Noutăți
Denumirile de străzi, plăcile memoriale și monumentele publice sunt „locuri ale memoriei” care definesc o geografie politică a comemorării. Cine sunt personalitățile, evenimentele istorice și valorile politice după care sunt botezate străzile și care sunt figurile alese pentru a fi imortalizate în piatră sau bronz reflectă modul în care o comunitate alege să își cultive propriul trecut. Cartea de față examinează dintr-o perspectivă interdisciplinară etosul ideologic reflectat în artefactele materiale (busturi, statui, monumente) și nominale (nomenclatorul urban) care alcătuiesc peisajul memorial al Sibiului. Situată la intersecția dintre istoria politică, geografia culturală si sociologia memoriei, lucrarea îmbină analizele documentare cu cele statistice pentru a evidenția, în perspectivă istorică, politicile memoriei așa cum a fost aceasta spațializată într-un „oraș memorial” precum este Sibiul.
Street names (odonyms) and their academic study constitute an important part of onomastic research. This paper takes stock of the growing literature on street naming processes and provides a meta-analytical systematic review of odonymic scholarship. To this purpose, a collection of 121 peer-reviewed articles on street names published in English language academic journals in the social sciences and the humanities were identified in the Scopus database. The statistical analyses conducted on these materials indicate (1) the temporal dynamics of knowledge production and the geographical hotspots in toponomastic scholarship, (2) the geopolitical settings and historical contexts framing these studies, (3) the theoretical perspec-tives employed to conceptualise street naming practices, and (4) the methodological outlines characterising the research done on street names in the literature. The conclusions point out four main clusters of toponomastic research and indicate directions for future inquiry in street name scholarship.
History of Communism in Europe
Winds of Toponymic Change: Mapping Street Name Changes in Postsocialist Romania
This paper examines the street name changes brought about in Romanian cities and towns during the period of postsocialist transformations. Based on a complete dataset comprising the entire urban street nomenclature existing prior to the regime change of 1989, the paper explores the geography of postsocialist toponymic change, as well as the latter’s temporal dynamic. Statistical analyses reveal major discrepancies in the scope of street name changes between Romania’s historical regions. The paper argues that one important factor that structure these regional variations is the ethnopolitics played out at the level of each locality. The analysis concludes by pointing out the instrumentality of street names as powerful means of politicizing the urban landscape as well as their vulnerability especially in the aftermath of significant political changes.
Mediatizare
Doctor în sociologie și lector universitar în cadrul Universității Lucian Blaga din Sibu, Mihai S. Rusu explică cum fenomenul vigilantismului digital are corespondente în SUA, Marea Britanie și Rusia, mai ales când vine vorba de vânarea de pedofili, iar ce se-ntâmplă la noi i se pare un mimetism cultural.
Într-un scenariu în care astfel de inițiative de vigilență civică ar fi multiplicate la nivelul societății, am risca să ajungem înconjurați de mișcări paramilitare. „Statul, ca autoritate publică responsabilă cu exercitarea controlului social, a criminalității și a infracționalității, s-ar vedea contestat într-o primă instanță, și apoi chiar înlocuit de indivizi și grupuri care revendică dreptul ilegitim de a înfăptui dreptate potrivit unor criterii subiective, nu legitimitate juridic”, explică sociologul.
„Nu există «Mica Unire» din 1859. Sintagma este peiorativă și minimalizează succesul extraordinar al proiectului politic de construire a statului-națiune român. Dacă unirea Transilvaniei cu România din 1918 este considerată «Marea Unire», unirea Moldovei și Țării Românești este «Prima Unire». De ce trebuie să fie ceva «mic», doar pentru că altceva este «mare»?”, se întreabă sociologul.
Mihai Rusu menționează că, pe lângă această corecție la nivel de scală (mic-mare), s-ar cuveni o reparație în ordinea spațio-temporală a aniversării.
„La data de 24 ianuarie 1859 s-a consemnat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești. La Iași, Adunarea Electivă l-a ales pe Cuza domnitor al Moldovei la data de 5 ianuarie 1859.
Pe fondul unei confuzii cronologice și a unei deplasări geografice, data de 24 Ianuarie a devenit o sărbătoare națională cu caracter regional, în care Iașiul este pentru o zi capitala simbolică a României și centrul festiv al românității”, a explicat sociologul Mihai Rusu.
Dialog între Cosima Rughiniș (Universitatea din București), Mihai S. Rusu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) și Diana Neaga (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați), moderat de către Georgiana Epure, președinta A.L.E.G.
