Prezentarea[1] domeniilor în care am lucrat urmează o succesiune logică care se conformează ideii principale a tezei de abilitare, anume determinarea socială a fericirii. […] Am reprodus aici […] contribuțiile mele în domeniul investigării teoretice și conceptualizării bunăstării subiective [..] Cele trei nivele de interpretare a fericirii, Construcția socio-istorică a fericirii, Relația dintre fericire și societate și Către o teorie sociologică a fericirii […]conceptualizările și contribuțiile mele în ce privește Aspectele metodologice ale cercetării bunăstării subiective […] Tendințe și structuri ale bunăstării […] Atitudinile în țările postcomuniste și bunăstare subiectivă. M-am concentrat aici pe Încrederea interpersonală și în instituții, Identitate națională și satisfacție regională dar și pe Atitudinile ecologice, comportament de consum și privind responsabilitatea administrației. […] Voi prezenta studii de caz privind Grupurile sociale relevante pentru studiul influenței sociale asupra bunăstării subiective: Migranții și Copiii și adolescenții. […]
Această sinteză a fost realizată după principiile coeziunii tematice și impactului științific. Am lăsat pe dinafară o parte din contribuțiile mele de după susținerea tezei de doctorat. Unele dintre acestea, deși pot fi incluse în cadrul temei tezei de abilitare, nu au avut (încă) un impact similar celor prezentate mai sus, în unele cazuri și pentru că nu au fost publicate în reviste sau volume internaționale. Dau ca exemplu lucrările în colaborare pe tema relației dintre stilul de viață și calitatea vieții studenților (Bălţătescu & Kovács, 2012; Pusztai, Baltatescu, Kovács, & Barta, 2012; Bălțătescu & Kovács, 2013), relației dintre nostalgia cetățenilor postcomuniști și calitatea vieții (Bălţătescu, 2010; Bălțătescu & Prusik, 2014) și a relației dintre sentimentul de îndreptățire și bunăstarea subiectivă (Żemojtel-Piotrowska et al., 2013; Żemojtel-Piotrowska et al., 2014; Żemojtel-Piotrowska et al., 2017).
Altele se circumscriu altor teme precum sărăcie și excluziune socială (Bălțătescu et al., 2008; Chipea, Hatos, & Bălţătescu, 2009; Bălţătescu & Bottyan, 2010; Bălţătescu, Hatos, & Chipea, 2010), romii (Olah & Bălţătescu, 2008), presiunea socială în grupul de adolescenți (Bălţătescu, 2007), rezultate școlare (Hatos & Bălțătescu, 2013), analize și inovații în predarea în învățământul superior (Bălţătescu & Băltăţescu, 2009b; Băltățescu, Chipea, Bacter, Bottyan, & Marc, 2015) și mai cu seamă teoria culturală (Bălţătescu & Băltăţescu, 2009a; Bălţătescu, 2014).
Bibliografie
Bălţătescu, S. (2007). Peer pressure and adolescent substance use: a study with Romanian adolescents. In F. Chipea (Ed.), Tinerii şi drogurile. Dimensiuni psihosociale şi politici de prevenire a consumului de droguri (pp. 164-174). Oradea: Universitatea din Oradea.
Bălţătescu, S. (2010, 12-13 februarie). Mai fericiţi în comunism? Percepţii asupra trecutului şi bunăstării subiective în România după 20 de ani. Paper presented at the România după 20 de ani: schimbări şi probleme sociale. Calitatea vieţii, încotro?, Bucureşti Retrieved
Bălţătescu, S. (2014). Teme actuale în sociologia culturii. Ediţia a doua, revizuită şi adăugită [Current Themes in Sociology of Culture]. Cluj‐Napoca: Editura EIKON.
Bălţătescu, S., & Băltăţescu, D. (2009a). Chestiunea zilei: une satyre televisée. Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistenţă Socială, 7, pp. 49-56.
Bălţătescu, S., & Băltăţescu, G. (2009b, April 9-10). Using online database providers to mediate the student-teacher and teacher-teacher interaction. some applications for higher education. Paper presented at the ELSE (eLEARNING AND SOFTWARE FOR EDUCATION), Bucharest Retrieved from http://adlunap.ro/else2009/papers/1096.1.Baltatescu.pdf, http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=d092f528-9855-43c3-abf2-5515c338f137
Bălţătescu, S., & Bottyan, Z. (2010, 28-29 mai). Persoanele fără adăpost. O analiză a nevoilor specifice la nivelul municipiului Oradea. Paper presented at the Cercetare şi Politici Sociale: volumul conferinţei naţionale cu participare internaţională: Oradea, 28-29 mai 2010, Oradea Retrieved from http://ssrn.com/abstract=2586976
Băltățescu, S., Chipea, F., Bacter, C., Bottyan, Z., & Marc, C. (2015). Developing indicators for student evaluation of teaching: a case study at the University of Oradea. In A. Hatos (Ed.), Riding the Wave. Social Science Curriculum and Teaching in Higher Education in an Age of Crisis (pp. 148-159). Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Bălțătescu, S., Chipea, F., Olah, S., Oprea, I., Bottyan, B. Z., & Bodogai, S. (2008). Diagnoza socială a municipiului Oradea. Studiu calitativ: Universitatea din Oradea, Administrația Social-Comunitară Oradea.
Bălţătescu, S., Hatos, A., & Chipea, F. (2010). “If I’d have a job, it would help me, but...” Socially excluded people from rural areas and the new information and communication technologies. An. Inst. de Ist. „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, VIII, pp. 21-30.
Bălţătescu, S., & Kovács, K. (2012). Sport Participation and Subjective Well-being among University Students in the Hungarian-Romanian-Ukrainian Cross-border Area. In G. Pusztai, A. Hatos & T. Ceglédi (Eds.), Third Mission of Higher Education in a Cross-Border Region (pp. 134-148). Debrecen: Center for Higher Education Research and Development – Hungary, University of Debrecen
Bălțătescu, S., & Kovács, K. (2013). Sport and Subjective Well-Being among Romanian and Hungarian Students: The Mediation of Resilience and Perceived Health. In E. Zamfir & F. Maggino (Eds.), The European Culture for Human Rights. The Right to Happiness (pp. 174-191). Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing.
Bălțătescu, S., & Prusik, M. (2014, 4-7 September). Better off in communist times? A comparative assessment of nostalgia and subjective wellbeing in Romania and Poland. Paper presented at the XI Congress of the Polish Association of Social Psychology, Warsaw Retrieved from http://zjazd.psychologia.pl/images/ProgramPSPS_2014.pdf
Chipea, F., Hatos, A., & Bălţătescu, S. (2009). Social exclusion in the rural areas of Bihor County: views from experts. Annals of University of Oradea, Fascicle of Textiles, Leatherwork, 10, pp. 485-489.
Hatos, A., & Bălțătescu, S. (2013). Family Structure and School Results: Multivariate Analysis of Answers of Teenage Students in a Romanian City. Child Indicators Research, 6(2), pp. 281-295. http://dx.doi.org/10.1007/s12187-012-9169-z
Olah, Ş., & Bălţătescu, S. (2008). Nevoi şi servicii sociale în comunităţile de romi. Studiu calitativ în municipiul Oradea. Revista de Asistenţă Socială, 3-4.
Pusztai, G., Baltatescu, S., Kovács, K., & Barta, S. (2012). Social Capital and Student Well-being in Higher Education. A Theoretical Framework. In G. Pusztai & A. Hatos (Eds.), Higher Education for Regional Social Cohesion. HERJ (Hungarian Educational Research Journal) Special Issue (pp. 54-73). Budapest: Hungarian Educational Research Association.
Żemojtel-Piotrowska, M., Baran, T., Clinton, A., Piotrowski, J., Bălţătescu, S., & Hiel, A. v. (2013). Materialism, Subjective Well-being, and Entitlement Journal of Social Research & Policy, 4(2), pp. 85-98.
Żemojtel-Piotrowska, M., Piotrowski, J., Argentero, P., Bălțătescu, S., Bardhwaj, G., Bukowski, M., . . . Wills-Herrera, E. (2014). Kulturowe wymiary postaw roszczeniowych [Cultural dimensions of entitlement]. Psychologia Społeczna, 9(2), pp. 220-240.
Żemojtel-Piotrowska, M. A., Piotrowski, J. P., Cieciuch, J., Calogero, R. M., Van Hiel, A., Argentero, P., . . . Wills-Herrera, E. (2017). Measurement of Psychological Entitlement in 28 Countries. European Journal of Psychological Assessment, 33(3), pp. 207-217. http://dx.doi.org/10.1027/1015-5759/a000286
[1] Fragment din teza mea de abilitare nepublicată cu titlul Determinanți sociali ai bunăstării subiective. Către o teorie sociologică a fericirii, susținută la Universitatea din Oradea în septembrie 2016.