I
Geografie
Poziție și localizare geografică
Situat în sud-vestul României, la intersecția paralalei de 44° 21’ latitudine nordică cu meridianul de 24° 5’ longitudine estică, în regiunea istorică Oltenia, orașul Balș face parte, din punct de vedere administrativ din județul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanță egală de municipiile Craiova și Slatina.
Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri.
Ca și limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna Bobocești, la sud și sud-est, comunele Bârza și Voineasa, la vest județul Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovinești.
Substratul geologic
Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în partea sudică, ca fundament Platforma Moesică – Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965)
Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate.
Relieful
Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din suprafață, fiind reprezentat prin Podișul Tesluiului în partea de nord-vest , iar în nord-est prin Podișul Beicai și Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Oltețului, orientată nord-sud, reprezintă o adevărată axă a teritoriului orașului.
Aparține din punct de vedere geomorfologic celor două mari unități sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief – care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982).
Caracteristici climatice
Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitații atmosferice bogate.
Temperaturile aerului înregistrează o valoare medie anuală de 10,6 °C. Cea mai mică temperatură a fost înregistrată în anul 1985 în luna ianuarie și a fost de -24 °C, iar cea mai călduroasă vară a fost iulie 2000 cu 41 °C, ceea ce indică ierni aspre și veri călduroase.
Precipitațiile se prezintă în jurul valorii de 46,3 l/m² lunar, iar minima a fost înregistrată în octombrie 2001 fiind de 0,2 l/m² și maxima a fost înregistrată în august 2002 fiind de 104,1 l/m². Valoarea medie anuală înregistrată este cuprinsă între 500 și 600 mm/an. Vântul bate din direcția est cu viteza medie de 4,0 m/sec și din nord-est cu viteza medie de 4,3 m/sec. Au fost înregistrate valori maxime în noiembrie 1979 de 40 m/sec. Frecvența vânturilor este de 4,5-5%.
Hidrografie
Hidrografia este reprezentată de ape curgătoare și lacuri. Hidrografia zonei orașului Balș este relativ săracă, evidențiindu-se ca și principal curs de apă râul Olteț cu o direcție de curgere N-V spre S.
Este al treilea râu al județului ca și mărime și traversează județul Olt numai prin porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. ”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE” (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul.
Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970)
În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești.
Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert.
Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei “La sud de orașul Balș, peo suprafață de circa 6 ha, se află o baltă format dintr-un meandru părăsit, care, datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari.” (Rogoz, 1979, p.96)
Același autor a realizat o serie de măsurători și a caracterizat lacul din punct de vedere al vegetației, ca una submersă bazată atât pe plante submerse cât și pe tije submerse de stuf, pe acestea fiind dezvoltat un strat de biodermă, iar alimentarea lacului fiind freatică și pluviometrică.
Demografie
Componența etnică a orașului Balș
Români (88.12%)
Romi (3.35%)
Necunoscută (8.46%)
Altă etnie (0.05%)
Componența confesională a orașului Balș
Ortodocși (90.64%)
Necunoscută (8.49%)
Altă religie (0.86%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Balș este de 18.164 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior (din 2002), când se înregistraseră 21.271 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,12%), cu o minoritate de romi (3,35%). Pentru 8,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,64%). Pentru 8,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Balș - evoluția demografică
Turism
Orașul Balș beneficiează de un amplasament ce facilitează activitățile turistice. Chiar dacă localitatea nu deține un număr mare de obiective turistice, această activitate este bine conturată și dezvoltată.
În partea de sud-vest, la poalele dealului Măinești este amplasată mânăstirea cu același nume. Petre Pandrea, în ziarul Oltul (an I, nr. 101, 16 iunie 1968), în articolul "Monumente istorice de pe valea Oltețului" evocă și biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de cărămidă care are pe mijloc o deschidere cât o ușă și două deschideri laterale mici.
Pictura a fost realizată între anii 1810-1812, este lucrată într-o tehnică combinată de frescă și tempera, ilustrând tehnica ortodoxă. La portretele ctitorilor, ca și la celelalte portrete din interior se observă că, în costumele de epocă, apar elemente specifice portului popular românesc. Paleta zugravilor s-a rezumat la câteva nuanțe de roșu, albastru, gri, puțin verde și galben. Predomină încadraturile și brâiele cu linii negre și roșu închis.
În ceea ce privește serviciile de recreere, acestea sunt acoperite de către baza de agrement Saru, situată în afara orașului, în pădurea cu același nume, fiind localizată în cadrul comunei Bobicești. Aceasta dispune de o terasă, de un restaurant și de spații de cazare la nivelul de 3 margarete, cu un număr de 60 de locuri de cazare.
În perioada comunistă a fost construit în centrul orașului Hotel Central Balș, care în prezent se află într-o stare de degradare și deteriorare a condițiilor de cazare.
După anii 1990, în cadrul orașului Balș s-au dezvoltat activitățile sportive, mai ales tenisul de câmp, la inițiativa unor antreprenori locali, care au investit în acest sport. Concomitent cu acestea a fost construit, în cadrul clubului sportiv CS Prodchim, un hotel, Hotel Balș, ce dispune de un număr de 10 camere, un restaurant cu 30 de locuri și 6 terenuri de tenis.
Activitățile sportive asigură ocuparea locurilor de cazare, în perioada desfășurării turneelor de tenis, cel mai cunoscut fiind Turneul Internațional de Tenis „Instirig Cup”
O altă atracție turistică este reprezentată de către festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, ce are loc anual în luna iunie. Acesta are ca scop prezervarea tradițiilor și obiceiurilor din Câmpia Romanaților. De asemenea tot în cadrul acestui festival se organizează concursuri de dans popular, de ceramică și se organizează Parada portului popular românesc
Personalități
Personalități mai însemnate care s-au ridicat din orașul Balș au fost: Petre Pandrea și Mihail Drumeș.
Cultura
În domenul artei și culturii, orașul Balș beneficiează de un bogat patrimoniu și de o infrastructură culturală bine dezvoltată.
Muzeul orașului Balș deține obiecte de ceramică, acestea provenind de la familia Ciungulescu din comuna Oboga, comună situată la nord de cartierul Româna.
Casa de cultură este locație pentru ansamblul folcloric Pomul Vieții, din care fac parte eleve ale instituțiilor de învățământ din localitate.
Ansamblul are ca specific portul popular al Romanaților.
În trecut pe teritoriul actualului cartier Româna existau ateliere de ceramică, dar datorită lipsei de interes a noilor generații pentru aceste meserii, acestea au dispărut.
Anual, în luna iunie are loc festivalul etnofolcloric Pomul Vieții, iar toamna, este organizat Festivalul Toamnei.