Acest nou Lazlo Tokes - Mircea Diaconu Spinelli - PATRIHOȚ în dorul lelii
Încă un trădător !
http://riddickro.blogspot.ro/2014/11/inca-un-tradator.html
Pun pariu ca ştirea asta nu va fi publicată (prea curând) de mass-media. Mircea Diaconu, al doilea europarlamentar din România (după Renate Weber) care este semnatar al Manifestului Spinelli, un text care cere dizolvarea statelor naţionale din UE şi crearea unui "stat european".
Ce mai propagandă i s-a făcut acestui cabotin şi impostor, dându-i-se o aură de "patriot" şi "uitându-se" că în decembrie 1989 se-nvârtea în jurul "guvernului Verdeţ", iar apoi a activat în organizaţia sorosistă Alianţa Civică. Iată-l, acum, "trădător cu acte":
(Renate Weber apare de două ori, greşeala "de tipar" indicând şi reconfirmarea statutului de europarlamentar Spinelli)
Manifestul Spinelli pentru o Europă Unită:
« Va veni momentul pentru acţiuni noi şi va veni momentul pentru oameni noi : momentul pentru o Europă liberă şi unită » Altiero Spinelli
« Dacă aflam ceva care era util patriei mele, dar care era dăunător Europei (…) aş fi privit acest lucru ca pe o crimă » Montesquieu
Mai mult decât oricând, provocările pe care le suportăm astăzi au un efect asupra întregii lumi : transformările climatice, limitarea resurselor şi distrugerea mediului înconjurător, regulile economice şi financiare, ameninţările nucleare şi siguranţa colectivă, comerţ mai corect, consolidarea păcii…
În această lume nouă, fiecare ţară europeană este o ţară mică. Însă avem un avantaj, şi anume Uniunea Europeană. Aceasta este o construcţie remarcabilă, în care naţiunile europene, unele din ele îndelung divizate anterior de conflicte istorice, au decis să devină « unite în diversitate » şi să formeze o Comunitate.
Aspirând spre pace şi prosperitate pentru toţi, europenii au reuşit să lucreze împreună şi să-şi combine forţele de aşa manieră încât să producă o prosperitate fără precedent în Europa, democraţie şi reconciliere a fostelor conflicte. Statele au renunţat la o parte din suveranitate, în favoarea unor instituţii (europene), pentru a servi mai bine obiectivele comune şi o Uniune cât mai solidă.
Din păcate, în timp ce provocările extraordinare ale crizei solicită răspunsuri comune trasate la nivel european, prea mulţi politicieni cad tentaţiei de a crede doar în salvarea naţională. Într-un moment istoric al interdependenţei şi a unei lumi globalizate, a te agaţa de suveranitatea naţională şi de metodele inter-guvernamentale nu reprezintă doar o declaraţie de război împotriva Spiritului European, ci şi o dependenţa de impotenţa politică.
Astăzi lucrurile se mişcă într-o direcţie opusă, către o Uniune mai slabă în loc de una mai solidă, către o Europămai naţională, în loc de un model post-naţionalist. Lăsând în urmă spiritul Comunităţii, statele-membre permit intereselor naţionale pe termen scurt să blocheze viziunea comună. Ele favorizează soluţii inter-guvernamentale în loc de cele europene, acest fapt ducând foarte aproape de punctul de a distruge moneda Euro, cel mai concret simbol la intergării europene.
Ne opunem acestei direcţii înapoiate şi reacţionare. Europa a fost, din nou, răpită de o coaliţie de politicieni naţionali. Este timpul să o recuparăm. Noi credem că acesta nu este momentul de a încetini integrarea europeană, ba dimpotrivă este momentul de a o accelera. Istorie Uniunii Europene a demonstrat că mai multă Europa, şi nu mai puţină, reprezintă răspunsul la problemele cu care ne confruntăm. Doar cu soluţii europene şi cu un Spirit European reînnoit vom putea să ne adresăm cum trebuie provocărilor globale.
Naţionalismul este o ideologie a trecutului. Ţinta noastră este o Europă Federală şi post-naţională, o Europă a Cetăţenilor. Acesta a fost visul pentru care părinţii fondatori ai Uniunii au lucrat atât de mult ca să împlinească. Acesta a fost proiectul lui Altiero Spinelli. Aceasta este Europa pentru care vrem să luptăm. Deoarece aceasta este o Europă a viitorului.
http://diasporaprogresista.eu/implica-te/petitii/manifestul-spinelli/
textul iniţial, "eurocomunist", al Manifestului Spinelli (Manifestul de la Ventotene, 1943-1944)