2. Arborii din pădurea de foioase

Data publicării - 3 mai 2023

2. Arborii din pădurea de foioase

Arborii sunt plante lemnoase, perene, cu înălțimea cea mai mare din pădure. La maturitate, pe parcursul a 25-80 de ani, arborii ajung la înălțimea de 35-40 m și la diametrul trunchiului cuprins între 21 - 35 cm. Trunchiurile arborilor cresc anual în grosime, stejarii seculari având diametrul până la 2,5 m, iar fagii până la 1,5 m. Arborii au ritmuri diferite de creștere (Popovici et al., 2008).

Printre arborii cu creștere lentă se află fagul, puietul acestuia ajungând în 10 ani la circa 4 m înălțime. Salcia plângătoare, unul dintre copacii cu cea mai rapidă creștere din lume, poate crește în înălțime într-un an între 1 - 2,4 m, iar plopul tremurător poate crește între  0,6 -1 m pe an. În pădurile situate pe versanții dealurilor sau ai munților, tulpinile arborilor sunt verticale (Boothroyd, 2017).

Dacă tulpina arborelui nu este verticală, atunci se dezvoltă ramuri în direcție opusă, pentru echilibru. În pădurea de foioase poate predomina o specie de arbore, alături de care mai există și alte specii de arbori, arbuști sau plante (Dulamă, 2012). Pădurea în care predomină stejarul se numește stejăriș. Pădurea în care predomină fagul se numește făget (Dulamă, 2010).

Stratul arborilor cuprinde: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de câmp/arțarul (Acer platanoides), ulmul de câmp (Ulmus foliacea/Ulmus campestris), salcâmul (Robinia pseudacacia), teiul argintiu/teiul alb (Tilia tomentosa/Tilia argentea), teiul cu frunza mare (Tilia grandifolia/Tilia platyphyllos), teiul cu frunza mică (Tilia cordata/Tilia parvifolia), frasinul (Frasinus excelsior), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mărul pădureţ (Malus sylvestris), părul pădureţ (Pyrus pyraster), cireşul sălbatic (Prunus avium), fagul (Fagus sylvatica) (Dulamă, 2010).

Există situații în care arborii de pe o parcelă din pădure sunt tăiați, fără acțiuni ulterioare de regenerare a pădurii, terenul fiind utilizat pentru a se cultiva alte plante. Această tăiere integrală a arborilor din pădure se numește defrișare. Arborii pot fi exploatați sau tăiați când ajung la maturitate: salcâmii la peste 20 de ani, iar stejari la peste 70-80 de ani (Wohlleben, 2015; 2018). Silvicultorii estimează vârsta unui arbore, fără ca acesta să fie tăiat, prin măsurarea diametrului trunchiului cu ajutorul clupei forestiere (Wohlleben, 2018).

Din tulpina arborilor se obține lemnul, un material natural. Din lemnul unor arbori din pădurea de foioase (arțar, fag, frasin, stejar, ulm) se fabrică scânduri, grinzi, șipci, lambriuri, dar și furnirul pentru mobilă (fag, paltin, stejar, tei, cer). Duritatea lemnului arborilor din pădurea de foioase este diferită. Unii arbori au lemn de esență tare (fagul, stejarul, frasinul, plopul negru), iar alții, au lemn de esență moale (toate speciile de tei).

În pădurea de foioase, sub acțiunea constantă a vântului care bate dintr-o direcție, coroana arborilor se deformează, iar crengile se pot rupe din cauza ploii înghețate care le încarcă cu gheață. Sunt și situații în care alunecările de teren provocate de cutremure determină forfecarea rădăcinilor și căderea arborilor (Boothroyd, 2017).

În localități, pe marginea străzilor, au fost plantați arbori specifici pădurii de foioase pentru a purifica aerul, pentru a avea umbră pentru oameni și de a se evita încingerea asfaltului vara.