2 CÂP albastru
** BO PHAP – poziții **
LAP TAN - poziţia în picioare (verticală) cu picioarele apropiate
CHUAN BI - poziţia de aşteptare
HAC TAN - poziţia cocorului
DOC HANH VU TAN - poziţia călătorului singuratic
TRUNG BINH TAN - poziţia cavalerului de fier sau poziţia medie
AM DUONG TAN - poziţia polarităţilor (negativ - pozitiv)
LIEN HOA TAN - poziţia florii de lotus
NHI TAN TAA - poziţia literei “ NHI ” – privirea spre stânga
NHI TAN HUU - poziţia literei “ NHI ” – privirea spre dreapta
TIEU TAN - mica poziţie
XA TAN - poziţia şarpelui
BAT CUOC TAN - poziţia cameleonului sau a celor 8 lovituri de picior
DINH TAN TIEN - poziţia cu corpul înfipt în sol sau poziţia literei “DINH” – corpul spre înainte
DINH TAN HAU - poziţia cu corpul înfipt în sol sau poziţia literei “DINH” – corpul spre înapoi
TRAO MA TAN - poziţia calului care scormoneşte pământul cu copita
QUY TAN - poziţia cu un genunchi pe sol
HO DIEP TAN - poziţia fluturelui
TOA TAN - poziţia aşezată
TOA THIEN TAN sau BAN GIA - poziţia cu picioarele încrucişate în faţă
TOA THINH TAN - poziţia şezând pe călcâie
MIEU TAN - poziţia pisicii
KY MA TAN - poziţia călăreţului de fier (mare)
KIEM MA TAN - a menţine calul între genunchi (mică)
THAI AM TAN - poziţia lunii
** THAN PHAP – deplasări **
XA HANH - deplasarea şarpelui
DAO THAN - deplasarea în " U " sau eschiva corpului
DI ANH - inversarea imaginii sau transferul bustului
SAU QUAY - întoarcere prin mutarea piciorului din spate simetric în spate
QUAY - întoarcere retrăgând piciorul din faţă
DOI BO - întoarcere la 90º (pe înaintare)
THOI THAN - retragerea bustului (întoarcere la 180º)
DI THAN - rotaţia bustului sau deplasare alunecătoare
CHUYEN THAN - deplasarea beţivului sau deplasarea corpului
THIEM THU QUA HAI - broasca ce trece marea
PHI TAU MA - galopul calului
PHI DANG THANG THIEN - săritura cu picioarele apropiate
HOANH THAN - pivotarea bustului la 180º (THOI TAN prin săritură)
** THU PHAP – tehnici de braț **
* BO THOI SON – lovituri de braț *
THOI SON - greutatea care împinge muntele
DI SON - transferul greutăţii care împinge muntele
BAT SON - pumnul care răstoarnă muntele
AM DUONG QUYEN - reversul pumnului în polaritate (negativ, pozitiv)
AM DUONG TA CHI - dezdoirea, apoi lăsarea (relaxarea) unei ramuri de copac
DAO SON - pumnul care trece peste munte
AM DUONG HA TRIET - puternica lovitură jos în polaritate (negativ, pozitiv)
PHACH KHONG TA CHI - biciuirea cu o ramură de copac
THOI SON BAN HA - greutatea care împinge muntele, zdrobindu-se la bază
THOI SON UNG TRAO - gheara vulturului care urcă
THOI SON HOANH CHI - pumnul care îndoaie o ramură
THOI SON CON CAU - rotunjimea unei sfere
THOI SON HUU DUC - pasărea Phoenix care se ascunde în spatele aripii
THOI SON THUY DE - pumnul care sparge apa glacială (îngheţată)
THOI SON DIEM THUY - pumnul care biciuieşte suprafaţa apei
THOI SON CU BOI - lovitura de pumn asemănătoare cu ridicarea paharului
* BO CUONG DAO – lovituri cu sabia mâinii *
CUONG DAO SAT THICH - sabia mâinii care taie şi înţeapă
CUONG DAO TRAM XA - sabia mâinii care decapitează şarpele
CUONG DAO TRAM TACH - sabia mâinii care sparge marmura
CUONG DAO HOANH CHI - sabia mâinii care taie în lateral (îndoirea unei ramuri)
* BO PHUONG DUC – lovituri cu cotul *
PHUONG DUC LOAN DAI - pasărea Phoenix care se caţără cu aripa pe munte
PHUONG DUC KIM CHUNG - aripa păsării Phoenix care loveşte clopotul de metal
PHUONG DUC HOANH XA - cu cotul circular în faţă
* BO CUNG THU – blocaje *
BAN HA HOANH CONG - puternica rotaţie a unei mase la sol
THOI SON KIM BAO - laba panterei galbene în acţiune
LA HAN PHAN QUYEN - braţul pliat al unui “Arhat Budist ” - idem KIM BAO
CUONG DAO KHAI MON - sabia mâinii care deschide o uşă
PHUONG DUC BAT HO - aripa păsării Phoenix care degajează atacul unui tigru
THAN THONG THUONG QUYEN - Geniul Înţelepciunii ridică cartea
LOI CONG HA QUYEN - Zeul fulgerelor care loveşte cu masa sa (cu corpul)
THOI SON THUY DE - pumnul care tulbură apa glacială (îngheţată)
CUONG DAO KHAI VI - sabia mâinii care curăţă ramura unui copac de crengi
THOI SON THUONG THUAN - pumnul care ridică scutul
AM DUONG DAO - cuong dao tram xa + cuong dao khai vi
GIAO LONG KHAC QUYEN - 2 dragoni care se încrucişează
CUONG DAO DIET KHI - tăişul săbiei care distruge o armă opusă
GIAO LONG XUNG QUYEN - 2 dragoni ce urcă spre înălţimea imaculată
THOI SON KHAC THU - a zdrobi braţul adversarului contra unui atac de pumn
HO TRAO TAM THAU - ghearele de tigru care smulg şi agaţă
** BO CUOC PHAP – lovituri de picior **
TRUC CUOC - lovitură directă, spre înainte
THUONG TIEU CUOC - lovitură directă, spre înainte, la nivel înalt
BAN LONG CUOC - pasul dragonului (lovitură directă, spre înainte)
SONG CUOC - lovitură în lateral cu talpa piciorului sau cu călcâiul
HOANH CUOC - lovitură în semilună (lovitură circulară cu laba piciorului)
BINH PHONG CUOC - piciorul care despică aerul (hoanh cuoc biciuit)
DAO SON CUOC - înconjurarea muntelui (măturare ridicând piciorul din interior în exterior)
TAO PHONG CUOC - măturarea vântului din faţă cu piciorul (din exterior în interior)
HAU CUOC - lovitură de picior în spate (talpa paralelă cu solul)
LONG THANG CUOC - dragonul care se înalţă – piciorul urcă întins
LOI CONG CUOC - geniul fulgerelor îşi coboară lovitura – lovitură de sus în jos cu călcâiul
DAI BANG CUOC - aripa vulturului – biciuire cu şiretul (de jos în sus)
THUONG TUC CUOC - marşul elefantului (truc cuoc la 45º)
THIET TIEU CUOC - tubul de oţel care se înfige – lovitură directă cu toată talpa
TIET TUC CUOC - zdrobirea tibiei sau piciorului, direct cu sabia piciorului la 45º spre sol
** BO PHI CUOC – lovituri de picior sărite **
KIM KE PHI CUOC sau KIM KE DOC LAP CUOC - directă, efectuată cu forfecarea picioarelor
THANG THIEN TRUC CUOC - directă, sărită pe un picior, fără forfecarea picioarelor
THANG THIEN BAN LONG CUOC - lovitură de picior sărită directă
THANG THIEN SONG CUOC - lovitură de picior sărită lovind lateral
SONG PHI HO DIEP CUOC - fluturele care loveşte cu picioarele (prima lovitura este cu piciorul din spate)
** CUNG THU PHAN BIEN – înlănţuiri de tehnici de blocaj, braţ, picior **
1. BAN HA HOANH CONG + DI SON + TRUC CUOC
2. LOI CONG HA QUYEN + deviere spre interior + THOI SON ( la nivel înalt ) + THUONG TIEU CUOC ( cu trecere prin XA TAN )
3. THOI SON KIM BAO + DI SON + TRUC CUOC
4. PHUONG DUC BAT HO + AM DUONG TA CHI + SONG CUOC
5. CUONG DAO KHAI VI + DI SON + CUONG DAO KHAI VI + TRUC CUOC + SONG CUOC
6. THOI SON THUONG THUAN + THOI SON UNG TRAO + TRUC CUOC
7. THAN THONG THUONG QUYEN + LONG THANG CUOC + THOI SON
8. GIAO LONG KHAC QUYEN + THOI SON UNG TRAO + THOI SON CU BOI + PHUC HO TAO DUONG + KIM KE PHI CUOC - cu piciorul cu care s-a secerat
9. THOI SON THUY DE + AM DUONG QUYEN + DI SON + TRUC CUOC
- întoarcere mică la nr.1, nr.3, nr.5, nr.6, nr.7 şi nr.8;
- întoarcere mare la nr.2, nr.4 și nr.9;
** DOC LUYEN – înlănțuiri fără partener **
BO LINH DOC LUYEN
BO PHAP NHAP MON - MOT
DANG MON DOC LUYEN - înlănţuire apropiată quyen-urilor de bază (QUAN KY)
BO PHAP DOC LUYEN - cu braţe
THU PHAP DOC LUYEN - înlănţuire de tehnici de braţ
BO THOI SON - MOT
** LIEN HOAN CUOC sau TAM CUOC LIEN HOAN – combinații de lovituri de picior **
1. TRUC CUOC + HOANH CUOC + HAU CUOC
2. LONG THANG CUOC + PHUC HO TAO DUONG (la 360º) + XA TAN + BAN LONG CUOC
** BO NHAO LAN – căderi **
THAN XA DON GIAP - şarpele care se rostogoleşte (cădere înainte)
NHAO HAU THAN - rostogolire în spate
LINH MIEU BANG DIA - căderile pisicii – în lateral
CAP MA CONG - saltul broaştei
XA LUAN BANG DIA - roata
** SONG LUYEN – tehnică cu partener **
* THE DOI LUYEN *
NGU THE CHONG TRA sau NGU THE DOI LUYEN - înlănţuire pe 5 paşi (primul pas cu stângul)
1. TRUNG BINH TAN
- THOI SON THUY DE
- THOI SON KIM BAO
- BAN HA HOANH CONG
2. TRUNG BINH TAN
- THOI SON KIM BAO (cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă)
- PHUONG DUC BAT HO (cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă)
3. DINH TAN + DAO THAN + BAN HA HOANH CONG (braţ în braţ, palmă în palmă)
4. HAC TAN + DI ANH (fără contact) + BAN HA HOANH CONG (braţ în braţ)
5. TIEU TAN + DAO THAN + TU CHI VUONG HAU (palma cu care se blochează este orientată în sus)
TAM THE CHONG TRA sau TAM THE DOI LUYEN – înlănţuire pe 3 paşi
1. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + BAN HA HOANH CONG + degajare în exterior + DI SON
2. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + THOI SON UNG TRAO (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în DINH TAN + LOI CONG HA QUYEN + degajare în interior + THOI SON (la nivel înalt)
3. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + retrag dreptul în AM DUONG TAN + THOI SON KIM BAO + se prinde mâna stângă cu HO TRAO TAM THAU + DAO SON (la coaste)
4. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în TRUNG BINH TAN + PHUONG DUC BAT HO + degajare în exterior + DI SON + XA TAN (simultan cu împingere) + TRUC CUOC
5. at: AM DUONG TAN (stângul în faţă) + DI SON (primul de pe loc)
ap: CHUAN BI + se retrage dreptul în AM DUONG TAN + CUONG DAO KHAI VI + se simulează retragerea şi se eschivează în exterior + CUONG DAO KHAI VI +
CUONG DAO TRAM XA
* THE KHOA GO – chei statice de mână *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr.4; nr. 5
* THE CAM NA – tehnici de agățare *
- tehnici de prindere pregătitoare
- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4
* THE QUAT, VAT – proiecții *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3; nr. 4; nr. 5
* THE TAO DIA CUOC – secerări *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3
* THE GIAO LONG CUOC – chei de picior *
- nr. 1; nr. 2; nr. 3
* THE TU VE – tehnici de autoapărare *
- tehnici împotriva prinderilor:
- de încheieturi din faţă - nr.1, nr.2, nr.3
- de vo-phuc cu o mână - nr.1
- de vo-phuc cu 2 mâini - nr.1, nr.2
- de gât - nr.1, nr.2
- de păr - nr.1
- de corp - nr.1, nr.2, nr.3
* SONG DOI – înlănțuiri convenționale cu partener *
SONG DOI MOT
** SONG DAU – luptă competițională **
- 2 asalturi a 1'30" cu 30" pauză la care partenerul poate contraataca, cu tema:
- atacuri cu picioarele asupra unui partener mobil
- atacuri cu pumnii
- atacuri combinate: picioare + pumni
- blocaje cu un partener care atacă cu pumnii şi picioarele
** DAU TU DO – luptă reală **
- nu se cere
** NGHANH PHAP sau CONG PHA – spargeri **
- nu se cere
** THAO QUYEN TIEU MON – înlănțuiri codificate de bază **
QUAN KY MOT sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN MOT
QUAN KY HAI sau CUU CHAN HUYEN CONG QUYEN HAI
I