Cetatea Ulmetum, Dobrogea

Ică Giurgiu, Florin Panait (Bucureşti) 


Localizare

Se afla chiar la iesirea din localitatea Pantelimon catre localitatea Pantelimon de Jos (judetul Constanta, vezi harta 1, cu actualizarile noastre, extras din Atlas turistic si rutier - Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu - Editura Fast Print Bucuresti, 1993), pe partea dreapta a drumului.

                                                                            1

2   La marginea localitatii, vizibila din sosea, este placa de langa numele cetatii.

                     3

                   4   Cetatea se afla pe malul stang geografic al vaii din imagine.

5

 Istoric

 

In Istoria Dobrogei (Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Editura Ex Ponto, Constanta, 1998) gasim o reproducere a planului cetatii in urma sapaturilor conduse de Vasile Parvan (imaginea 5). Latura curbata a desenului este orientata spre actuala localitate si spre soseaua asfaltata.

 

In Mic dictionar enciclopedic (Editura enciclopedica romana, Bucuresti, 1972) se spune despre Ulmetum: “asezare si cetate romana; distrusa de popoarele migratoare la sfarsitul sec. 6”.

                    6   Aspect de pe latura curbata a cetatii.

                7   Aspect de pe latura curbata a cetatii.

8   Aspect de pe latura curbata a cetatii.

Din proiectul Introducerea in circuitul turistic a unor cetati antice dobrogene (vezi http://www.cjc.ro/ictcad/index.php?lg=1&s=1 ), aflam:

Cetate construita in jurul secolului III; a dainuit pana in veacul al saselea. Este o cetate mica spre mijlocie, care a devenit treptat asezare fortificata si care in secolul V a fost atacata si aproape distrusa de trei valuri hunice.

Pe colturi fortificatia are trei turnuri rotunde. Are doua porti flancate de cate doua turnuri. Pe latura curbata se afla 4 turnuri dreptunghiulare; se mai adauga 2 turnuri de aceeasi forma, cate unul pe celelalte doua laturi ale cetatii.

Zidul de aparare are grosime de 2,6 m. In sondajele facute de Vasile Parvan, fundatia avea adancimea de 1,85 m pana la 2,5 m. In exterior zidul a fost placat cu blocuri de piatra refolosite, dimensiunile acestora ajungand la 2,7 m. In interior incinta nu are blocuri de parament. Pe cele mai multe curtine s-au pastrat urme ale scarilor din piatra care permiteau urcarea pe zid, treptele avand inaltimea intre 28 cm si 40 cm, iar latimea cuprinsa pana la 1 m.

                 9   Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.

              10   Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.

 11   Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.

12   Detaliu asupra sapaturilor din interiorul incintei.

Latura de NE a fortificatiei este delimitata de 2 turnuri rotunde care au diametrul cu putin sub 10 m. In mijloc turnurile aveau cate un stalp patrulater din piatra cu mortar pentru sustinerea etajarii si acoperisului; lungimea acestei laturi este de 135 m; la mijloc se afla un turn dreptunghiular care in interior avea lungimea de 4,43 m iar latimea de 5,30.

                                                         13   Reconstituire. 

Latura de NV a incintei este aproape egala cu cea prezentata mai sus, cu care are un turn comun, iar la celalalt capat are tot un turn circular. Pe aceasta latura se afla o poarta flancata de doua turnuri. Tot pe aceasta latura se afla turnul cel mare de la Ulmetum, patrulater, lung de 14,75 m si lat de 10,46 m, in interior prevazut cu doi stalpi de sustinere. In interior, turnul a suferit transformari, amenajandu-se incaperi.

Latura SE a incintei fortificatiei are o poarta aparata de doua turnuri in forma de U. Pe aceasta latura se aflau 4 turnuri dreptunghiulare de marimi diferite. Au fost descoperite si doua intrari mai mici.