conta);
A druip:
· Un alumno ainda por gradua ripitiendo un examen;
· Un alumno cu ya no por gradua, por haya dispensacion pa un materia specifico despues di ripiti un examen. E ora e ya no mester
sigui e materia ey den e aña escolar nobo mas, despues di e aceptacion. Pa bin na remarca pa un dispensacion, tanto e promedio
di SE como e cifra di examen mester ta suficiente, di cua e cifra final mester ta minimo 7.
Carchi di SE
Bo yiu lo ricibi despues di cada examen di scol un carchi di SE cu e resultadonan alcansa. Generalmente ta duna mayor e carchi aki durante un anochi pa mayor, cu, naturalmente, e posibilidad pa un discusion despues cu e mentor di klas.
Si su persona ta desea di papia cu un docente di materia, e ora por traha un cita via e mentor. E aña aki no lo tin un anochi pa mayor apart pa papia cu docente di materia.
Primi riba e link pa e examen boek 24-25