Tinovul Şarul Dornei, Munţii Căliman / Călimani

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 


Tinoavele sunt mlastini oligotrofe, adica au continut redus de nutrienti. La poalele Munților Căliman se gasesc mai multe tinoave. Despre unul am scris la. La inceput de mai 2014 am vizitat alt tinov, in vecinatatea satului Șaru Dornei. Ca punct alegem orasul Vatra Dornei de unde ne deplasam 4 km pe Valea Bistritei in aval, pe DN 17B, pana la iesirea din oras iar de acolo ne abatem spre dreapta, pe DJ 174 pana in localitatea Saru Dornei (vezi harta, extras din Traian Naum, Emil Butnaru - Muntii Caliman - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1989); din centrul acestui sat ne mai deplasam 3 km pe drumul 174F in directia Gura Haitii, in total aproape 13 km din Vatra Dornei. Inainte de a intra in urmatoarea localitate, Neagra Sarului, vom observa pe partea stanga a drumului asfaltat, daca ne deplasam inspre Gura Haitii, o tabla indicatoare (foto 1).

1

2

Aici se afla tinovul Saru Dornei, cu suprafata de 36 ha. Zona aflata langa drumul asfaltat este inconjurata cu garduri din lemn si in spatele lor se intind fanete (foto 2). Varietatea de plante ne uimeste. Din dreptul panoului din imaginea 1 ne deplasam 200 m in aval. Din nou pe partea dreapta in sensul de mers admiram intinse fanete (foto 3) dar si pe partea stanga (foto 4).

                                                3

4

Ajungem la un drum relativ recent construit care intra in una din aceste fanete (foto 5). Patrundem pe acest drum; bogatia de plante ne determina sa fotografiem la tot pasul. Ne incanta privirea raculetul (Polygonum bistorta) (foto 6, 7). Intalnim delicata floare de clopotel (Campanula abietina, foto 8). Iata si Floarea cucului (Lychnis flos cuculi, foto 9); sare in ochi culoarea puternica a rusulitei (Hieracium aurantiacum, foto 10). Nu puteau lipsi albastrul florii de nu-ma-uita (Myosotis, foto 11) si rosul-violet al poroinicului (foto 12).

                                                                        5

                                                                  6

7

                                                               8

9

10

                                                                                 11

12

Ajungem la capatul acestui scurt drum, langa un gard pe unde curge un paraias. Prin albia sa se vede stratul de turba (foto 13). Revenim la drumul asfaltat si mai coboram cateva sute de metri pana intalnim pe partea stanga a drumului intrarea in Parcul National Caliman (foto 14). Exact pe partea opusa intrarii in parc se desprinde din drumul asfaltat un drum de tara, pe care ne inscriem. Ceva mai incolo fotografiem spre nord-est unde in ultimul plan se vede unul din punctele de intrare in Masivul Giumalau, peste Varful Barnarelul, din vecinatatea orasului Vatra Dornei (foto 15).

                                                                          13

                                                                   14

15

In dreapta noastra cum inaintam pe drumul amintit se afla rezervatia, o vasta portiune mlastinoasa iar la cateva sute de metri, o padure de pin. Ajungem la un gard pe langa care ne deplasam pentru a evita portiunea de mlastina. Se vad portiuni de apa de culoare maronie, cauzata de stratul de turba (foto 16). Atrage imediat atentia o vasta intindere alba, multe flori de bumbacarita (Eriophorum vaginatum, foto 17). In imaginea 17, in centru, in ultimul plan, se vede Dealul Negru, in spatele caruia se afla orasul Vatra Dornei. 

                                                                       16

17

Inaintam cu atentie deoarece se intalnesc tot mai frecvent ochiuri de apa (foto 18). De langa gardul pe langa care mergem vedem doi mesteceni (foto 19); fotografiem spre sud (foto 20). 

                                                                                   18

                                                        19

20

                                                                               21

Tufe de merisor (foto 21) sunt din belsug printre ochiurile inselatoare de apa (foto 22). Caracteristic acestui tinov este pinul silvestru (foto 23). Nu ne departam insa de zona sigura deoarece portiunea este mlastinoasa (foto 24).

22

                                                                          23

24

Vedem din nou flori de bumbacarita in vecinatatea noastra (foto 25) dar si in departare (foto 26) si spre padurea de pin (foto 27). Aceasta este perioada de inflorire a acestei plante si aici are mediul prielnic (foto 28).

                                                     25

                   26

                        27

Ochiurile de apa sunt foarte dese si de multe ori acoperite de vegetatie de aceea e bine sa urmam doar poteca pe langa gardul amintit (foto 29). Privim spre padurea de pin (foto 30) unde vegetatia este intacta si abundenta; aici nu intra nici animalele nici omul (foto 31). 

28

                                     29

                                                   30

31

Observam multe ridicaturi pe langa care sunt mici canale cu apa (foto 32) iar adancul acestui loc nu trebuie deranjat (foto 33). Facem cale intoarsa exact pe poteca precara, pe langa gardul pe care l-am urmat pana aici, pentru a nu interveni in mersul firesc al locului. 

                                                            32

33