Stanii Cliţului, pe malul Someşului
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
In judetul Salaj se afla un impresionant perete de gresie, Stanii Cliţului. Satul Clit se afla pe malul stang geografic al Somesului.
Accesul in acest sat este usor (vezi harta, extras din Atlas turistic si rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print Bucuresti, 1993). Una din cai este sa urmam 18 km pe DN1H din orasul Jibou inspre Dej, pana la traversarea podului peste Somes, inainte de a intra in satul Ciocmani. Exista si acces CFR, halta Ciocmani aflandu-se pe malul celalat al Somesului, foarte aproape de podul amintit. Inainte de a ne inscrie pe drumul spre satul Clit am inaintat pe podul peste Somes si am privit spre amonte (foto 1).
1
2
Drumul asfaltat spre Clit se afla in aceasta fotografie in partea dreapta, ascuns dupa copacii de pe marginea raului. Deja observam maluri abrupte, sapate in gresii.
Revenim pe malul stang al Somesului si exact inainte de pod, daca stam cu fata la rau, se desprinde spre dreapta drumul asfaltat 109E, care ne va conduce pana in Clit, dupa circa 8 km. Deja observam pe dreapta in sensul de mers, primul perete de gresie, „timid” ca dimensiuni, dar este inceputul (foto 2). Drumul coboara abrupt dupa cateva sute de metri dupa ce ne-am inscris pe el si imediat dupa ce ajungem intr-o portiune orizontala intalnim primele stanci admirabile ca forma si dimensiuni (foto 3). Mergem mai departe si prin padurile de foioase din dreapta noastra se observa multe stanci de dimensiuni apreciabile, cu forme interesante (foto 4). In unele locuri apar grote mai mari sau mai mici. Vegetatia bogata, muschii, lichenii si copacii sunt prezenti pana pe marginea peretilor stancosi (foto 6).
3
4
6
Dupa cativa kilometri intalnim un indicator care spune ca intram in satul Clit si ca ne apropiem de tinta noastra, Stanii Clitului (foto 7). Apar primele case, izolate, pana in satul propriu-zis mai fiind de mers. Undeva pe dreapta peretii incep sa fie din ce in ce mai mari. Din umbra primilor pereti fotografiem spre inapoi, catre drumul pe care am ajuns pana aici (foto 8).
7
8
Peretii fiind orientati astfel incat au abatere foarte mica de la directia est-vest, pana dupa orele amiezii razele soarelui nu ii lumineaza. Primii pereti arata deja impresionant (foto 9). Uriasi, dispusi in splendide straturi, vegheaza asupra Somesului care se afla la cateva sute de metri de aici (foto 10).
9
10
Urcam spre acest abrupt stancos (foto 11) si intalnim o stanca de dimensiuni mai mici, erodata de vreme (foto 12). Urcand pe o poteca exact pe sub peretii abrupti observam fisuri uriase care desprind in placi imense stancile de deasupra noastra (foto 13). Coboram apoi, condusi de aceeasi poteca si gasim o grota sapata de om (foto 14). In interior este o incapere destul de mare (foto 15).
11
12
13
14
15
Un localnic ne spune ca nici bunicii lui nu-si mai aminteau cine a sapat aceasta incapere. Am aflat ca aici se tineau cuburi de gheata pana foarte tarziu spre vara. Iesim la lumina si ne deplasam spre partea cea mai spectaculoasa a acestor pereti, un imens bloc calcaros iesit in afara fata de peretele principal (foto 16). Undeva la baza lui se observa un loc unde la ploi mai puternice se formeaza un mic paraias (foto 17). Inaltimea acestor pereti este impresionanta (foto 18) iar acel bloc iesit in afara parca sta sa se desprinda (foto 19). Iar intalnim o mica stanca erodata aproape toata (foto 21).
16
17
18
19
21
Intalnim si o planta interesanta si rara, care in mod normal creste la altitudine mult mai mare dar care s-a adaptat perfect aici, iarba neagra (foto 22). Printre tufele ei paienjenii si-au construit inteligent panze (foto 23).
22
23
Mai admiram imensul bloc iesit in afara (foto 24) si ne mai deplasam putin spre sat. Undeva observam cum stanca incepe sa coboare in trepte spre Valea paraului Clit (foto 25).
24
25
Acolo se termina acesti pereti imensi. Din locul unde pare sa se contopeasca cu padurea si cu drumul asfaltat, mai avem cateva sute de metri si intram in satul Cliţ. (despre aceste stanci s-a mai scris la)