Bună, dragi elevi! Vă salut și vă urez bine ați venit pe platforma educațională Google.
Vă propun o nouă modalitate de învățare a limbii și literaturii române. Aicvi vor fi plasate subiectele ce urmează să le studiați, precum și pașii de realizare.Tema pentru acasă o expediați la adresa de e-mail: oxanacernalevschi@yahoo.com sau oxanacernalevschi11@gmail.com .
Vă doresc succes!
„Singur în faţa dragostei” de Aureliu Busuioc ;
„Sania” de Ion Druţă ;
„ Caloianul” de G.Meniuc;
„Conul Leonida faţă cu Reacţiunea”de Ion Luca Caragiale ;
„O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale;
„Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri;
„Domnișoara Cristina” de Mircea Eliade;
„ Maytrei” de Mircea Eliade;
„Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija;
„Te blestem să te îndrăgostești de mine” de Nicolae Dabija;
„ Lorelei” de Ionel Teodoreanu;
„Vara când mama avea ochii verzi” de Tatiana Țibuleac;
„Cântecul mării” de Oleg Serebrean;
„Prima dragoste e totdeauna ultima” de N.Dabija.
Acolo unde femeile sunt regi / Christie Watson ; trad. din engl. de Irina Negrea;
Ce ne spunem când nu ne vorbim / Chris Simion;
Cum să nu mă vezi / Sharon Huss Roat ; trad. Ana Dragomirescu;
Fata cu palton albastru / Monica Hesse ; trad. din lb. engl. de Virgil Stanciu;
Fiica negustorului de mătase / Dinah Jefferies ; trad. Adriana Buciu Cimponeriu, Radu Cimponeriu;
Pasagera / Alexandra Bracken ; trad. din engl. de George Russo;
Replica = Replica : Lyra : Gemma / Lauren Oliver ; trad. din lb. engl. : Dorina Tatăran;
Să nu spui niciodată pentru totdeauna / Jennifer L. Armentrout ; trad. din lb. engl. : Iulia Dromereschi;
Și soarele e o stea / Nicola Yoon ; trad. din lb. engl. și note de Iulia Arsintescu;
Ura cu care lovești / Angie Thomas ; trad. Alecsandra Beizadea.
Prezentare: 14.00
EVALUATE SUMATIVĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A VII A
N/P_______________________ Nota ________
Se dă textul:
“E cald și lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,
Văzduhul tot nu se-nfioară de niciun zbor de rândunică.
Și doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,
Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină.
În straturi florile-s trudite; un crin din când în când se-ndoaie
Și lung priveşte-n sus, să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar întristat în țarnă iarăși își frânge trupul zvelt în două…
Ce n-ar da florile să aibă acum măcar un strop de rouă!”
( Dimitrie Anghel- Amiaza)
Cerințe:
1.Identificaţi în text două cuvinte derivate și două cuvinte ce conțin diftongi. 4p
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2.Scrie câte un sinonim potrivit termenilor: 6p
Văzduhul-
Trudite-
Nu se purcede-
3. Rescrieți din text perechea de antonime. 4p
___________________________________________________________________________________
4.Scrieţi forma literară a cuvintelor: 6p
Hodină-
sămănate-
țarnă-
5.Identificaţi în text o locuțiune și precizați felul acesteia. 4p
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Precizați valoare morfologică şi funcția sintactică a cuvintelor: 8p
Mai mică-
De rândunică-
Acuma-n-ar da-
7. Precizați rima și măsura versurilor date. 6p
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
8. Rescrieți din text trei figuri de stil diferite, precizați-le și comentați sugestia uneia în două enunțuri. 6+4p=10
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9. Motivați, cu două argumente, apartenența textului la un gen literar. 6p
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
10. Comentați , în 3-5 rânduri, titlul poeziei . 8p
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
11. Citiți cu atenție textul următor și realizați analiza frazei . 30p
Este atât de bine că primăvara a sosit și că ne gândim să punem flori în grădinița pe care o avem în fața casei și care ne este atât de dragă.
*analiza morfologică a lexemelor marcate 6p
Să punem__________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Flori______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
În grădină__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Ex: 6, 7(pag.175)
Ex:8, 10, 11 ( pag.171)
1. Completează definiţia după ce analizezi exemplele de mai jos:
Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei acţiuni, ..............., ................., şi împrejurarea în care are loc o....................... .
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)
Stă bine. (caracteristica unei stări)
Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)
Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii)
2. Grupează adverbele acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată, oricum , în tabelul de mai jos:
3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului frumos din enunţurile:
Frumosul cieşte. .................................
Copilul frumos citeşte..........................................
Citeşte frumos.....................................................
4. Construieşte propoziţii în care cuvântul primăvara să fie, pe rând,substantiv............................................................................................ şi adverb:..............................................................................................................
5. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B, formând astfel , prin derivare, adverbe:
A a târî B –eşte
Prieten - iş
Piept - âş
Actual -mente
7.Analizaţi morfologic şi sintactic adverbele din enunţurile de mai jos:
a. A mers până afară.
b. Mănâncă încet.
c. Mâine merg la munte.
d. E bine de voi!
e. Casa de acolo e a noastră.
8. Treceţi adverbul repede din enunţul Aleargă repede la toate gradele de comparaţie învăţate la adjectiv:Pozitiv...............
Comparativ de superioritate..............................; de egalitate.........................de inferioritate................................
Superlativ -relativ de superioritate..............................; de inferioritate...........................
- absolut.................................
altădată ( odinioară, demult)- altă dată;
altfel ( în alt mod)- aslt fel de bucate;
bineînțeles ( evident, firește)- bine înțeles este mesajul;
câteodată ( din când în când)- câte o dată;
decât ( numai, doar)- de cât timp are nevoie;
defel (deloc, nicidecum)- de fel;
deloc (nicidecum)- de loc din Chișinău;
demult ( cândva, odinioară)- de mult mă aștepți;
deoparte (în lături, izolat,retras)- de o parte a străzii;
devale ( în jos)- de vale a trecut;
devreme ( din timp)- de vreme uitat;
întruna (mereu)- într-una din zile;
nicicând ( niciodată)- nici când.
OBS! Scrierea împreună deosebeşte asemenea adverbe de grupurile de cuvinte cu o structură asemănătoare, în care componentele îşi păstrează interdependenţa şi înţelesul, şi care se scriu în cuvinte separate:
· altă dată (în altă împrejurare),
· alt fel (fel diferit (de mâncare)),
· bine înţeles (priceput bine),
· câte o dată (câte o singură dată),
· de cât (de cât are nevoie/ de cât timp are nevoie),
· de fel (originar),
· de grabă (De grabă, a greşit.),
· de loc (originar, local),
· de mult (de vreme îndelungată),
· de plin (De plin, e plin.),
· de sigur (De sigur, e sigur.),
· de vale (referitor la vale),
· de vreme (referitor la vreme),
· după amiaza (După amiaza aceea toridă a urmat o seară răcoroasă.),
· după masa (A plecat imediat după masa de prânz.),
· fie cum (Fie cum vrei tu.),
· în continuu (în continuu progres),
· într-una (scris cu cratimă din motive fonetice),
· nici când (Nu ştiu nici când a plecat.),
· nici (de) cum (Nu vorbeşte nici de cum l-a primit. Nu e bine nici cum am spus eu, nici cum ai spus tu.),
· nici odată ((nici cândva) Nu l-am crezut nici odată, nu-l cred nici astăzi.),
· nici o dată (Nu a mâncat azi nici o dată, nici de mai multe ori.),
· nu numai,
· numai de cât (A vorbit numai de cât a cheltuit, nu şi de altceva.),
· oare cum (Oare cum îl cheamă?),
· o dată (A mâncat o dată pe zi. Este o dată memorabilă.),
· ori cât (Poate ori cât vrea.),
· tot odată (L-am văzut tot odată şi-odată.),
· tot o dată (Mănâncă tot o dată pe zi.),
· tot una (Am văzut tot una, nu două.),
· va să zică (vrea să însemne).
2. Treceţi adverbul repede din enunţul Aleargă repede la toate gradele de comparaţie învăţate la adjectiv:
Pozitiv: ............................................................................................
Comparativ de superioritate: ............................................................
de egalitate: ..................................................................
de inferioritate: .............................................................
Superlativ -relativ de superioritate....................................................
de inferioritate.....................................................
-absolut.............................................................................
3. Scrieţi adverbul corespunzător următoarelor locuţiuni adverbiale:
în grabă=
de ajuns=
zi şi noapte=
din nou=
din când în când=
peste tot=
de când lumea şi pământul=
sută la sută=
4. Identificaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale predicative şi precizaţi funcţia lor sintactică:
Negreşit că vin la meci.
Pesemne că ştie tot. (pesemne=adverb predicativ, funcția sintactică Predicat verbal)
Posibil să plece din oraş.
Sigur că voi veni.
Imposibil să nu ştii.
Cu siguranţă că te cunosc.
Fără doar şi poate că voi reuşi. (locuțiune adverbială predicativă, Predicat verbal)
De bună seamă că nu te mint.
Fără îndoială că particip.
5. Precizaţi funcţia sintactică a adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale:
Aşa-i lumea. (Nume predicativ)
Maşina de acolo e nouă.
Ne-am cunoscut odinioară.
De afară se aud strigăte.
Ideea i-a venit deodată.
Pune ici şi colo câte o floare. (Ccl)
Învăţatul pe de rost nu este eficient. (At.advb.)
Privesc cu drag câmpul înflorit.
Cu siguranţă că vom fi aşteptaţi.
Bineînţeles că ne vom revedea.
S-a trezit cu noaptea în cap.
S-a îmbrăcat în grabă.
1. Alcătuieşte trei enunţuri în care numeralul distributiv “câte doi” să aibă, pe rând, valoare substantivală, adjectivală şi adverbială.
…………………………………………… ……………………………….................
…………………………………………… ………………………………………….
2. Construieşte enunţuri în care să integrezi cuvântul “nouă” cu valoare morfologică de:
a). pronume:
b). numeral:
c). adjectiv:
3. Foloseşte în scurte enunţuri numeralele date cu valoare substantivală:
a). câte trei:
b). cei patru:
c). ambele:
d). al nouălea:
e). un sfert:
4. Foloseşte în enunţuri numerale formate de la nr. cardinal “opt”, conform cerinţelor:
a). cardinal compus:
b). colectiv:
c). fracţionar:
d). distributiv:
https://www.academia.edu/22810913/CUM_SE_SCRIE_CORECT_NUMERALELE 7A- pentru 28.04.2020
FIŞĂ DE LUCRU
NUMERALUL
1. Transcrieţi cu litere cifrele: 16, 18, 67, 142.
__________________________________________________________________________________________________________________________
2. Transcrieţi cu litere următoare numerale ordinale: al IV-lea, al XVIII-lea.
_________________________________________________________________________________________________________________________
3. Daţi , în propoziţii, exemple de numeral colectiv, multiplicativ, distributiv şi adverbial; subliliaţi-le şi precizaţi funcţia lor sintactică.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4. Formaţi numeralele distributive de la numeralele cardinale: ,,cinci”, ,,şase”, ,,opt”, ,,cicisprezece”, ,,douăzeci şi opt”.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Analizaţi numeralele din textul: ,, Amândoi i-au adus pe cei doi prizonieri, al treilea rămânând cu câte o puşcă în mână pentru a-i trezi pe cei patru. Atenţia îi era îndoită pentru tuspatru şi avea doar o şansă de a nu greşi, la nevoie, ţinta de două ori.”
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ex: 6, 12 (pag.144)-oral
Ex: 7,8 (pag.144)
Ex: 10, 12 ( pag.141)
Amintește-ți! https://prezi.com/i1j4y9-7wckv/rezumatul/
Citiți textul „Delfinul” de G.Meniuc.
Scrieți o listă de neologisme și una de arhaisme selectate din primele două alineate.
Formați câmpul lexical al substantivului MARE, apelând la cuvintele din text.
Identificați în alineatele 4-5 figurile de stil și comentați 2 la alegere.
pentru vineri, 03.04.2020
Evaluare sumativă
Unitatea de învățăre – PRONUMELE
Clasa a VII-a
N/P______________________________________________
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
1. Alege varianta corectă, încercuind litera corespunzătoare……………L/0/1/2/3/4
Pronumele este partea de vorbire care:
a) se conjugă;
b) se declină;
c) nu își schimbă forma.
Pronumele sie, și, își sunt:
a) pronume de politețe;
b) pronume personale propriu-zise;
c) pronume reflexive.
Pronumele aceea, acela sunt pronume:
a) demonstrative;
b) reflexive;
c) posesive.
Pronumele devin adjective pronominale atunci când însoțesc:
a) un substantiv și se acordă cu el;
b) un verb;
c) un adjectiv.
2. Alcătuiește enunțuri în care pronumele negativ să îndeplinească următoarele funcții sintactice:…………………………….……………………….L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10
a) subiect: __________________________________________________________________
b) Complement direct:__________________________________________________________
c) Complement indirect în Ac:____________________________________________________
d) Complement indirect în D:_____________________________________________________
e) atribut pronominal genitival:____________________________________________________
3. Precizează cazul și funcția sintactică a pronumelor interogative: (2*5=10p)
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10
a) Care elev a venit?_____________________________________________
b) Pe cine ai văzut?_____________________________________________________________
c) La cine te-ai dus?________________________________________________________
d) Cu cine pleci la munte?___________________________________________________
e) Al cui ești tu? _________________________________________________
4. Realizează acordul pronumelui relativ în genitiv: (2*5=10p)
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10
a) Băiatul …………………………. colegă lipsea s-a așezat în prima bancă.
b) Iată băieții …………………………….. surori sunt polițiste.
c) Ele sunt colegele …………………………... performanțe sunt apreciate de toți.
d) Ți-am recomandat o revistă ………………………………… imagini te vor uimi.
e) Are un prieten ……………………………………. tată este medic.
Enunțul Pronume Adjectiv
relativ interogativ relativ interogativ
Cine a trântit ușa?
Ce carte cauți?
Nu știu cât s-a vândut din marfă.
Nu poate uita ziua în care s-au întâlnit.
Mi-a plăcut ce compunere ai scris.
6. Completează enunțurile cu adjectivele de întărire potrivite: L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10
a) Ea ………………… a realizat prezentarea.
b) El …………………….. a fost în vizită.
c) Voi ……………………… (fem.) veți merge în excursie.
d) Profesorii ………………………. au fost de acord.
e) Mie ……………………….. (masc.) mi-a promis că vine.
7. Alcătuiește trei propoziții în care să aveți: L/0/1/2/3/4/5/6
un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de subiect
_____________________________________________________________________________un pronume nehotărât cu funcția sintactică de atribut în AC
_____________________________________________________________________________un pronume posesiv cu funcția sintactică de atribut pronominal genitival.
_____________________________________________________________________________
8. Înlocuiește spațiile punctate cu adjectivele pronominale de întărire corespunzătoare, respectând indicațiile din paranteze: L/0/1/2/3/4/5/6
tu................... (fem); noi......................... (m); lor......................... (m); mie......................... (fem), vouǎ......................... (m); nouǎ.............................. (fem)
9. Subliniați și analizați pronumele personale din textele de mai jos:
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10
,, -Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le’’. (Revedere, M. Eminescu)
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
It.5 mai jos
Fișa de lucru
Pronumele
Indicați tipul și funcția sintactică al adjectivelor pronominale și pronumelor din enunțurile date.
1. Cadoul este de la noi.
2. Copilul este asemenea lui.
3. Prietenii ei suntem noi.
4. Tu il ajuți pe el.
5. Casa e construită de noi.
6. Cadoul de la ea este superb.
7. În fața lui stă Radu.
8. Am procedat conform lor.
9. Ajutându-l , ai procedat bine.
10. Albaștri-ți ochi mă fascinează.
11. Eul său lăuntric e de nedescifrat.
12. Le are cu muzica.
13. A luat-o la fugă.
14. Își face cafeaua.
15. Își face o cafea.
16. Se îmbracă elegant.
17. Îmi imaginez totul.
18. Amintiți-vă de noi.
19. S-a depășit pe sine.
20. În sinea mea i-am dat dreptate.
21. Cadoul este pentru sine.
22. Lauda de sine nu miroase-a bine.
23. Poezia este compusă de sine.
24. Se gândește la sine.
25. Totul s-a rezolvat ca de la sine.
26. Noi te înțelegem pe dumneata.
27. Colegul însuși mi-a spus.
28. Mariei inseși i-am dat florile.
29. Ai mei au plecat la munte.
30. Copiii sunt ai mei.
31. Casa este a alor mei.
32. Cadoul este de la ai mei.
33. Copiii alor mei sunt frumosi.
34. Ei sunt nașii alor tăi?
35. Cartea de la ai mei este nouă.
36. Îi ajut pe ai noștri.
37. Le-ai spus alor tăi?
38. Ne ducem la ai voștri.
39. Ai procedat aidoma alor mei.
40. Copiii noștri sunt drăgălași.
41. Colegul meu e bun.
42. Colegul este al meu.
43. Al meu coleg este bun.
44. A noastră este cea mai frumoasă.
45. Mama lui este deosebită.
46. Mama sa este acasă.
47. I-am dat colegului meu o carte.
48. El, acela, m-a ajutat.
49. Eu nu sunt ca acesta.
50. Ei sunt contra acelora.
Ex: 1 (pag.131)
Ex: 2,3 (pag.132)
7B- pentru 27.03.2020, 7A- pentru 30.03.2020
Dragi elevi! Accesăm lincul manualului digital https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Limba%20si%20literatura%20romana/U0MgSU5UVUlURVhUIFNS/# pag.125
Ex: 1,2 (pag.125)-manualul digital
Ex: 4 ( Pag.131- manual școlar)
https://www.academia.edu/8203811/CUVINTE_CU_VALORI_MORFOLOGICE_MULTIPLE
Dragi elevi! Acesăm adresa indicată pentru a deschide manualul digital. Ex:1-5 (oral)
Exerciții de la rubrica Aplicații
Exersează! Ex:2,3 Pag. 124-125
Accesăm aplicațiile din tabelul de mai jos.
Ex: 4,6,7 (pag 123) 7 A( Ex:4)
https://www.academia.edu/14679861/Mihail_Drumes_Elevul_Dima_Dintr_a_Saptea
Accesați simbolurile indicate în caseta de mai jos.
Ex: 1 (pag.124-manual)
2) Plasează, în spațiile punctate de mai jos, pronumele posesive potrivite. Precizează pentru fiecare cazul și funcția sintactică.
a. Bicicleta mea este roșie, iar............este galbenă.
b. Îmi caut ghiozdanul. Tu l-ai găsit pe..........................?
c. Unde au fost................? I-am căutat prin sat toată ziua.
3) Identifică și analizează pronumele posesive din textul următor: Țineți minte cuvintele lui Ștefan (cel
Mare) care v-a fost baci până la adânci bătrânețe, că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri, în veacul vecilor! (Barbu Ștefănescu Delavrancea- Apus de soare)
4) Găsește adjectivele pronominale posesive din enunțurile de mai jos și, apoi, înlocuiește-le cu pronume posesive potrivite, respectând persoana și cazul indicate în paranteză, dar și modificările necesare în propoziții:
a. Nu a ascultat sfatul părinților săi. (pers.a III-a, caz G)
b. A adus flori pentru absolvenții noștri. (pers.a II-a, caz Ac)
c. Am ascultat toate problemele tale. (pers.a III-a, caz Ac)
Tema pentru acasă:
1. Fii creativ/ă! Scrie o compunere, de 60-70 de cuvinte, în care să descrii cum ar arată camera ta de vis.
Utilizează 5 pronume și 5 adjective pronominale posesive pe care le vei sublinia folosind culori diferite.
2. Construiește câte o propoziție în care pronumele „ai săi” să îndeplinească pe rând, următoarele funcții
sintactice:
a. Subiect=
b. Complement direct=
c. Complement indirect (D și Ac)=
d. Atribut pronominal=
e. Nume predicativ=
https://vorbestecorectgramatical.com/2017/10/31/valorile-morfologice-ale-cuvantului-a/
Tema pentru acasă : pentru 19.03.2020
Alcătuiește o descriere de 8-10 rânduri, în care să prezinți portretul mamei tale. Utilizează șase pronume și adjective pronominale demonstrative. Subliniază-le. + imagine
Subiectul: Câmpul derivativ şi expresii frazeologice ale cuvântului „nume”. (pag.122)
Câmpul derivativ al cuvântului nume- fișa pentru portofoliu
Ex: 4, 6,8 (pag.122-123) în caiet
Ex: 9, 10,11( pag.123) fișa pentru portofoliu
Subiectul: Cometa lui Odorescu de Alexandru Macedonski
(Cartea de aur) https://ro.wikisource.org/wiki/Cartea_de_aur:_Cometa_lui_Odorescu
Sistemul de personaje;
Elemente de cronotop;
Caracterizarea personajului principal ( cu citate);
Elaborarea planului dezvoltat de idei.
Probleme abordate în text.