Copilărie, dragă‑mi ești,
Ca o floare din povești,
Ca o frumoasă albinuță
Cu o inimă drăguță.
Copilărie, floare aleasă,
De noi de‑ai putea fi culeasă,
Să te dăm mămicilor
De ziua copiilor.
Ne aduci veselie,
Tu, Copilărie,
Pe tărâmul românesc,
Chiar în satul unde trăiesc.
Era o zi frumoasă de vară. Stăteam cu mama la umbra nucului. Am întrebat‑o dacă există și alte motive pentru care este eroină, în afară de faptul că ne‑a dat viață. Ea mi‑a zis ce‑a făcut când am avut rujeolă: a stat lângă mine zi și noapte, m‑a vegheat până m‑am făcut bine, iar când eram bolnav mă înveselea spunându‑mi povești. Mama mi‑a mai spus că toate mamele sunt eroine, pentru că nu‑și lasă copiii și au grijă de ei ca de ochii din cap. Atunci am înțeles că mamele sunt eroine pentru faptele și iubirile lor față de copii.
În ziua de 30 august 2020, tu, Prâslea cel voinic, care te afli în zodia taur, vei fi trădat de frații tăi. Când vei merge după zmeu în prăpastie și după ce îl vei omorî pe aceasta, le vei salva pe fetele de împărat care au fost furate de către zmeul cel mare și curajos. După ce vei termina de scos fetele afară, frații tăi vor tăia frânghia și tu vei muri. De aceea, trebuie să îi încerci înainte, luând o piatră de greutatea ta și punându-ți pălăria pe ea. Apoi, ai să vezi ce se întâmplă. Dacă faci așa, va trebui poate să ucizi un balaur, mama acelor pui care vroiau să te mănânce. Acest balaur te va scoate sus ca să mergi la tatăl tău, iar el îți va cere să-i pedepsești tu pe frații tăi. Veți arunca săgeți, iar ele se vor duce drept în capul fraților tăi.
Era o zi frumoasă de vară. Eu și cu frații mei mai mari stăteam sub coroana mărului cu mere de aur. Ca să-i încerc pe frații mei i-am întrebat dacă ei mă iubesc și dacă aș fi căzut într-o groapă cine m-ar salva.
Fratele meu cel mai mare mi-a răspuns că el nu m-ar scoate din groapă, pentru că el nu este cel pe care îl iubesc cel mai mult. Așa mi-am dat seama că mă urăște și îmi vrea răul.
Fratele meu cel mai mic mi-a răspuns că el nu m-ar scoate, pentru că el nu are mușchi, mai trebuie să-i crească și că nu m-ar scoate, pentru nici pe el nu-l iubesc cel mai mult.
Eu și de data asta am înțeles ce vrea să zică și de atunci am căutat să nu mai îmi fac de lucru cu ei.
Era o zi frumoasă de vară. Mă jucam prin pădure.
Acolo locuia o bătrânică ce putea să transforme pe oricine în ceea ce vroia. Așa că m-am dus la ea și am rugat-o să mă transforme în cea mai drăguță insectă, buburuza cea mult iubită de copii. Ea m-a transformat pe loc, i-am mulțumit frumos și am plecat. Zburând din floare în floare, niște copii m-au zărit și s-au jucat cu mine până seara târziu, apoi m-au luat la ei acasă, mi-au dat să mănânc ceva din hrana lor și ne-am pus la culcare.
A doua zi, eu am căpătat glas și i‑am întrebat dacă vor să mă transform în copil. Pe moment ei s-au speriat, dar și-au revenit și mi-au răspuns că vor să le fac această plăcere. M‑au dus la bătrânică și au rugat-o să mă transforme înapoi în copil, iar ea a făcut cum au rugat-o noii mei prieteni. I-am mulțumit ca și prima oară și am plecat.
Acei copii sunt cei cu care mă joc în fiecare zi și acum.