4 CÂP albastru
** BO PHAP – poziții **
LAP TAN - poziţia în picioare (verticală) cu picioarele apropiate
CHUAN BI - poziţia de aşteptare
HAC TAN - poziţia cocorului
DOC HANH VU TAN - poziţia călătorului singuratic
TRUNG BINH TAN - poziţia cavalerului de fier sau poziţia medie
AM DUONG TAN - poziţia polarităţilor (negativ - pozitiv)
LIEN HOA TAN - poziţia florii de lotus
NHI TAN TAA - poziţia literei “ NHI ” – privirea spre stânga
NHI TAN HUU - poziţia literei “ NHI ” – privirea spre dreapta
TIEU TAN - mica poziţie
XA TAN - poziţia şarpelui
BAT CUOC TAN - poziţia cameleonului sau a celor 8 lovituri de picior
DINH TAN TIEN - poziţia cu corpul înfipt în sol sau poziţia literei “DINH” – corpul spre înainte
DINH TAN HAU - poziţia cu corpul înfipt în sol sau poziţia literei “DINH” – corpul spre înapoi
TRAO MA TAN - poziţia calului care scormoneşte pământul cu copita
QUY TAN - poziţia cu un genunchi pe sol
HO DIEP TAN - poziţia fluturelui
TOA TAN - poziţia aşezată
TOA THIEN TAN sau BAN GIA - poziţia cu picioarele încrucişate în faţă
TOA THINH TAN - poziţia şezând pe călcâie
MIEU TAN - poziţia pisicii
KY MA TAN - poziţia călăreţului de fier (mare)
KIEM MA TAN - a menţine calul între genunchi (mică)
THAI AM TAN - poziţia lunii
- denumiri + semnificaţii
- scrierea denumirilor
** THAN PHAP – deplasări **
XA HANH - deplasarea şarpelui
DAO THAN - deplasarea în " U " sau eschiva corpului
DI ANH - inversarea imaginii sau transferul bustului
SAU QUAY - întoarcere prin mutarea piciorului din spate simetric în spate
QUAY - întoarcere retrăgând piciorul din faţă
DOI BO - întoarcere la 90º (pe înaintare)
THOI THAN - retragerea bustului (întoarcere la 180º)
DI THAN - rotaţia bustului sau deplasare alunecătoare
CHUYEN THAN - deplasarea beţivului sau deplasarea corpului
THIEM THU QUA HAI - broasca ce trece marea
PHI TAU MA - galopul calului
PHI DANG THANG THIEN - săritura cu picioarele apropiate
HOANH THAN - pivotarea bustului la 180º (THOI TAN prin săritură)
HOANH VAN - vârtejul norilor - întoarcere sărită la 360º
- denumiri + semnificaţii
- scrierea denumirilor
** THU PHAP – tehnici de braț **
* BO THOI SON – lovituri de braț *
THOI SON - greutatea care împinge muntele
DI SON - transferul greutăţii care împinge muntele
BAT SON - pumnul care răstoarnă muntele
AM DUONG QUYEN - reversul pumnului în polaritate (negativ, pozitiv)
AM DUONG TA CHI - dezdoirea, apoi lăsarea (relaxarea) unei ramuri de copac
DAO SON - pumnul care trece peste munte
AM DUONG HA TRIET - puternica lovitură jos în polaritate (negativ, pozitiv)
PHACH KHONG TA CHI - biciuirea cu o ramură de copac
THOI SON BAN HA - greutatea care împinge muntele, zdrobindu-se la bază
THOI SON UNG TRAO - gheara vulturului care urcă
THOI SON HOANH CHI - pumnul care îndoaie o ramură
THOI SON CON CAU - rotunjimea unei sfere
THOI SON HUU DUC - pasărea Phoenix care se ascunde în spatele aripii
THOI SON THUY DE - pumnul care sparge apa glacială (îngheţată)
THOI SON DIEM THUY - pumnul care biciuieşte suprafaţa apei
THOI SON CU BOI - lovitura de pumn asemănătoare cu ridicarea paharului
THOI SON LONG TIEN - brusca înălţare a vântului
AM DUONG HOANH PHONG - am duong ta chi prin întoarcere
THOI SON KHOA HAU - lovitura cu ,,bat son’’ prin întoarcere la sex
AM DUONG TUONG KHAC - lovitura cu reversul pumnului
SONG LONG XUAT HAI - doi dragoni ţâşnesc din ocean
SONG LONG THAN QUYEN - doi puternici dragoni unul lângă celălalt
SONG PHUNG TRIEU DUONG - 2 păsări Phoenix zboară spre soare
AM DUONG SONG QUYEN - doi pumni spre înainte (în pozitiv şi în negativ)
AM DUONG GIANG CHUY - lovitura masei de fier pe nicovală
LUONG LONG XUAT HAI - dublu BAT SON la nivel mediu
BINH PHONG CHUONG - reversul palmei
PHACH KHONG DA CHUONG - biciuire cu reversul palmei
* BO CUONG DAO – lovituri cu sabia mâinii *
CUONG DAO SAT THICH - sabia mâinii care taie şi înţeapă
CUONG DAO TRAM XA - sabia mâinii care decapitează şarpele
CUONG DAO TRAM TACH - sabia mâinii care sparge marmura
CUONG DAO HOANH CHI - sabia mâinii care taie în lateral (îndoirea unei ramuri)
CUONG DAO PHAT MOC - sabia mâinii care doboară un arbore
CUONG DAO PHAT HA - sabia mâinii care retează pe dedesubt
CUONG DAO HOANH PHONG - sabia mâinii care taie circular prin întoarcere
CUONG DAO PHAT TAO - sabia mâinii care taie iarba
SONG DAO TRAM XA - 2 săbii care decapitează şarpele
SONG DAO PHAT TAO - 2 săbii care taie iarba
SONG DAO SAT THICH - 2 săbii care taie şi înţeapă
* BO PHUONG DUC – lovituri cu cotul *
PHUONG DUC LOAN DAI - pasărea Phoenix care se caţără cu aripa pe munte
PHUONG DUC KIM CHUNG - aripa păsării Phoenix care loveşte clopotul de metal
PHUONG DUC HOANH XA - cu cotul circular în faţă
PHUONG DUC THAN XA - aripa păsării Phoenix care se înalţă spre spate ca o cobră
PHUONG DUC AN LONG - aripa păsării Phoenix care loveşte solul ca şi dragonul care se ascunde
PHUONG DUC BAT PHONG - aripa păsării Phoenix care despică aerul spre înainte
PHUONG DUC HOANH PHONG - aripa păsării Phoenix care despică aerul în spate
PHUONG DUC TRAM THACH - aripa păsării Phoenix care sparge marmura
SONG TRUU AN LONG - două coarne de bivol lovesc solul
SONG TRUU THIET GIAC - două coarne de bivol care lovesc în ambele părţi
* BO HUNG CHUONG – lovituri cu podul palmei *
MANH CONG DOC CHUONG - puternicul şi solid pod al palmei
DOC CHUONG BAT THU - împingerea cu podul palmei în mod direct spre lateral
SONG LONG THAN CHUONG - două poduri de palmă ca doi dragoni unul lângă celălalt
AM DUONG PHAP CHUONG - dubla lovitură de pod al palmei sus şi jos
* BO THU CHI – lovituri cu degetele *
NHAT CHI CUONG DUONG - puternica înţepătură a indexului
NHI CHI DIEM THACH - 2 degete care trasează pe marmură (indexul şi degetul mijlociu unite)
TU CHI LIEU DIEP - patru degete în formă de frunza de salcie (palma spre sol)
SONG CHI THAU CHAU - 2 degete care smulg perlele (ochii)
* BO CUNG THU – blocaje *
BAN HA HOANH CONG - puternica rotaţie a unei mase la sol
THOI SON KIM BAO - laba panterei galbene în acţiune
LA HAN PHAN QUYEN - braţul pliat al unui “Arhat Budist ” - idem KIM BAO
CUONG DAO KHAI MON - sabia mâinii care deschide o uşă
PHUONG DUC BAT HO - aripa păsării Phoenix care degajează atacul unui tigru
THAN THONG THUONG QUYEN - Geniul Înţelepciunii ridică cartea
LOI CONG HA QUYEN - Zeul fulgerelor care loveşte cu masa sa (cu corpul)
THOI SON THUY DE - pumnul care tulbură apa glacială (îngheţată)
CUONG DAO KHAI VI - sabia mâinii care curăţă ramura unui copac de crengi
THOI SON THUONG THUAN - pumnul care ridică scutul
AM DUONG DAO - cuong dao tram xa + cuong dao khai vi
GIAO LONG KHAC QUYEN - 2 dragoni care se încrucişează
CUONG DAO DIET KHI - tăişul săbiei care distruge o armă opusă
GIAO LONG XUNG QUYEN - 2 dragoni ce urcă spre înălţimea imaculată
THOI SON KHAC THU - a zdrobi braţul adversarului contra unui atac de pumn
HO TRAO TAM THAU - ghearele de tigru care smulg şi agaţă
HAU NHI THU BO - maimuţa care îşi zgârie coapsa
CUONG DAO LY NGHANH - tăişul săbiei care retează ramurile copacului
SONG DAO DIET KHI - 2 săbii care distrug o armă opusă
SONG DAO KHAI MON - 2 săbii care deschid o uşă (glisantă)
HOACH XA HA QUYEN - vrabia care zgârie nisipul
DAO HAI KHAI VI - lama bazei unui val
SU TU PHAN QUYEN - thoi son ban ha + phuong duc bat ho
NHI LONG NHAP DONG - doi dragoni care intră în casa lor
HO DIEP SONG CHUONG - două palme ca aripile unui fluture
THANH LONG THO CHUONG - dragonul care sare de pe munte sau puternică cădere a palmei
HAU NHI BAT QUYEN - mica maimuţă care loveşte cu mâinile sale
XA HANH NHUYEN QUYEN - blocajul şarpelui
THAN THONG THUONG CHUONG - Zeul înţelepciunii îşi ridică podul palmelor
LOI CONG HA CHUONG - Zeul fulgerelor îşi coboară palmele
HO TRAO CAM DUONG - ghearele de tigru care ţin un cerb
MANH HO NHAP DONG - tigrul care intră în grotă
MANH HO XUAT DONG - tigrul care iese din grotă
- denumiri + semnificaţii pentru toate tehnicile de Thu Phap (lovituri și blocaje)
** BO CUOC PHAP – lovituri de picior **
TRUC CUOC - lovitură directă, spre înainte
THUONG TIEU CUOC - lovitură directă, spre înainte, la nivel înalt
BAN LONG CUOC - pasul dragonului (lovitură directă, spre înainte)
SONG CUOC - lovitură în lateral cu talpa piciorului sau cu călcâiul
HOANH CUOC - lovitură în semilună (lovitură circulară cu laba piciorului)
BINH PHONG CUOC - piciorul care despică aerul (hoanh cuoc biciuit)
DAO SON CUOC - înconjurarea muntelui (măturare ridicând piciorul din interior în exterior)
TAO PHONG CUOC - măturarea vântului din faţă cu piciorul (din exterior în interior)
HAU CUOC - lovitură de picior în spate (talpa paralelă cu solul)
LONG THANG CUOC - dragonul care se înalţă – piciorul urcă întins
LOI CONG CUOC - geniul fulgerelor îşi coboară lovitura – lovitură de sus în jos cu călcâiul
DAI BANG CUOC - aripa vulturului – biciuire cu şiretul (de jos în sus)
THUONG TUC CUOC - marşul elefantului (truc cuoc la 45º)
THIET TIEU CUOC - tubul de oţel care se înfige – lovitură directă cu toată talpa
TIET TUC CUOC - zdrobirea tibiei sau piciorului, direct cu sabia piciorului la 45º spre sol
MANG XA CUOC - lovitura de picior ca şi atacul reptilei ”Boa”
CAU LIEM CUOC - lovitura ca o seceră
THIET BANG CUOC - lovitura cu o riglă mare a zidarilor - circular cu tibia
TAO NGOAC CUOC - lovitura de picior ca o virgulă – lovitura cu piciorul întins spre faţă
DIEM CHI CUOC sau KIM TIEU CUOC - colţii de metal – înfigerea degetelor de la picior
NGHICH MA CUOC - lovitura cu copita calului – 2 lovituri în spate cu sprijin pe mâini
LUU VAN CUOC - norii care se rotesc
HO VI CUOC - tigrul care loveşte cu coada
NGHICH DIA CUOC - lovitură în lateral cu talpa piciorului sau cu călcâiul în poziţia ”QUY TAN”
DOC DOI THAN XA - cobra care ridică capul; lovitură de genunchi, directă, de jos în sus
DOC DOI HOANH XA - roata ce se roteşte lateral; lovitură de genunchi laterală, circulară
DOC MOC NHAT THAN - poziţia cu un singur picior (blocaj cu tibia din exterior in interior)
- denumiri, semnificaţii
** BO PHI CUOC – lovituri de picior sărite **
KIM KE PHI CUOC sau KIM KE DOC LAP CUOC - directă, efectuată cu forfecarea picioarelor
THANG THIEN TRUC CUOC - directă, sărită pe un picior, fără forfecarea picioarelor
THANG THIEN BAN LONG CUOC - lovitură de picior sărită directă
THANG THIEN SONG CUOC - lovitură de picior sărită lovind lateral
SONG PHI HO DIEP CUOC - fluturele care loveşte cu picioarele (prima lovitura este cu piciorul din spate)
THANG THIEN LOI CONG CUOC - lovitura de picior sărită şi lovită de sus în jos
THANG THIEN HAU CUOC - hau cuoc sărit
THANG THIEN HOANH CUOC - hoanh cuoc sărit
THANG THIEN HO VI CUOC - ho vi cuoc sărit
THANG THIEN HOANH PHONG CUOC - hoanh cuoc sărit prin întoarcere
TUYEN PHONG CUOC - tao phong cuoc sărit prin întoarcere
DONG TUOC SONG PHI CUOC - lovitură cu ambele picioare lateral
** CUNG THU PHAN BIEN – înlănţuiri de tehnici de blocaj, braţ, picior **
1. BAN HA HOANH CONG + DI SON + TRUC CUOC
2. LOI CONG HA QUYEN + deviere spre interior + THOI SON ( la nivel înalt ) + THUONG TIEU CUOC ( cu trecere prin XA TAN )
3. THOI SON KIM BAO + DI SON + TRUC CUOC
4. PHUONG DUC BAT HO + AM DUONG TA CHI + SONG CUOC
5. CUONG DAO KHAI VI + DI SON + CUONG DAO KHAI VI + TRUC CUOC + SONG CUOC
6. THOI SON THUONG THUAN + THOI SON UNG TRAO + TRUC CUOC
7. THAN THONG THUONG QUYEN + LONG THANG CUOC + THOI SON
8. GIAO LONG KHAC QUYEN + THOI SON UNG TRAO + THOI SON CU BOI + PHUC HO TAO DUONG + KIM KE PHI CUOC - cu piciorul cu care s-a secerat
9. THOI SON THUY DE + AM DUONG QUYEN + DI SON + TRUC CUOC
10. SU TU PHAN QUYEN + AM DUONG QUYEN + AM DUONG QUYEN + LIEN HOAN CUOC - nr.1
11. DAO HAI KHAI VI + degajare + DI SON + TRUC CUOC
12. XA HANH NHUYEN QUYEN + DAO SON + DI SON + TRUC CUOC + SONG CUOC
13. HAU NHI BAT QUYEN + PHACH KHONG DA CHUONG (cu pas glisat) + SONG CUOC + LUU VAN CUOC
- întoarcere mică la nr.1, nr.3, nr.5, nr.6, nr.7, nr.8, nr.10 şi nr.12;
- întoarcere mare la nr.2, nr.4, nr.9, nr.11 și nr.13;
** DOC LUYEN – înlănțuiri fără partener **
BO LINH DOC LUYEN
BO PHAP NHAP MON - MOT
DANG MON DOC LUYEN - înlănţuire apropiată quyen-urilor de bază (QUAN KY)
BO PHAP DOC LUYEN - cu braţe
THU PHAP DOC LUYEN - înlănţuire de tehnici de braţ
BO THOI SON - MOT
BO THOI SON - HAI
BO CUONG DAO
BO PHUONG DUC
BO HUNG CHUONG - înlănţuire de tehnici executate cu podul palmei
BO PHAP NHAP MON - HAI
THAN PHAP DOC LUYEN - înlănţuire de deplasări
MOC MA HANH CONG - înlănţuire de căderi (pe saltea)
** LINH THU – înlănţuiri de tehnici de animale **
HAU QUYEN DOC LUYEN - maimuţa (forma simplă)
HAC QUYEN DOC LUYEN - cocorul (forma simplă)
** LIEN HOAN CUOC sau TAM CUOC LIEN HOAN – combinații de lovituri de picior **
1. TRUC CUOC + HOANH CUOC + HAU CUOC
2. LONG THANG CUOC + PHUC HO TAO DUONG (la 360º) + XA TAN + BAN LONG CUOC
3. DAO SON CUOC + TAO PHONG CUOC + LUU VAN CUOC - forma simplă
4. MANG XA CUOC + THU PHUONG TAO LAC DIEP (la 360º) + HO DIEP TAN + SONG PHI HO DIEP CUOC (primul cu piciorul din spate)
5. THIET TIEU CUOC + BAN LONG CUOC + TAO NGOAC CUOC (toate cu acelaşi picior, ultimele două cu pas adăugat)
6. TAO PHONG CUOC + LUU VAN CUOC + KIM KE PHI CUOC
7. SONG PHI HO DIEP CUOC + TUYEN PHONG CUOC + LUU VAN CUOC
8. THAN XA DON GIAP + SONG CUOC (jos) + NGHICH DIA CUOC (mediu) + KIM KE PHI CUOC (toate loviturile cu acelaşi picior)
** BO NHAO LAN – căderi **
THAN XA DON GIAP - şarpele care se rostogoleşte (cădere înainte)
NHAO HAU THAN - rostogolire în spate
LINH MIEU BANG DIA - căderile pisicii – în lateral
CAP MA CONG - saltul broaştei
XA LUAN BANG DIA - roata
XA LUAN - roata pe o mână
- sărituri peste obstacole
- elemente de gimnastică: rostogoliri, îndreptări, ronda
** SONG LUYEN – tehnică cu partener **
* THE DOI LUYEN *
NGU THE CHONG TRA sau NGU THE DOI LUYEN - înlănţuire pe 5 paşi (primul pas cu stângul)
1. TRUNG BINH TAN
- THOI SON THUY DE
- THOI SON KIM BAO
- BAN HA HOANH CONG
2. TRUNG BINH TAN
- THOI SON KIM BAO (cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă)
- PHUONG DUC BAT HO (cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă)
3. DINH TAN + DAO THAN + BAN HA HOANH CONG (braţ în braţ, palmă în palmă)
4. HAC TAN + DI ANH (fără contact) + BAN HA HOANH CONG (braţ în braţ)
5. TIEU TAN + DAO THAN + TU CHI VUONG HAU (palma cu care se blochează este orientată în sus)
TAM THE CHONG TRA sau TAM THE DOI LUYEN – înlănţuire pe 3 paşi
1. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + BAN HA HOANH CONG + degajare în exterior + DI SON
2. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + THOI SON UNG TRAO (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + LOI CONG HA QUYEN + degajare în interior + THOI SON (la nivel înalt)
3. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + retrag dreptul în AM DUONG TAN + THOI SON KIM BAO + se prinde mâna stângă cu HO TRAO TAM THAU + DAO SON (la coaste)
4. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în TRUNG BINH TAN + PHUONG DUC BAT HO + degajare în exterior + DI SON + XA TAN (simultan cu împingere) + TRUC CUOC
5. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în AM DUONG TAN + CUONG DAO KHAI VI + se simulează retragerea şi se eschivează în exterior + CUONG DAO KHAI VI +
CUONG DAO TRAM XA
NHAT THE CHONG TRA sau NHAT THE DOI LUYEN – înlănţuire pe 1 pas
1. at: DI SON (cu pas adăugat)
ap: THUONG TUC CUOC + HOANH CUOC (jos) + HOANH CUOC (sus) - după prima lovitură se pune piciorul jos; toate loviturile se execută cu acelaşi picior
2. at: DI SON + THOI SON
ap: THOI SON KIM BAO + PHUONG DUC BAT HO + PHUONG DUC KIM CHUNG + AM DUONG QUYEN (toate cu aceeaşi mână) + DI SON
3. at: TRUC CUOC
ap: DAO THAN se deviază piciorul cu BAN HA HOANH CONG + lovitură în abdomen cu dosul palmei + PHACH KHONG DA CHUONG la faţă + împingere + DI SON (pe înaintare)
4. at: THOI SON cu înaintare
ap: PHUONG DUC BAT HO pe înaintare + PHUONG DUC KIM CHUNG + PHUONG DUC HOANH PHONG + PHUONG DUC THAN XA
5. at: DI SON
ap: THOI SON KIM BAO + HOANH VAN + PHACH KHONG TA CHI (în timpul rotirii, cu mâna din spate) + BAN LONG CUOC (cu piciorul din faţă, uşor sărit)
6. at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate)
ap: HAU NHI THU BO în TIEU TAN (acelaşi picior în faţă) + DAI BANG CUOC (cu piciorul din faţă) + AM DUONG QUYEN (cu aceeaşi mână cu care am blocat) + DI SON (cu cealaltă mână)
7. at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate) + THOI SON
ap: HAU NHI THU BO în TIEU TAN (acelaşi picior în faţă) + HAU NHI BAT QUYEN în XA TAN (acelaşi picior în faţă) + PHACH KHONG DA CHUONG + ambele palme pe umărul din spate + DOC DOI HOANH XA (cu săritură)
8. at: DI SON (cu pas glisat)
ap: eschivă prin mutarea piciorului din faţă în partea opusă într-o poziţie pregătitoare pentru HAU CUOC + CUONG DAO KHAI MON + HAU CUOC
9. at: baleiaj + HOANH CUOC + DI SON
ap: se ridică piciorul, apoi se aşează în spate în AM DUONG TAN şi se blochează cu ambele braţe (THOI SON KIM BAO + palmă), apoi se duce piciorul din faţă în exterior în aceeaşi parte în DINH TAN şi se blochează cu CUONG DAO KHAI VI, se prinde braţul blocat şi se roteşte spre interior, se păşeşte cu celălalt picior spre partener în DINH TAN şi se loveşte DI SON pe sub braţul prins, apoi se execută 2 mişcări circulare spre interior şi se înaintează în TRUNG BINH TAN în spatele partenerului şi se împinge peste şold
10. at: TRUC CUOC (cu piciorul din spate)
ap: DOC MOC NHAT THAN (cu piciorul din faţă), apoi se aşează lateral şi se loveşte MANH CONG DOC CHUONG (cu braţul piciorului cu care am blocat), rotaţie în QUY TAN + HAU NHI TAU QUA (cu celălalt braţ) + ridicare şi HOANH CUOC (cu piciorul cu care am blocat la început)
* TU TRU SONG LUYEN *
- nr. 1; nr. 2; nr.3 ; nr.4
* THE KHOA GO – chei statice de mână *
- chei statice: nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5
- chei mobile: nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5
* THE CAM NA – tehnici de agățare *
- tehnici de prindere pregătitoare
- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4, nr. 5; nr. 6; nr.7; nr.8
* THE QUAT, VAT – proiecții *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5, nr. 6; nr. 7; nr. 8; nr.9
* THE TAO DIA CUOC – secerări *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3, nr. 4; nr. 5; nr.6; nr.7; nr.8
* THE GIAO LONG CUOC – chei de picior *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3, nr. 4; nr. 5
- tehnici de gradul II - 2 tehnici la alegere
* THE TU VE – tehnici de autoapărare *
- câte 3 tehnici împotriva prinderilor:
- de mâini din faţă
- de vo-phuc cu o mână
- de vo-phuc cu două mâini
- de păr
- de gât
- de corp
- dublu Nelson
- de mâini de la spate
- împotriva atacurilor de palme ( 5 tehnici )
* SONG DOI – înlănțuiri convenționale cu partener *
SONG DOI MOT
SONG DOI HAI
SONG DOI BA
THOI SON SONG LUYEN - HA CAP
THOI SON SONG LUYEN - TRUNG CAP
** SONG DAU – luptă competițională **
- Sub 30 de ani: 3 asalturi a 3' cu 30" pauză la care partenerul poate contraataca, cu tema:
- atacuri cu picioarele asupra unui partener mobil
- atacuri cu pumnii
- atacuri combinate: picioare + pumni
- blocaje cu un partener care atacă cu pumnii şi picioarele
- Peste 30 de ani: combinaţii de luptă stabilite de candidat, timp de 1 minut, cu 2 parteneri
** DAU TU DO – luptă reală **
- perfecţionare - sub 30 de ani
** NGHANH PHAP sau CONG PHA – spargeri **
- facultativ
- la alegere: pumn, picior, cot, sabia mâinii
** THAO QUYEN TIEU MON – înlănțuiri codificate de bază **
QUAN KY MOT sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN MOT
QUAN KY HAI sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN HAI
QUAN KY BA sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN BA
QUAN KY BON sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN BON