Pădurea Pârâului Podului și podul lui Ştefan, la Gârbovana, lângă Onești, în Subcarpații Tazlăului
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Jumătatea lui martie 2018, zona aflată la 13 km sud-est de Oneşti înspre Adjud, pe drumul 11A. După ce depăşim satul Negoieşti ajungem la câteva case care alcătuiesc cătunul Gârbovana. Chiar la primele dintre ele vom fi atenţi pe partea dreaptă a drumului la un indicator care spune pe unde trebuie să ne abatem din drumul principal spre podul lui Ştefan cel Mare (foto 1). Indicatorul ne îndrumă spre un drumuşor care traversează calea ferată şi conduce, cale de câteva sute de metri, spre acel pod.
1
Pentru a întelege mai bine de ce a fost nevoie de un pod tocmai aici, am preferat ca mai întâi să merg spre izvorul Pârâului Podului/ Pârâul lui Vodă, pârâu peste care a fost construit acest pod. Ne deplasăm de la indicatorul din imaginea 1 mai puţin de 100 m înapoi spre Oneşti, până vom observa un drumeag care urcă domol spre dealurile aflate pe partea dreaptă a drumului 11A, în sensul Oneşti - Adjud. Pe acel drumeag ne înscriem (foto 2).
2
În această perioadă umedă a anului drumeagul are mult noroi dar se poate înainta pe marginea lui. Trecem prin spatele câtorva case, unde găsim o veche fântână cu cumpănă (foto 3). Pe partea dreaptă cum urcăm zărim, destul de bine ascunse, ruinele unei cazemate (foto 4). Urcăm mai departe o pantă domoală, cu noroi din plin (foto 5).
3
4
5
Ajungem la vaste întinderi cultivate. Apa care se scurge pe drumeagul pe care înaintăm a săpat mici şanţuri. Drumeagul coteşte spre stânga (foto 7) şi urcă domol. Spre înapoi vedem în depărtare partea sud-vestică a Culmii Pietricica (https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-moldovei/subcarpatii-tazlaului/traversarea-culmii-pietricica-de-la-onesti-la-racaciuni-subcarpatii-tazlaului) (foto 8).
7
8
În faţă, drumul urcă o pantă pe lângă liziera unei păduri (foto 9). Exact înainte ca drumul să urce acea pantă, ne abatem spre stânga, intrând în pădurea care se întinde spre nord-est. Imediat întâlnim unul din izvoarele Pârâului Podului (foto 10). Sunt mai multe izvoare. Vom coborî de-a lungul pârâului până la Podul lui Ştefan cel Mare.
9
10
11
Prin pădure ne vom abate în coborâre spre dreapta şi nu vom coborî direct prin albia pârâului. Întâlnim iască pe trunchiurile de copaci (foto 11). Ceva mai jos se conturează albia pârâului (foto 12). Solul fiind moale, apa a săpat o albie destul de adâncă. Trecem pe sub o linie de înaltă tensiune.
În unele locuri albia traversează chei (foto 14), zona de abrupt fiind destul de mare şi verticală. Întâlnim covoare de muşchi de un verde puternic, în contrast cu culoarea dominantă a pădurii (foto 15).
12
14
15
Trebuie să fim atenţi la râpele foarte abrupte pe care le formează pârâul (foto 16). Găsim viorele (foto 17) şi un drumeag întrerupt pe alocuri de pârâul care a săpat. Vom urma drumeagul până în vale.
16
17
Din loc în loc sunt lacuri temporare, ca urmare a topirii zăpezilor (foto 19). Un copac are un nod imens pe la mijloc (foto 20).
19
20
23
Mai jos drumul se lărgeşte şi trece pe lângă o mică porţiune de abrupt (foto 23). În dreapta drumului pârâul curge foarte tulbure (foto 24). Mai jos găsim un alt lac temporar (foto 25) şi auzim zgomot de maşini, semn că ne apropiem de drumul 11A. Ajungem imediat la capătul drumului pe care am coborât, capăt închis de o barieră (foto 26). Am străbătut pădurea de unde izvorăşte Pârâul Podului într-o oră.
24
25
26
Traversăm apoi drumul 11A, zărim Râul Trotuş şi ceva mai jos de noi, Podul lui Ştefan cel Mare (foto 27). Coborâm cu mare atenţie panta destul de mare până la calea ferată, unde sunt multe cochilii de melci şi ajungem în vecinătatea podului (foto 29).
27
29
A fost construit, potrivit legendelor, în 1495 la porunca lui Ştefan cel Mare. În dreapta podului, cum privim spre Râul Trotuş, se află un obelisc neterminat (foto 31). Ne abatem pe lângă el şi coborâm spre malul Trotuşului. Iată confluenţa Pârâului Podului cu Trotuşul (foto 32), umflat din cauza precipitaţiilor din ultima vreme.
31
32
Ne abatem înapoi spre pod, aflat cu câteva zeci de metri mai sus. Ajungem sub arcada sa (foto 34). Podul a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului. Se spune că a fost construit pentru a transporta sarea de la Târgu Ocna. Putem trece pe sub pod spre podul actual. Podul are cam 14 m lungime şi 11 m înălţime.
34
Îl privim și dinspre partea sa nordică (foto 35) apoi urcăm spre drumeagul aflat deasupra. De mai sus privim iar Trotuşul (foto 36) apoi urmăm vechiul drum spre satul Gârbovana (foto 37) şi ieşim exact lângă indicatorul din imaginea 1, după un parcurs de aproape 800 m de la pod.
35
36
