TEREN/Fieldwork

TERENUL CERCETĂRII (see English translation below)

În România comunistă, și mai ales în ultima perioadă a anilor 1980, întreruperea cursului sarcinii era văzută ca o 'plagă socială', și chiar o crimă împotriva Statului după ce Ceaușescu a declarat public în 1986 că 'fetusul este proprietatea socialistă a întregii societăți'. Întreruperile legale de sarcină erau adeseori realizate sub atenta supraveghere a Securității, și politicile pronataliste opresive, ca și lipsa de contraceptive moderne, a condus la dezvoltarea în secret a unei culturi a avortului. Cu timpul, avortul ilegal - realizat în secret și adeseori în condiții precare - a devenit principala modalitate de control a fertilității. 

Astăzi, în ciuda existenței contracepției moderne și a demarării unor programelor naționale de planning familial începând cu anii 1990, avortul la cerere - realizat fie în spitale publice sau în clinici private - rămâne una dintre cele mai utilizate metode de control a fertilității. Pentru a înțelege complexitatea acestui fenomen, REPROAB implică dezvoltarea unei cercetări antropologice de teren (etnografie) pe termen lung în Muntenia, regiune a țării considerată în prezent ca având una dintre cele mai joase rate ale fertilității din România. Zonele avute în considerare sunt București și județul Prahova. 

Sensibilitățile socio-culturale și politice ce înconjoară avortul în România post-comunistă pot face dificilă o cercetare detaliată asupra incidenței sale și a tipului de asistență medicală corespunzătoare oferită, mai ales după ani îndelungați de regim pronatalist. O etnografie pe termen lung este prin urmare crucială pentru realizarea obiectivelor proiectului REPROAB, pentru a putea câștiga încrederea viitorilor participanți la cercetare și a înțelege în detaliu alegerile lor între evoluția normelor medicale și a istoriilor individuale. 

În consecință, două metode principale de cercetare vor fi folosite cu preponderență:

    (1) Observația participativă în unități medicale - publice sau private - unde sunt realizate avorturi

    (2) Interviul aprofundat (urmând o abordare memorială) cu cadrele medicale și pacienții lor (femei/cupluri care doresc să facă sau au făcut deja un avort)

Unelte de bază în orice teren antropologic, aceste metode au ca avantaj examinarea aprofundată, pe termen lung, a praticilor participanților la cercetare și a reprezentărilor lor asupra sănătății sexuale și reproductive, ca și analiza subiectului cercetat - avortul în România postcomunistă - din punctul de vedere al participanților la cercetare și al experiențelor lor de-a lungul timpului. 

În paralel, pentru a mări obiectivitatea în analiza finală a datelor, vor fi folosite și metode secundare de cercetare - fie metode calitative precum cercetarea arhivistică sau analiza de text asupra dezbaterilor publice în jurul avortului, după 1989, fie metode cantitative precum folosirea/producerea datelor statistice. 

În pratică, REPROAB este organizat în 7 faze de cercetare, conținând diferite activități detaliate mai jos: 

N.B.: Planul este împărțit în segmente cu o durată de 3 luni, și în activități relevante pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării. Pe toată durata proiectului, rezultatele parțiale vor fi diseminate intensiv prin participări anuale la manifestări științifice naționale și internaționale. / APF - Abortion Providing Facilities, în aplicația inițială - i.e. unități medicale unde pot fi obținute avorturi.

Source: libertatea.ro                                                                                               Source: infoinsider.ro 

FIELDWORK

In communist Romania, and especially in its last period of the 1980s, pregnancy interruptions were seen as a ‘social plague’, and even as a crime against the State, after Ceausescu has publicly declared in 1986 that ‘the fetus is the socialist property of the entire society’. Any legal interruption of pregnancy was realized under close supervision by the State police, and pronatalist policies, as well as lack of modern contraception, determined an entire ‘abortion culture’ (Kligman 2000). In time, illegal abortion - performed under closed doors and generally in precarious conditions - became the main way to control one’s fertility. 

Nowadays, despite availability of contraception and improvements in the national family planning programs over the past years, elective abortion – performed either in public or private facilities - remains one of the most common methods of fertility control. In order to understand the complexity of this phenomenon, the researcher is developing a long-term ethnography in Muntenia region (Bucharest and Prahova county) an area contemporarily considered as having the lowest fertility-rate. 

The social and political sensitivity surrounding induced abortion makes it very difficult to conduct high-quality research to measure its incidence and the type of care surrounding it, especially after a pronatalist regime as in postcommunist Romania. Long term ethnography is thus crucial for realizing REPROAB's objectives, in order to gain the trust of the future research participants and be able to understand in full their practices and reprezentations on sexual and reproductive health, between the evolution of medical norms and individual histories. 

Accordingly, two qualitative data collection methods are being used:

(1) Long periods of participatory observation in abortion-providing facilities, public or private.

(2) In-depth interviews (following a social-memory approach) with medical practitioners and their patients, i.e. women/couples in search of or who have already had performed an abortion. 

Either the core of any social anthropology research, their advantage is the intensive, long term examination of the research participants' practices and reprezentations on sexual and reproductvive health, as well as the analysis of the research object – i.e. abortion in postcommunist Romania – from the participants’ point of view and their lived experiences over time.  

To increase objectivity in the final data analysis other secondary methods are employed in parallel, either qualitative as archive and text analysis research on public debates concerning the abortion issue after 1989, or quantitative as the use/creation of statistical data. 

In practice, REPROAB is  organized into 7 research-phases, containing different activities as pointed below:

N.B.: The plan is split into 3 month segments and into activities relevant to particular work packages.  / APF - Abortion Providing Facilities, in the project proposal, i.e. medical facilities where abortion is performed.