Cetatea Neamţului şi împrejurimile sale
extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
1
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Participanti: Iulia Lucescu, Mirela Petrescu, Anca Furtună, Sorin Robu, Florin Prelipcean, Vasile Bouaru
5 aprilie 2013. Pornim dis-de-dimineata pentru a strabate un deal aflat la nord si nord-est de orasul Targu Neamt, respectiv o parte din Culmea Plesului, a carui creasta se intinde pe aproape 24 km. Inaltimea maxima a acestui deal este de 913 metri dar in dreptul orasului Targu Neamt, varful cel mai inalt, Vanatori, are 623 metri. La poalele acestei culmi, inspre sud-vest, curge Ozana (sau Raul Neamt), cea descrisa atat de frumos de Ion Creanga. Pe acest deal se afla si cetatea Neamt, impozanta, despre care se aminteste prima data in in secolul al XIV-lea. Din centrul orasului Targu Neamt ne deplasam cateva sute de metri pe strada Marasesti, inspre Fălticeni, pana vom intalni pe partea stanga in sensul de mers indicatorul din imaginea 1. Ne inscriem pe drumul dat de indicator, drum care urca printre case. Ajungem ceva mai sus la o noua intersectie, marcata si ea (imaginea 2 - am ajuns aici pe drumul care se vede in imagine). De la aceasta intersectie ne abatem spre stanga. Ajungem imediat la alta intersectie de unde ne abatem tot la stanga (foto 3). Foarte putin mai sus depasim ultimele case si ajungem in vecinatatea unei bariere de unde un drum urca in serpentine pana la un reper important al traseului nostru, Monumentul Vanatorilor de Munte, aflat mai sus. Avem insa o varianta mai scurta si destul de usoara de a ajunge la acel monument daca ne inscriem pe poteca data de sageata rosie din imaginea 4. Aceasta ne scoate dupa un urcus scurt direct la monumentul amintit. Monumentul Vanatorilor de Munte a fost construit incepand din 1936 si inaugurat in 1939, in cinstea vanatorilor de munte care au cazut la datorie in Primul Razboi Mondial (foto 5).
2
3
4
5
7
Din vecinatatea lui avem un minunat punct de belvedere. Spre est ceturile puternice invaluiau dealurile si vaile iar spre vest avem priveliste asupra orasului si spre Muntii Stanisoarei (foto 7). La poalele dealului pe care suntem se observa Raul Ozana. In vecinatatea Monumentului Vanatorilor de Munte se afla panouri care ofera explicatii despre padurile pe care le vom strabate (foto 8, 9).
8
9
Undeva in fata monumentului sunt cateva trepte si un inceput de poteca pe care ne inscriem (foto 10). Poteca urmeaza creasta dealului. Imediat apare si marcajul triunghi rosu (foto 11) iar ceva mai incolo un indicator ne spune pe unde trebuie sa mergem spre Cetatea Neamt. Drumul merge agale prin padurea de foioase (foto 13). Inca nu sunt semne evidente de primavara. Traversam cateva varfuri secundare si pe alocuri intalnim portiuni cu noroi dar pe care le putem depasi fara dificultate (foto 14). Undeva intalnim cinci copaci care au radacina comuna (foto 15). Pe unii copaci este iasca (foto 16).
10
11
13
14
15
16
Dupa aproape 40 minute coboram intr-o mica sa unde intalnim alt drum, foarte batatorit. Traseul de creasta traverseaza acest drum si merge mai departe, spre nord. Noi ne-am abatut totusi spre stanga, pe drumul intalnit, parasind traseul de creasta (foto 17). Tot aici intalnim marcajul banda rosie, care vine din satul Oglinzi, aflat pe partea dreapta a crestei in sensul in care am parcurs traseul pana aici si care, din acest loc, merge in paralel cu marcajul triunghi rosu pana la cetate (foto 18).
17
18
Dupa cateva sute de metri in care drumul pe care suntem are un parcurs aproape orizontal, ajungem la cetate (foto 19). Un panou arata planul locurilor (foto 20).
19
20
Traversam podul suspendat pe piloni imensi (foto 21), spre intrarea in cetate. Cetatea este renovata si o data intrati in curtea interioara (foto 22) ne intoarcem in vremuri apuse. Cateva mormane de zapada, la inceputul de aprilie 2013 (foto 23). De pe latura vestica avem priveliste asupra imprejurimilor (foto 24): o parte din oras, Ozana iar la orizont Muntii Stanisoara.
21
22
23
24
In partea cealalta, daca iesim din cetate pe latura estica, in imaginea 25 se observa in ultimul plan, in dreapta, o parte din creasta pe care am ajuns pana aici iar spre stanga partea pe care urmeaza sa o parcurgem. Deasupra cetatii, un uliu survoleaza zona (foto 26). Dupa ce vizitam toate ungherele si incaperile accesibile vizitatorilor, parasim cetatea si ne intoarcem spre drumul pe care am ajuns pana aici. Exact de la iesirea din cetate se mai desprinde o alee asfaltata, care coboara spre oras. Noi dorim insa sa continuam traseul de creasta. Am optat pentru un picior care duce spre creasta pe care am parasit-o si care se desprinde imediat cum iesim din cetate, spre nord-est. Urcam pe acel picior si undeva mai sus vedem o pasare care are treaba pe scoarta unui copac (imagini 27, 28).
25
26
27
28
29
30
Apoi intalnim licheni si muschi foarte variati si verzi, in contrast cu culorile relativ monotone ale acestei perioade a anului (imagini 29, 30, 31). Mai urcam putin (foto 32) si ajungem pe un varf destul de inalt de unde ne inscriem pe poteca de creasta pe care am parasit-o cand ne-am abatut spre cetate. De acolo mergem spre stanga (foto 33).
31
32
33
34
37
Apoi surprindem, prin ceturi, Varful Toaca de pe Ceahlau (foto 34). Urcam si pe cota cea mai inalta de pe aceasta portiune, Varful Vanatorilor. Urmeaza un coboras dar si un urcus si iar un coboras, traversand astfel varfuri secundare. Undeva mai jos poteca incepe sa coboare mai accentuat. Iata o pasare care cauta ceva printre jirul cazut anul trecut (foto 37); cand ne zareste se refugiaza pe o creanga a unui copac (foto 38).
38
39
Mai parcurgem putin pe creasta pana ajungem la niste transee (foto 39). Din acel loc incepem coborarea de pe aceasta creasta. Undeva spre dreapta se zareste o imensa poiana (foto 40) iar spre stanga, in coborare, copacii desfrunziti isi arata crengile incovoiate (foto 41). Foarte putin mai jos intalnim un drum forestier pe care ne abatem spre stanga fata de sensul de mers pana aici (foto 42). Iesim dupa cateva sute de metri din padure, in dreptul unui mic parau pe care trebuie sa-l sarim (foto 43).
40
41
42
43
Ne deplasam paralel cu albia paraului, spre vale si imediat intalnim cateva case. Undeva in dreapta noastra, la poalele dealului pe care l-am parasit, sunt cateva alunecari de teren (foto 44). Spre inapoi, in imaginea 45, in ultimul plan spre dreapta se observa varful de unde am inceput coborarea.
44
45
Ne apropiem apoi de rapele generate de alunecarile de teren. Au colorit verzui (foto 46). Apa umflata de topirile zapezilor din ultimile zile ne impiedica insa sa ajungem chiar la poalele dealului asa ca admiram de la distanta alunecarile de teren. Gasim mai multe punti mici peste diversele brate ale paraului. In imaginea 47 este una dintre ele. Apoi localizam o punte mai mare peste Ozana, care acum este foarte mare. Este undeva spre amonte. Foarte aproape de ea zarim printre ierburi o pasare bine camuflata (foto 48).
46
47
48
49
Traversam apoi puntea suspendata (foto 49) si ajungem in satul Vanatori Neamt, unde ia sfarsit traseul.