Stânca Şerbeşti

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

O foarte interesanta stanca, contrastand cu peisajul din jur, se afla pe teritoriul comunei Stefan cel Mare din judetul Neamt. Aflata in Depresiunea Cracaului, comuna se situeaza intre dealuri domoale care la prima vedere nu se remarca prin nimic deosebit.

Caile de acces sunt facile (vezi harta). In unul din satele cele mai apropiate, Girov, se afla intersectia a doua drumuri importante de unde se poate ajunge la Stefan cel Mare. Astfel, daca ne deplasam din orasul Roman inspre orasul Piatra Neamt, pe DN 15D, circa 38 km sau din Piatra Neamt spre Roman pe acelasi drum, circa 12 km, vom ajunge in centrul satului Girov, la intersectia cu drumul 208G care, dupa 29 km duce la Hanu Ancutei.

                                                                      extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989

Chiar de la intersectia celor doua drumuri, din satul Girov, ne deplasam circa 2 km pe drumul 208G, inspre satul Stefan cel Mare. De la intrarea in sat se observa undeva in partea dreapta, in sensul de mers, Stanca Serbesti (foto 1). Privita cu atentie, de la distanta, seamana cu capul unui om asezat pe spate, privind spre cer. Desi exista cale de acces din sat, am preferat sa ne abatem peste campuri, pe haturile dintre ogoare si sa urcam direct spre stanca; iar coborarea am facut-o pe unde este drumul obisnuit catre acea zona.

              1


Traversam un prim ogor pana ajungem la un mic parau pe care il traversam destul de greu deoarece are maluri destul de abupte si alunecoase. Ne inscriem apoi pe un alt hotar dintre doua ogoare si la capatul dinspre amonte al sau avem surpriza sa gasim intre niste tufe o foarte veche piatra gaurita in mijloc care dupa toate aparentele a fost partea superioara a unei fantani (foto 2).


                                         2


Mai traversam un drum de tara (pe care de altfel ne vom intoarce si ne va conduce in sat dupa ce mergem la stanca). Mai urcam putin pe marginea unui alt ogor si ne apropiem de aceasta uimitoare stanca (foto 3).


                  3


Gasim si o tabla indicatoare despre zona, rasturnata (foto 4). Undeva in stanga fata de sensul de urcus, spre varful dealului unde se afla stanca, sunt cateva relee unde este altitudine maxima de circa 512 m.


                           4
 

Urmam o poteca care ne conduce langa stanci. Privita din profil, stanca are aspect de zid (foto 5). Ea se ridica brusc in mijlocul acestor dealuri alcatuite numai din sol de culoare bruna. Ne deplasam spre peretii acestor stanci. Undeva mai incolo se vede in pamant o portiune de stanca foarte friabila, cu mici concretiuni (foto 6).


                                         5

                                                               6

In vecinatate se gaseste o spartura printre aceste pietre (foto 7). Directia data de aceste pietre seamana cu crenelurile unei cetati (foto 8).

                             7

                                      8


Undeva mai jos, blocuri imense vegheaza campurile de la poalele dealului (foto 9). Pietrele sunt acoperite cu licheni de un galben intens (foto 10).


                                            9

                                         10

Mai jos, printre alte pietre (foto 11), intalnim una care seamana cu spinarea unui urias crocodil (foto 12).

                                         11

                                      12


Dam ocol acestor uimitoare stanci, pe la baza lor. Au inaltime de circa 15 metri. Undeva gasim si o mica gaura (foto 13). De la inaltimea acestor pietre aruncam o privire spre sud (foto 14), peisajul fiind pitoresc prin campiile intinse, delimitate de drumuri de tara.


                                                   13

                                          14


Daca ne deplasam spre partea superioara a dealului, ceva mai sus de stancile principale pe care le-am cercetat, mai intalnim cateva pietre interesante. Se observa la unele straturile care le compun (foto 15); alaturi, alta “spinare de crocodil” (foto 16); mai sus, una care seamana cu o imensa orga (foto 17). Cu greu ne despartim de acest loc care ne duce cu gandul la cele cateva milioane de ani care s-au scurs de la formare.


                                  15

                                                               16

                                                             17


Coboram aproximativ pe unde am venit pana ajungem la drumul de tara amintit mai inainte. O data ajunsi la acest drum ne abatem spre dreapta, catre satul care se vede ceva mai jos. Dupa cateva sute de metri ajungem la primele case si drumul este asfaltat. Coboram prin sat si, in vecinatatea unui pod  se afla o tablita indicatoare (foto 18).


                                                              18


Pe aici este drumul obisnuit de urcus spre Stanca Serbesti. Ajunsi in centrul satului, la drumul principal, mai facem o fotografie asupra dealului pe care se afla stanca. Se observa doar releele din varf, stanca fiind dupa acest deal, spre dreapta in imagine (foto 19).


19