Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Peştera Uluce, Culoarul Rucăr-Bran, hartă, descriere

1 extras de hartă de la

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Unii știu că există această cavitate. Speologi din Brașov au întreprins aici decolmataje impresionante (vezi cartea lui Coman), urme ale acestora fiind încă vizibile (pitoane bătute în tavan, folosite la instalarea unui funicular). Aveți acum la îndemână o sinteză a datelor despre ea.

2 Intrarea în Peştera Uluce. Foto: Paul Ionescu (Arad).

Acces

Plecăm din centrul localității Podul Dâmboviței, 750 metri altitudine (vezi harta 1, autori Dănuț Călin, Ică Giurgiu). La câteva sute de metri după ce începem să urcăm pe șoseaua către Brașov se desprinde, la o curbă a acesteia, către dreapta, drumul nemodernizat care duce pe Valea Cheii, spre localitatea Fundățica. După aproximativ 1-2 ore, după ce trecem de gura Văii Urdii/ Urdei, la 200 de metri spre amontele Văii Rudărița, pe stânga drumului cum mergem, mai sus cu vreo 10 metri de nivelul acestuia, se vede intrarea de mari dimensiuni a cavității (920 metri altitudine; număr de catalog 1275/ 37; imaginea 2). De obicei prin intrarea peșterii nu iese apă, dar primăvara, sau după ploi abundente, pârâul care vine spre exterior are debit mare.

Descriere

O galerie largă și înaltă ne primește dincolo de portal; temporar, este străbătută de un important debit de apă. Pe galeria laterală din zona E, pentru a se atinge cota maximă a peșterii (+16,8 metri), a fost folosit un catarg de escaladă (vezi harta peșterii).

4 harta Peșterii Uluce

Dinspre est, apa sosește dintr-o galerie îngustă, printre pereții căreia, în ramonaj (cu spatele pe un perete, cu picioarele pe celălalt), se poate sui deasupra săritorii de 3 metri (aceasta este vizibilă în imaginea 3, pe respectiva săritoare fiind proptită uneori o scară de lem).

Urmează, până la vest de punctul B, multe denivelări importante, intersectând tronsoane cu apă, oglinda pârâului oscilând mult de la un anotimp la altul. Apoi galeriile se orientează spre nord-est, morfologia lor punând în evidență diverse etape și moduri de curgere a apei.

Cartarea peșterii a fost realizată, în anul 2002, de echipa Clubului de Speologie „Emil Racoviță ” București: Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Cristina Lazăr, Cosmin Ursu. Lungimea totală a galeriilor este de 236,3 metri.