Viața de copil este foarte frumoasă. Te duci la școală, înveți lucruri noi, te joci fotbal, joci niște cărți. Te mai superi când iei o notă mică, mai iei o notă mare, cum am luat eu la istorie, te mai distrezi cu prietenii, te mai bucuri la dirigenție. Joci tenis la ora de sport. La engleză te uiți cruciș, că nu‑nțelegi nimic, iar la desen te relaxezi, pictând. La franceză este foarte frumos, înțelegi câte ceva. La opțional desenezi orice vrei tu, dar înveți și câte ceva despre calculator. La matematică nu îmi plac deloc problemele, calculele. La română este foarte frumos. Ce să zici? Viața de școlar este foarte frumoasă!
Era o zi frumoasă. Soarele strălucea pe cer. Zburam pe jos.
Dintr-odată un vrăjitor pe nume Maleficul Verb a spus o vrajă și ne-a dus într-o lume paralelă. Acolo erau zombi, fantome, capcane, am trecut peste toate și am luptat cu ochii laser. Era ca în iad, m-am luptat, i-am învins pe toți cu pumnii și ochii laser. Într-o lume virtuală erau oameni răi ce furau dintr-o bancă, dar era doar o hologramă. M-au prins într-o capcană. Apoi, din întuneric Maleficul Verb apăru. L-am întrebat:
— Ce vrei, Maleficule Verb?
— Știi ce vreau?
— Ce?
— Vreau să te omor!
— Ne-ai furat cartea cu vrăji ca să faci lumea mai rea.
— N-o să iei cartea!
Atunci am aplicat ochii laser. Maleficul Verb a dispărut. Au apărut mașini cu pistoale și au vrut să mă împuște, dar am aplicat manevrele de karate. Am revenit în lumea mea și totul a revenit la normal.