Alunecări de teren de tip canion

                                                                             1a

2a

continuare de la


Vasile Bouaru (Radauti), Ciprian Barsan (Bucuresti) 


Daca din dreptul locului de unde am facut imaginea 108, inainte de a ajunge la podul prabusit din imaginea 109, vom trece si vom urca pe malul stang al Raului Solca, ajungem la un drum de tara care traverseaza campurile. Stand cu spatele la rau ne deplasam spre dreapta cam 200 m si observam liziera unei paduri care nu depaseste 100 m in latime, in schimb este foarte lunga, avand directie nord-vest sud-est, urmarind coama unui mic deal. Ne deplasam aproape 2 km amonte, spre nord-vest, pe partea vestica a acestei fasii de padure si ajungem la o alunecare de teren ascunsa privirilor, spectaculoasa (foto 1a). Este o vale relativ ingusta, acum napadita de vegetatie, cu pereti verticali pe partea estica, inalti de aproape 10 m (foto 2a). Aici, la capatul sudic al acestei alunecari de teren era mai demult un izvor puternic care genera o mica cascada. Acum este obturat dar valea pe unde se scurgea apa mai este inca vizibila.

Procesul de eroziune este foarte bine pus in evidenta de dantelaria golurilor pe marginea carora ne deplasam (foto 3a, 4a). Pamantul se lasa pe suprafete destul de mari si apa sapa incet dar sigur (foto 5a). 

                                                                        3a

                                                                          4a

5a

                                                                      

Sunt chiar portiuni asemanatoare unor peninsule inguste care mai rezista temporar eroziunii (foto 6a) si confera un aspect  salbatic locului. Mergem mai departe pe langa dantelaria malului abrupt de argila (foto 7a) si, la inceput de septembrie, intalnim sor-cu-frate (foto 8a).

                                                                           6a

                                                                               7a

8a

                                                       

Ceva mai incolo traversam o mica portiune erodata din ambele parti; fasia pe care se poate merge are 1 m latime si probabil ca in curand va dispare (foto 9a). Gasim tufe de maces (foto 10a). Iata si o poteca pe care putem cobori la baza acestui mic deal; intr-un loc observam cum sunt dispuse straturile de nisip (foto 11a). 

                                              9a

                                                                                               10a

11a

                                                                        

Poteca ne conduce pe sub bolti generate de coroanele copacilor (foto 12a) la cateva strate geologice (foto 13a). Iesim imediat din aceasta mica padure la un drum de tara de unde, spre est, vedem dealul pe care se afla trovantii de la Romanesti (foto 14).

                                                                                  12

                                                                                13

14

                                

Urmand 200 m drumul de tara la care am ajuns, intersectam un alt drum, mai bine conturat, pe care daca il urmam spre dreapta, ceva mai mult de 2 km, ajungem inapoi la Raul Solca.