Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Pompiliu Trifonov (Victoria)
Aparuse ca o domnisoara de demult, putin sfioasa, tanjind dupa o dragoste inca nestiuta. O priveam cu piosenie. I-am intins mana, cu ceva mai mult decat teama si ea s-a apropiat, curioasa de gestul meu. M-a privit in ochi, cu scanteieri de luminite jucause si a acceptat jocul. N-avea nimic de pierdut, poate doar inocenta. I-am oferit ceva de mancare, slanina cred si ea a apucat-o delicat, direct din mana mea si apoi, tusti spre bradutii aflati pe versantul opus cabanei noastre (cabana Salvamont Victoria de pe Valea Sâmbăta, Munții Făgăraș). Nu mai vazusem asa nonsalanta la o faptura patrupeda, iar grupul nostru de salvamontisti veseli, adunati in jurul focului de tabara, a fost de-a dreptul onorat de vizita.
Apoi si-a mai facut de cateva ori aparitia, cu aceeasi afectare si cu prestanta de mare printesa a naturii, cu coada in vant, imbracata intr-o rochie roscata, gata parca sa ne socheze. Ajunsesem sa ne cunoastem, chiar foarte bine. Stiam ca venea noaptea sa-si primeasca obolul de hrana pentru bucuria ce ne-o provoca, dar o iertasem de mult pentru ca intelegeam ca nu e usor sa fii demn in singuratate. Incepusem s-o iubim. Dar oare ea ne iubea? Sau cocheta doar cu buna noastra credinta si cu nevoia noastra continua de iubire si ocrotire?
Apoi a devenit o obisnuita a cabanei si de cate ori mergeam acolo ne asteptam sa ne apara seara si parca sa ne sopteasca:
– Inca sunt aici, veghez!
foto: Eugen Roman (Hunedoara) (vezi)
Iata cateva date despre aceasta specie interesanta din fauna tarii noastre. Face parte din familia canidae iar numele stiintific este canis vulpes; popular, masculul se numeste vulpoi, femela vulpe, iar puii catei.
Greutatea totala este de 5-7 kg la femela si 6-8 kg la mascul. Lungimea corpului, de la varful botului pana la baza cozii, este de 70 cm, iar lungimea medie a cozii este de 42 cm, deci in total atinge 110-112 cm. Culoarea blanii este variabila de la rosu-auriu pana la culori inchise (la vulpile numite carbunarese). Varful cozii este de regula alb; la cele carbunarese adeseori varful alb lipseste. Naparleste o singura data pe an, primavara; noul par creste incet, vara este scurt si abia spre sfarsitul lunii decembrie blana este plina, cu spicul complet dezvoltat.
Varsta maxima la care ajung vulpile este de 10-12 ani. Este un animal nocturn. Simturile sunt bine dezvoltate dar cele mai agere sunt mirosul si auzul. Glasul este un fel de latrat, care se aude mai des in perioada imperecherii; un mormait cand masculii se bat intre ei; cand mama comunica cu puii, ranita sau incoltita, scoate un tipat.
Urmele lasate de vulpe seamana cu cele de caine, dar sunt mai lunguiete si asezate una dupa alta in linie dreapta, putandu-se deosebi cu usurinta de cele de caine sau de lup.
Vulpea atinge maturitatea sexuala la 10 luni. Imperecherea are loc in ianuarie si februarie. Fata o singura data pe an, de obicei la sfarsitul lunii martie sau aprilie. Durata sarcinii este de 52-53 zile. Femela fata de obicei 4-5 pui, uneori mai multi, 8-10, care „fac ochi“ la 12-14 zile. Puii sunt alaptati 3-4 saptamani, dupa care incep treptat hranirea cu carne. Alaptatul dureaza 3-4 luni. Masculul si femela sunt impreuna doar in perioada de rut si de crestere a puilor. Puii devin independenti din toamna.
Hrana este predominant animala, fiind formata din rozatoare, pasari, oua, broaste, cadavre si doar 10% vegetala. Uneori cauta hrana si in resturile menajere din gropile de gunoi.
Dusmanii ei pot fi lupul si rasul pentru exemplarele adulte, iar pentru pui si rapitoarele mari cu pene. Bolile de care sufera sunt turbarea si raia, fiind un transmitator al trichinelozei.
Vulpea poate fi intalnita din Delta pana la limita vegetatiei forestiere. Factorul esential care tine vulpea in teren este solul in care isi sapa vizuina; acesta nu trebuie sa fie prea compact, dar nici nisipos ca sa se surpe.
De obicei isi plaseaza vizuina in teren impadurit sau cu tufisuri si cu expozitie sudica. Vizuina cea mai simpla consta intr-o galerie cu doua iesiri si un spatiu mai larg unde isi petrece timpul in subteran; uneori isi mai construieste si alte cotloane si iesiri si foloseste uneori vizuinile de viezure.
Terenul in care-si desfasoara activitatea are raza de aproximativ 5 km. Prezenta ei la limita zonei alpine ne dovedeste ca daca are hrana si adapost poate trai si in conditii foarte aspre, unde nu ne asteptam sa o intalnim, alaturi de capra neagra si marmota alpina.
Page updated
Google Sites
Report abuse