Ciumârna - Moldoviţa, peste Vârful La Ţoante, iarna, acasă pe la adevărații iubitori ai muntelui, în Masivul Obcina Mare

Extras din  lucrarea Obcinele Bucovinei, apărută în 1987 la Editura Sport-Turism din București, în colecția Munții Noștri, semnată de Nicolae Barbu și Liviu Ionesi. Harta zonei purta semnătura lui Vasile Băican.

Vasile Bouaru (Rădăuți)

 

Valul de frig de la începutul lui martie 2018 nu a ocolit Bucovina. Iar zăpada căzută în ultimele zile ale lui februarie a făcut complet tabloul iernii. Am ales un traseu uşor, spectaculos prin peisaje.

Am pornit din satul Ciumârna din judeţul Suceava, aflat pe drumul 17A care leagă oraşul Rădăuţi de satul Pojorâta, trecând peste Munții Obcina Mare şi Obcina Feredeului. Stând cu spatele la magazinele din centrul satului, observăm un drum de ţară care traversează podul peste Pârâul Ciumârna şi urcă (foto 1). După 200 m de urcuş apare o bifurcaţie; drumul mai bine conturat merge înainte, spre câteva case aflate mai departe iar un alt drumeag urcă mai accentuat, spre dreapta. Pe acel drumeag ne înscriem (foto 2).

Înainte de asta privim Valea Ciumârna spre aval (foto 3). Urcăm, poteca făcând câteva serpentine. Drumul prin zăpadă este marcat doar de urmele de la o sanie. Trecem de o poartă (foto 4) şi traversăm, pentru scurt timp, o porţiune de pădure. Ieşim din pădure într-un vast loc liber şi în dreapta zărim o casă care, chiar în condiţiile aspre ale acestei ierni târzii, este locuită (foto 5). Din vecinătatea ei urcăm spre gardul care împrejmuieşte această întindere albă.

1

2

3

4

5

Înaintăm foarte încet din cauza zăpezii destul de mari. Odată ajunşi la gardul din bârne pe care îl vom traversa, privim spre înapoi, către est. Zărim, în imaginea 6, spre dreapta, Vârful Fusa iar în ultimul plan o bună parte din creasta principală a Obcinei Mari, porţiunea descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/muntii-obcina-mare-creasta-principala/muntii-obcina-mare-creasta-principala-partea-4-a.

6

7

Urcăm printr-un culoar alb spre Vârful La Ţoante (1141 m) pe care îl zărim în faţă (foto 7), având un pâlc de pădure. Înainte de a-l sui urcăm un vârf secundar de unde admirăm „cocoaşa” Vârfului La Ţoante (foto 8).

8

Aici zărim urmele unei sănii, care vin din dreapta noastră. Ne înscriem în urcuş domol, greu din cauza zăpezii, spre vârf. Spre înapoi, Vârful Fusa, aflat pe partea cealaltă a Văii Ciumârna, domină peisajul. În dreapta lui, în imaginea 9, se zăreşte Vârful Lupoaia, pe lângă care am trecut pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura7/home/carpatii-meridionali/obcina-mare/pe-urmele-lui-dragos-voda-din-maramures-spre-moldova-frumosu---poiana-lupoaia---vatra-moldovitei-in-muntii-obcina-mare.

9

Ceva mai spre stânga (foto 10) se zăreşte o parte din traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura4/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---vatra-moldovitei-pe-munte, respectiv porţiunea dintre imaginile 7 şi 15 de pe acel traseu (marcat cu linie roşie întreruptă). Cu săgeată galbenă am marcat locul unde am făcut imaginea 11 de pe traseul amintit mai sus, respectiv fântâna de 26 metri adâncime  săpată de domnul Tcaci din Ciumârna. Cu săgeată verde am marcat, tot în imaginea 10, Poiana Calului, cea din imaginea 8 de la https://sites.google.com/site/romanianatura4/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---vatra-moldovitei-pe-munte. În ultimul plan în imaginea 10 se vede partea sudică a creastei principale a Obcinei Mari, unde se remarcă Vârful Prislop (1180 m) precum şi al doilea vârf al Obcinei Mari, Scoruşet (1223 m). În penultimul plan în imaginea 10 vedem interesantul munte Smidovatic, care ascunde şi o peşteră (https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/pestera-la-smidovatic-muntii-obcina-mare).

10

Mai spre stânga, nord-est se zăreşte o altă porţiune a crestei principale a Obcinei Mari, zona denumită Palma, marcată cu săgeată roşie în imaginea 11 precum şi Poiana Ovăzului, marcată cu săgeată galbenă.

11

Părăsim vârful secundar de unde am admirat frumoasele peisaje şi urcăm spre vârful principal, încet, ne abatem uşor spre stânga până întâlnim un gard din bârne. Pe lângă acesta vom sui mai departe, traversând pâlcul de copaci dinspre vârf. Ajungem într-o porţiune golaşă unde zăpada este şi mai mare (foto 13). Spre sud-vest zărim Obcina Feredeului (foto 14) iar în partea opusă sunt case foarte isolate, locuite chiar şi acum (foto 15).

13

14

15

Ajungem imediat pe Vârful La Ţoante de unde prima dată admirăm peisajul care se vede la vest. Cu săgeată roşie am marcat în imaginea 16 partea pe care o vom parcurge în continuare spre satul Moldoviţa. În ultimul plan în imaginea 16 se zăreşte parta nordică a Obcinei Feredeului. Chiar pe vârf se întâlnesc trei garduri, delimitând trei proprietăţi (foto 17). Vom coborî spre alte câteva case locuite, aflate spre sud-vest (foto 18). În vecinătatea lor întâlnim un vechi marcaj triunghi albastru, aplicat pe o construcţie pentru fân, protejat bine de câţiva tauri tineri (foto 19).

16

17

18

19

Depăşim apoi casa care se vede în plan secund în imaginea 19 şi imediat după ce trecem de gardul care o împrejmuieşte părăsim drumul de sanie care se abate spre stânga faţă de sensul nostru de mers şi urcăm pe lângă gard, spre dreapta (foto 20). Nu urcăm prea mult şi ţinând gardul pe partea dreaptă ocolim practic casa. Ajungem în dreptul unei porţi din bârne (foto 21).

20

21

Tot pe acolo se află şi stâlpii pentru transportul energiei electrice. Pe lângă stâlpi vom coborî, pe o potecă acoperită cu zăpadă, dar vizibilă. În câteva minute ieşim într-un vast loc liber unde sunt câteva case izolate. Este zona cătunului Runcu (foto 22). Intersectăm aici traseul de creastă descris la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/palma---vatra-moldovitei-traseu-nou-muntii-obcina-mare, în zona fotografiei 3 de pe acel traseu, care se abate spre stânga, urmând  mai departe creasta, spre mănăstirea de la Vatra Moldoviţei. Noi ne vom abate spre dreapta, către cele două dealuri pe care le-am văzut de pe Vârful La Ţoante (foto 23).

               22

23

Trecem pe lângă o casă şi ajungem pe o creastă secundară pe care se află un drum de sanie. Pe această creastă ne înscriem şi o vom urma până aproape în vale (foto 24). În dreapta noastră (foto 26), în prima vale pe care o zărim se află Pârâul Săcrieş. Pe acolo este unul din traseele pe care se poate ajunge de la Moldoviţa la Putna. Următoarea vale este Moldoviţa iar ceva mai spre stânga este Valea Demacuşa, pe care am ajuns la avenele din Poiana Corhana (https://sites.google.com/site/romanianatura19/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/noi-avene-in-muntii-obcina-feredeului).

           24

26

Continuăm traseul şi ne apropiem de ultimul vârf secundar împădurit (foto 27). Urcăm o pantă lină pe lângă un gard (foto 28).

În stânga noastră se află Valea Ascunsu, un mic pârâu care se varsă în Râul Moldoviţa (foto 29). Depăşim un gard lateral şi urcăm mai departe până ajungem la intrarea în pădure. De acolo poteca coboară urmând mai departe creasta. Mai jos găsim un brad doborât de vânt, cu multe conuri frumoase (foto 31).

27

28

              29

31

32

33

Apoi intersectăm o potecă care merge pe curba de nivel. Ne vom abate pe această potecă spre dreapta (foto 32). Ne scoate în câteva sute de metri într-un loc deschis unde întâlnim un drumeag mai bătătorit pe care se poate coborî mai uşor. Depăşim mai multe garduri (foto 33) şi ajungem deasupra satului Moldoviţa (foto 34).

34

Poteca ne conduce spre stânga faţă de creasta pe care am coborât (foto 35), la drumul 32C. De la intersecţia acestuia cu drumul principal care trece prin Moldoviţa (drumul 176), privim spre înapoi (foto 36). Aici se termină frumosul traseu dintre Ciumârna şi Moldoviţa.

35

36