4. A treia ridicare topografică
Cea de-a treia ridicare topografică militară austro-ungară. Numită, în limba germană, Franzisco-Josephinische Landesaufnahme sau Dritte Landesaufnahme, şi-a primit numele după cel al împăratului Franz Joseph I. Cea de-a treia ridicare topografică a imperiului austro-ungar a fost realizată între 1869 şi 1896. Planşele de bază, aşa numitele Aufnahmeblätter, au fost ridicate la scara 1:25000 sau 1:12500. Aşa numitele hărţi speciale au fost ridicate la scara 1:75000.
Există 267 planşe numite Generalkarte von Mitteleuropa care pot fi consultate astăzi pe internet, împreună cu un set de explicaţii privind starea planşelor, datarea lor, autorii şi semne convenţionale utilizate. Acest set a utilizat imensul volum de informaţii al celei de-a treia ridicări topografice, cuprinzând nu numai teritoriul monarhiei ci şi ţările învecinate, inclusiv România şi Basarabia.
Prezentăm alăturat un fragment din harta cuprinzând zona Chevereşului şi a împrejurimilor:
Sub numele localităţilor, între paranteze, este înscrisă altitudinea medie a locului, faţă de marea Adriatică.
Pornind din vest, de-a lungul şoselei, întâlnim mai întâi pusta Brodi (Brodi psz.), amplasată pe locul actual al satului Albina, fondat în 1925. Mai spre răsărit, înainte de podul peste râul Timiş, întâlnim hanul Brodi (Brodi cs.). Dincolo de râul Timiş este intersecţia spre Dragşina şi hanul Dragşina (Dragsina cs.). Pornind de la această intersecţie, dar la sud faţă de şosea, este figurat un fragment din valul roman de răsărit, ale cărui urme sunt vizibile şi astăzi, sub forma a două şanţuri paralele. Fâşia dintre şanţuri, în lăţime de câţiva metri, este fostul val, acum complet aplatizat.
Mai către răsărit, după intersecţia spre Sacoşu Turcesc, s-a aflat pusta Kler (Kler psz).
Harta a fost ridicată înainte de lucrările de îndiguire a Şorcanului, de la începutul secolului al XX-lea. Este figurat vechiul curs al (pâ)râului, pe unde astăzi trece braţul mort numit Vâna, în sudul Corneanţului.
În sudul aşezării este reprezentat traseul căii ferate.
La sud-est de Chevereş este înscris numele topic Moşie.
Continuând drumul pe şosea spre est, întâlnim satul Bacova, colonie germană fondată către sfârşitul secolului al XVIII-lea. La un moment dat, după ieşirea din Bacova, drumul se bifurcă. Ramura nordică, care trece prin sudul satului Căpăt, este vechiul drum de poştă spre Sinersig / Lugoj. Bucla sudică este traseul actual al drumului, care a fost deviat, după mijlocul sec. al XIX-lea spre Buziaş, localitate care a preluat, treptat, după descoperirea apelor minerale, rolul Chevereşului de sediu administrativ pentru localităţile din zonă.
După ieşirea din Buziaş întâlnim pădurea Dumbrava, locul unde se află izvorul Şorcanului.
La nordul Chevereşului este figurată pădurea omonimă, ocupând aproximativ aceeaşi suprafaţă ca astăzi.
La vest de Hitiaş este figurat şi vechiul curs al râului Timişina, urmând un traseu sinuos până la vechiul punct de vărsare în Timiş, undeva la sud-vest de Bazoş. Pe hartă este desenat şi actualul loc de vărsare, aflat între Racoviţa şi Hitiaş.