2. Cercul Timiş (cu reşedinţa la Chevereşu Mare)

hartă din secolul al XVIII-lea

Pe acest fragment de hartă, însoţind lucrarea lui Francesco Griselini - "Istoria Banatului Timişan", ediţia Nicolae Bolocan, Bucureşti, 1926, am marcat prin colorare cu verde numele satelor facând parte din cercul Timiş al districtului Ciacovei, conform tabelului de la pagina 135 a cărţii înaltului funcţionar imperial Johan Jakob Ehrler - "Banatul de la origini pina acum (1774)", publicată prin grija lui Costin Feneşan de editura Facla, Timişoara în 1982.

Reşedinţa acestui cerc a fost Chevereşu Mare, localitate însemnată din Banatul imperial, dublă staţie de poştă, adică loc unde se schimbau caii poştalioanelor şi loc de popas pentru călători. Staţia de poştă se afla, conform tradiţiei orale, pe locul actualului cămin cultural.

De remarcat că pe atunci nu existau încă satele Bacova, Nitzkidorf, Otveşti, Moşniţa Nouă sau Albina. Deşi pe hartă figura un sat Neu Moschnitz, acesta era, de fapt, actuala Moşniţa Veche, iar satul Alt Moschnitza de pe hartă nu mai există astăzi. La vest de Timiş drumul spre Timişoara trecea printr-o pădure, ceea ce explică, într-un fel, meandrele sale. Pădurea Chevereş ocupa o arie mai restrânsă decât astăzi.

Satul Bocea nu mai exista. Dar la nord de râul Timiş, între Bucovăţ şi Bazoş era satul Gertyanosch (Cărpiniş), strămutat ulterior de către imperiali. Buziaşul era un sat neînsemnat. Apele minerale nu erau încă descoperite. Pe hartă se vede şi un fragment din traseul aşa numitului val roman de răsărit.