Literatura obligatorie pentru clasa a X-a:

1. „ISTORISIREA ZAHARIEI FÂNTÂNARUL” de MIHAIL SADOVEANU ;

2. „ALEXANDRU LĂPUȘNEANU” DE C.NEGRUZZI;

3. PETRE ISPIRESCU „BASME ”;

4. „HARAP ALB„ DE ION CREANGĂ;

5. „LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI” DE GR.URECHE;

6. „SĂRMANUL DIONIS” DE MIHAI EMINESCU;

7. „MARA ”DE ION SLAVICI;

8. „ENIGMA OTILIEI” DE GEORGE CĂLINESCU;

9. „PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR” DE LIVIU REBREANU;

10. „APUS DE SOARE” DE BARBU ȘTEFĂNESCU-DELAVRANCEA;

11. „O SCRISOARE PIERDUTĂ” DE ION LUCA CARAGIALE;

12. „PĂSĂRILE TINEREȚII NOASTRE” DE ION DRUȚĂ;

13. „CVARTET PENTRU O VOCE ȘI TOATE CUVINTELE” de MARIA ȘLEAHTIȚCHI Și NICOLAE LEAHU .

Citiți, citiți, cititul vă face fericiți și inteligenți!

Fișa de lucru

1. Uniţi printr-o linie regentele din prima coloană cu propoziţiile circumstanţiale consecutive din a doua coloană.

Acest articol nu este semnat, încât ziua nu poţi respira bine pe străzi.

Ø Oraşul nostru este atât de poluat, aşa că nu-l publicăm.

Ø Jucătorii au fost atât de brutali, că n-a mai scos o vorbă.

Ø Această veste l-a surprins atât de mult, încât să găsesc imediat adresa.

Ø Nu mi-a dat detalii în aşa măsură, încât arbitrul a oprit meciul.

2. Precizaţi felul propoziţiilor subordonatoare introduse prin conjuncţiile că, de, să după modelul dat:

Ø Este bine ¹/ [că] îţi alegi cu grijă cărţile²/ [pe care[ le citeşti.³/ P1= PP; P2 = SB; P3 = AT

Ø Nu ştiu să-l fi întâlnit vreodată.

Ø Părerea lui este că primăvara aceasta va fi ploioasă.

Ø N-a ştiut niciodată că este atât de bolnav.

Ø Nu e greu să-ţi povestesc ce am făcut ieri.

Ø Se plângea mereu că este un om neînţeles.

Ø El părea să înţeleagă spusele mele.

Ø Alergau cu toţii astfel, că nu te puteai ţine după ei.

Ø Dorinţa să urmez un liceu bun mi-am exprimat-o adeseori.

Ø Că nu putea alerga nu este de mirare.

Ø Mă gândesc să merg în vacanţă la bunici.

Ø Mergea foarte încet, că îl dor ambele picioare.

Ø Doar nu sunt atât de slab, să nu-i pot răspunde.

Ø Părerea că numai oamenii graşi sunt sănătoşi este cu totul greşită.

Ø Să-l fi chemat, tot nu venea.

Ø Ţipa atât de tare de se auzea la vecini.

Ø Merg la bunica s-o văd.

Ø De nu ţi-e teamă de frig, poţi pleca şi aşa subţire îmbrăcat.

Ø Să fi învăţat bine, aş fi urmat un liceu mai bun.

Ø Du-te de cumpără caiete!

Fișa de lucru

1. Scrieţi, pe spaţiile punctate, câte o propoziţie principală pentru fiecare circumstanţială concesivă:

Cu toate că s-a străduit, ……………………………………………………………………………………………………..

Deşi a plouat abundent, ……………………………………………………………………………………………………..

Chiar de-ar fi venit la timp, ………………………………………………………………………………………………....

Să mă sune, …………………………………………………………………………………………………………………

2. Analizează frazele:

Deşi războiul era terminat în vara anului 106, Traian a mai întârziat în Dacia până în primăvara anului următor, când se întoarce la Roma pentru a-şi serba triumful.

(Istoria României, vol. I)

P1= P2 = P3 =

Spuneţi-i dar aceluia ce v-a trimis la noi că liberi suntem şi liberi vom trăi, chiar de ar fi Crassus de zece ori mai tare decât este.

(Alexandru Mitru, Viteazul Dapix şi fiica lui, Gebila)

P1 = P2 = P3 = P4 = P5 = P6 =

Şi, deşi eram încredinţat că, în cele din urmă, biruinţa va cumpăni spre partea Pisicuţii, mă hotărâi totuşi să intru la mijloc în această epopee măreaţă…

(Calistrat Hogaş, În munţii Neamţului)

P1 = P2 = P3 = P4 =

Iar dac-un vânt de nebunie În noapte care te-nspîimântă P1 =

Peste viaţa ta pustie Priveşte stelele şi luna P2 =

S-abate pentru totdeauna, Surâzător – şi cântă. P3 =

(Alexandru Vlahuţă, Tu eşti poet...) P4 =

3. Deși îl ascultau respectuos, cu gâturile întinse spre el și cu ochii mari deodată se răsuciră toți spre ușă, care se deschise brusc, trântită de perete.

Fișa de lucru

I. Identifică propozițiile circumstanțiale condiționale din enunțurile de mai jos :

1. N-aș fi crezut, dacă nu aș fi trecut chiar eu prin asta.

2. Voi veni la tine, de mă vei chema.

3. În caz că vei avea nevoie, te voi ajuta.

4. Când ar fi după mine, n-ai mai suferi.

II. Construiește o propoziție circumstanțiala condițională pe care să o așezi înaintea regentei, apoi dupa aceasta.

III. Explică topica și punctuația propoziției condiționale din fraza de mai jos :

Dacă n-ai veni la întrunire, ne-am plictisi rău, fiindcă toți sunt cam ursuzi.

IV. Realizează o fraza dupa schema :

V. Se da textul :

“Dac-ar fi să iasă toți învățați, dupa cum socoți tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele.” (I. Creangă, ”Amintiri din copilărie”)

Cerințe:

1. Identifică subordonata condițională din textul de mai sus.

2. Analizează morfologic elementul introductiv al condiționalei identificate.

3. Înlocuiește subordonata condițională identificată printr-un complement circumstanțial conditional.

4. Realizează schema frazei.

Despărțiți frazele și construiți schema:

1. Dacă firea protectoare nu s-ar fi îngrijit să mă apere de încercările acestiu rău, mutându-mă într-un fel de somnolență, n-aș mai fi putut să ies din starea în care mă împotmolise.

2. Dacă mă prinde pofta, rămâneam după vânătoare zile și săptămâni într-un loc, până secătuiam elanul creației stărnit în mine de priveliștile și de scenele trăite.

3. „ Dacă vezi că nu e chip

Să faci plajă pe nisip

La căldură și la soare,

Te arunci frumos în mare.”

4. Să-l mai văd venind, aș mai trăi o viață.

5. De nu va muri îndată omul acesta, viața Mariei tale și a copilului acestuia este în primejdie.

6. Când ar face toate muștele miere, ar fi pe toți pereții faguri.

7. Dacă m-ajută Dumnezeu, în câteva zile am să dau de cei morți...

Fășa de lucru

1) Subliniază complementele circumstanţiale de scop din enunţurile următoare şi precizează

prin ce se exprimă fiecare:

a) „Zilele trecute am fost la vânătoare de raţe.” (Şt. Bănulescu )

b) „Ai nevoie de o deplină economie de mişcări în vederea unei adânci chibzuieli.” (M. Preda )

c) „Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte.” (M. Eminescu)

d) „Către seară el intră în grădină cu scop de a chema pe Gheorghe.” (N. Filimon)

e) „În vederea unei aşteptări mai lungi, m-am rezemat de parapetul podului.” (Mateiu I. Caragiale)

f) „În acelaşi scop întrebase pe Felix.” (G. Călinescu)

g) „El şi cu Strâmbă-Lemne au pornit la vânat.” (I. Creangă)

h) „Le depusese în mijloc cu scopul de a fi tăiate.” (G. Călinescu)

i) „Noi am plecat de-acasă voioşi la vânătoare/ Prin munţi la cerbi, la iepuri, la urşi, la căprioare.” (V. Alecsandri)

2) Construieşte câte două enunţuri în care complementele circumstanţiale de scop să fie

exprimate prin:

a. Verbe la infinitiv precedate de prepoziţiile: pentru, spre.

b. Verbe la supin precedate de prepoziţii diferite.

c. Substantive şi pronume în cazul acuzativ cu prepoziţie.

3) Precizează ce părţi de vorbire determină complementele circumstanţiale de scop din

enunţurile următoare şi precizează partea de vorbire prin care se exprimă:

a. Hai la cumpărături!

b. A luat-o la sănătoasa spre a scăpa.

c. Învaţă pentru plăcerea mamei.

d. Cu scopul scrierii unei lucrări, a cercetat multe documente.

e. A citit multe cărţi în vederea examenului.

f. În curând o să dăm teză şi pentru aceasta m-am pregătit serios.

g. Cu scopul de a scrie un articol pentru revista şcolii, am fost să discutăm cu doamna

bibliotecară.

h. Umblă după cules informaţii.

i. De asta citeşte, ca să ştie.

4) Indică funcţia sintactică a verbelor la infinitiv din următoarele enunţuri:

a. Am trecut pe la tine pentru a-l vedea pe fratele tău.

b. Copilul părea a nu înţelege spusele bunicii.

c. Nu e greu a face teme zilnic.

d. Am început a lucra exerciţiile din culegere.

e. Înainte de a sosi mama, am scris tema.

f. Mă gândesc a citi un roman de aventuri.

g. Obiceiul tău de a minţi mă deranjează.

5. Despărțiți în propoziții frazele de mai jos și construiți schema.

• Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri.

• Și mam-mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin,să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului.

• Auzise vorbindu-se în casă că omul va trebui să meargă la pădure, să aducă un car de vârfuri, din cele rămase din iarnă.

• Și, fiindcă Pisicuța, din iarba înaltă în care stătea înmormântată până la gât, sforăia deznădăjduit, mă desei s-o dezleg din pripon și s-o aduc între întărituri.

Despărțiți în propoziții frazele de mai jos și construiți schema.

1. Cum trecu de vro trei ori pe același ulițe, atrase atenția unui bătrân care privea prin fereastra unei case.

2. Nimeni nu va dezlega enigma lui, pentru că nici autorul faptei, prichindelul cel cârn și ciufulit, nu uita că în joaca lui, atunci când pătrunsese prima dată în sala bărcii de cauciuc, înlocuise printr-o simplă întâmplare magaziile cu cartușe.

3. Când mă deșteptai a doua zi, numai după o clipă, parcă, de somn, băgai de seamă că soarele fusese cu mult mai harnic decât mine, căci se părea că se înălțase pe ceruri, în vârful degetelor și, de peste întărituri, se uita pe furiș la mine, tocmai în fundul peșterii.

4. Mama îl privește și în sufletul ei de fugarnică încolțește un simțimânt stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă, chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă.

5. Trebuie să fim conștienți de faptul că suntem o forță uriașă, pentru că din materialul fragil al cuvintelor putem clădi construcții arhitectonice ce vor încremeni mii de ani în amintirea oamenilor și nu se vor împrăștia decât o dată cu specia.

Tema pentru acasă: de analizat frazele de mai sus

Fișa de lucru

1. Identificaţi complementele circumstanţiale de mod. Precizaţi partea de vorbire prin care se exprimă si realizati expansiunea:

E dulce ca o prăjitură.

S-a deghizat în chip de prinţ.

Vine alergând.

Merge şontâc – şontâc.

Băiatul se poartă asemenea alor săi.

A citit fără a se opri.

El vorbea asemenea celor doi.

Câştiga întreit.

El învaţă bine.

Pluteşte ca un fulg.

A primit vestea fără a se emoţiona.

A plecat pe neaşteptate.

A procedat după sfatul tău.

Vorbeşte ca o moară stricată.

Citeşte expresiv.

Merge ţopăind.

Copilul vorbea tare.

A acţionat fără a judeca.

2. Indicaţi propoziţiile circumstanţiale de mod din frazele următoare si realizati contragerea acestora. Precizați valoarea morfologică a elementelor de relație:

Era silitor cât putea el.

Păşeşte fără să facă zgomot.

Se mişcă încet, după cum a fost sfătuit de medic.

Merge ca şi cum ţopăie.

Ţi-am răspuns cum meritai.

Citeşte după cum doreşte.

S-a îndepărtat fără să spună ceva.

A procedat cum a crezut.

Pe măsură ce a crescut, şi-a dat seama de adevăr.

S-a comportat ca şi cum nu se petrecuse nimic.

Copilul alerga cât putea.

3. Recunoaşte propoziţiile circumstanţiale de mod şi precizează care sunt elementele regente:

ü L-am ajutat cât a dorit.

ü S-a trezit devreme, fără să se fi odihnit suficient.

ü S-au îmbrăţişat de parcă nu se văzuseră de mult.

ü S-a îndepărtat de obstacol precum a fost învăţat.

4.Identifică propozițiile circumstanțiale de mod:

Pomii se înclină când într-o parte, când în alta, după cum bate vântul.

A traversat strada, cum a fost învățată, numai prin locurile marcate.

Cânta la vioară, fără note, cum a prins după ureche.

Ea citea fără să țină seama de intonația necesară.

5.Identifică propozițiile subordonate introduse prin adverbul relativ cum.

Cum treci Siretul, apa-i rea și lemnele pe sponci…

Cum îți vei așterne, așa vei dormi.

E de mirare cum am ajuns până la cabană.

Întrebarea este cum au venit până aici.

Am vazut chiar eu cum s-au întors din drum.

Modul cum să rezolve mai ușor problema ii preocupa pe toți.

Cum deschizi ușa, un val de frig pătrunde de afară.

Mă temeam de cum va reacționa.

Fișa de lucru

Complementul circumstanţial de loc

I Citeşte cu atenţie textele:

a. „ Satul se-ntinde la poalele celui din urmă şir de dealuri şi mai sus coasta e acoperită cu târş, pe culmea plaiului se vede marginea pădurilor, iar într-un vârf ieşit înspre câmpie, se ridică zidurile unei cetăţi vechi...” (I. Slavici)

b. Marea e o apă folositoare. Ea se întinde de aici şi până în zare. Se întinde şi mai departe, fireşte, dar marea aia nu se vede şi nu ne priveşte.

♦ 1. Recunoaşte complementele circumstanţiale de loc din textele de mai sus, arătând prin ce sunt exprimate şi, printr-o săgeată, arată pe cine determină.

♦ 2. Precizează întrebările la care răspund complementele circumstanţiale de loc recunoscute.

♦ 3.Construieşte scurte propoziţii în care complementele circumstanţiale de loc să arate:

a. locul unde se petrece acţiunea ( unde?) _______________________________________

b. punctul de plecare (de unde?) ______________________________________________

c. direcţia ( încotro?) _____________________________________________________

d. limita acţiunii ( până unde?) _______________________________________________

e. spaţiul străbătut ( pe unde?) _______________________________________________

4. Extrage, din propoziţiile de mai jos, complementele circumstanţiale de loc şi scrie în dreptul lor cuvântul determinat şi valoarea lui morfologică:

a. „ Pupăza zbrr! pe o dugheană.” ( I. Creangă)

b. „ Boierul se îndreptă spre poartă” ( I Creangă)

c. Au fost găsite cărţi risipite peste tot.

d. Am rămas acolo la şară.

e. A luat-o la sănătoasa pe câmp.

f. Vine târziu de la şcoală.

5 . Expansionează complementele circumstanţiale de loc subliniate în propoziţii subordonate corespunzătoare:

a. Te-am întrebat pe stradă. ________________________________________________________

b. Ne îndreptăm spre pădure. ________________________________________________________

c. Acolo plouă foarte mult. ________________________________________________________

d. Pretutindeni se întind câmpii mănoase. _________________________________________

e. Acolo drumul e foarte anevoios. ________________________________________________

6 . Delimitând propoziţiile, identifică, prin subliniere, propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc:

1. „ Oriîncotro te-ai uita, vezi culori felurite, ca un întins curcubeu”.

2. Vei vedea peisaje dintre cele mai încântătoare oriunde te vei duce pe întinsul ţării noastre.

3. Pe unde am trecut, străluceau în lumini albe marile clădiri ridicate în ultimul timp.

4. „ Sub bolţi de ramuri goale, peste

Cărarea desfundată unde care

Cu boi în toamnă coborâră lemne,

Urc greu priporul printre trunchiuri negre...” (I. Pillat)

5. „ Unde a picat câte un fir,

A răsărit trandafir.

Unde a picat câte-un bob,

Răsărit-a busuioc.” (Folclor)

6. Suprimă sau pune virgula în frazele de mai jos, ţinând seama de punctuaţia subordonatei circumstanţiale de loc:

a. Unde vrem să mergem nu putem.

b. „ Să-mi aduci pe fata lui Roş împărat, de unde ştii” ( I. Creangă)

c. De oriunde priveşti ţi se oferă o panoramă încântătoare.

d. „ ...du-te, unde-a dus surdul roata şi mutul iapa!” ( I. Creangă)

7. Precizează felul propoziţiilor subordonate subliniate, introduse prin adverbul relativ unde:

a. Întrebarea este unde vom înnopta. ________________________________________

b. S-a aflat unde s-a ascuns. _______________________________________________

c. Întrebarea unde vom rămâne peste noapte mă preocupă. _______________________

d. Nu ştiu unde va merge în vacanţă. ________________________________________

e. Mi-am amintit unde am pus cartea. ________________________________________

f. Merge unde l-am trimis._________________________________________________

Fișa de lucru

I. Identifică subordonatele circumstanțiale de timp din urmatoarele enunțuri:

1. El s-a luptat cu valurile până ce a reușit să iasă la suprafață.

2. Cât e vară, soarele arde cu putere.

3. La munte, ploaia începe când nici nu te aștepți.

4. Dupa ce au mâncat, au pornit la drum.

II. Alcatuiți fraze cu propoziții circumstanțiale de timp introduse prin locuțiunile conjuncționale: pana când, o data ce, câtă vreme.

III. Precizează ce fel de propoziție este fiecare dintre cele introduse prin adverbul relativ când:

1. Se știe când vei veni.

2. Întrebarea e când vei ajunge la noi.

3. Știu cănd vei veni.

4. Eu voi fi plecat cănd tu vei veni.

V. Se da textul:

„Cănd ies de dimineață din casă, o trăsură din trap mare intra pe strada mea; în trăsură, madam Caliopi Georgescu, o bună prietenă. O salut respectuos. Cum mă vede, oprește trăsura, înfigând cu putere vârful umbreluței în spinarea birjarului.”

(Ion Luca Caragiale, „Bacalaureat”)

Cerințe:

1. Transcrie, din textul dat, propozițiile subordonate circumstanțiale de timp.

2. Analizează morfologic cuvintele marcate.

3. Înlocuiește propozițiile subordonate circumstanțiale de timp identificate prin complemente circumstanțiale de timp.

4. Realizează schema frazei.

Fișa de lucru: Complementul indirect și propoziția completivă indirectă (CI)

1.Precizează felul subordonatelor:

El vrea să cânte la pian.

Ea se teme să exerseze la pian în prezența altor persoane.

Lui Radu îi place să cânte la vioară.

Părerea mea este să învețe mai întâi notele.

Am auzit că mâine plecați.

Se spune că mâine va ploua.

Dana se gândește că mâine este ziua ei.

2.Precizează felul propozițiilor din fraza următoare:

“Își dădea seama că iubirea aceasta îl depărtează de toate credințele și năzuințele lui și totuși simțea că fără de ea i s-ar istovi inima și viața însăși și-ar pierde orice rost , iar lumea ar deveni un pustiu fără margini.”

3.Alcătuiește trei fraze în care să existe completive indirecte introduse prin: pronume relativ, adverb relativ, respectiv conjuncție subordonatoare.

4.Realizează expansiunea complementelor indirecte din propozițiile următoare:

A răspuns profesorului imediat.

Este mulțumit de recoltă.

N-a scris nimănui.

Se teme de plecare.

Mi-am dat seama de greșelile făcute.

5.Identifică propozițiile completive indirecte din frazele care urmează și realizează contragerea lor:

Mă gândesc că el va veni.

Mi-e frică să vorbesc cu el.

Telefonează oricui vrea.

Copilașul povestea cui vroia să-l asculte întâmplarea sa.

La ce va face mâine nu s-a gândit.

6.Indică felul subordonatelor din frazele de mai jos:

Despre ce m-ai întrebat se vorbește mult.

E ușor pentru cine învață.

Se spune că muncește mult.

E ușor să vorbești.

Vorbește despre ce vrea.

7.Dați exemple de propoziții subordonate completive indirecte,cerute de următoarele verbe și locuțiuni verbale: a se hotărî,a se teme,a-și aduce aminte,a fi în stare.

8.Subliniați propozitiile completive indirecte din textele următoare:

a) ”Iar Vodă,cumințit acuma și mult îmblânzit,a suspinat –aducându-și aminte cât de schimbătoare sunt toate ale oamenilor.” (Mihail Sadoveanu-Neamul Șoimareștilor)

b) ”Ascultându-l,mă gândeam că tot legenda asta,cu puține schimbări,mi-a povestit-o un cioban de pe muntele Ceahlău,arătându-mi o turmă de stânci împrăștiate pe prispa verde ce se întindea la picioarele Panaghiei.” (Alexandru Vlahuță-România pitorească)

Citește! Rezolvă!

El

Dorul nu-i numai durere,

dar nu este nici tristețe,

dorul nu-i nici mângâiere,

dorul nu0i nici bătrânețe.

Dorul nu-i amurg de lună

și nu-i strop de apă vie...

Dorul nostru nu-i nici foc,

în dor toate-s la un loc

de când lumea, cu tristețea

și durerea, tinerețea,

apa vie, așteptarea, doina,

moina, regăsirea, bucuria,

despărțirea, luna plină și

deșartă- tot ce iartă sau

nu iartă, mângâierea și tăce-

rea, bătrânețea sau virtutea,

lucruri mari, dar neștiute,

ori știute într-un fel,

care-ncap cu toate-n el.

( Victor Teleucă)

Scrie, în limita a 1-1,5 pagini, un eseu , în care să prezinți Motivul Dorului în literatura română.

În eseul tău, vei realiza următorii parametri:

• explicarea conceptului de DOR;

• motivarea alegerii a două poezii în care se regăsește motivul Dorului;

• explicarea semnificației motivului Dor în poeziile selectate cu citate.;

• organizarea coerentă a ideilor în scris;

• respectarea normelor ortografice și de punctuație.

Algoritm de interpretare a poeziei: tema pentru acasă 07.05.2020

• Formulează tema poeziei;

• Identifică motivele+ citatul pe text;

• Formulează mesajul textului ( învățămintele pe care le deducem din text, ceea cu ce rămânem după lectura);

• Paralela cu alte texte;

Algoritm de analiză a poeziei: tema pentru acasă 06.05.2020

• Elemente de prozodie;

• Comentează, în 2-3 enunțuri, titlul textului;

• Încadrarea în gen ( 2 argumente);

Algoritmul de analiză a poeziei:

• Construiește axa lexicală și cuvintele cheie;

• Alcătuieşte câte un enunţ, ilustrând sensuri figurate ale cuvintelor: izvor, flacără, pâine.

• Rescrie imaginile artistice;

• Figurile de stil;

Testul

Fișa de lucru

Analizează fraza după algoritm:

Algoritm de analiză sintactică a frazei

1. Citim cu atenţie şi repetat textul.

2. Identificăm şi subliniem, cu o linie, predicatele.

3. Identificăm elementele de relaţie coordonatoare şi se încadrează între bare.

4. Identificăm elementele de relaţie subordonatoare şi se încadrează între paranteze pătrate.

5. Segmentăm propoziţiile (înaintea elementului de coordonare sau subordonare) şi se numerotează.

6. Identificăm propoziţia (sau propoziţiile) principală (principale).

7. Identificăm şi precizăm propoziţiile subordonate şi raporturile (relaţiile) ce se stabilesc la nivelul frazei, în funcţie de elementul regent şi de întrebare.

8. Alcătuim schema frazei, precizând şi natura coordonărilor şi subordonărilor.

1. Era foarte gospodăros și-i plăcea să se facă fiecare lucru cu rânduială și îi era drag să ne învețe tot ce știa.

2. Cei din față simțiră că i-au pierdut urmele și grăbiră în trap la un colț al malului, de unde începea o pădure de plopi pe o limbă de pământ îngustă.

3. Şi, după mintea ce-o aveam , ne-am fi întors înapoi chiar atunci , de nu eram daţi în seama lui moş Luca , de care ne ruşinam ca şi de părinţii noştri .

Fișa de lucru

I. Identifică complementele directe şi precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a) Andreea Răducanu a caştigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice.

b) Pe primul l-am îndrumat eu spre cabană.

c) Mama îi cunoaşte pe cei doi de acolo.

d) Deşi este mică, Miruna poate cânta melodii grele.

e) Pentru mâine avem de învăţat complementul direct.

f) Corina n-a făcut nimic la testul de matematică.

g) Pe aceia i-am vazut mai devreme.

h) Aud cântând în pădure.

i) Pentru că e bătrân, bunicul nu mai are ţinere de minte.

II. Realizează expansiunea complementelor directe din enunţurile:

a) Copiii au terminat de scris temele.

b) Aude strigând pe drum.

c) Spune-mi ora sosirii în Iaşi.

d) Bogdan a recunoscut greşeala făcută.

e) Mi-a arătat pe harta locul izvorârii Mureşului.

III. Contrage subordonatele completive directe în partea de propoziţie corespunzătoare:

a) Află primul orice se întâmplă în şcoală.

b) Vedem cum zboară avioanele în văzduh.

c) Bunica crede orice zvon aude.

d) Mama ştie care e părerea mea despre fotbal.

e) Am văzut cât costă rolele.

IV. Identifică felul subordonatelor din frazele :

a) Se ştie cine va veni în vizită.

b) Mama ştie cine va veni în vizită.

c) Întrebarea mea este cine va veni în vizită.

d) Întrebarea cine va veni în vizită ne-am pus-o toţi.

V. Alcătuieşte fraze în care subordonatele învăţate SB, PR, AT si CD să fie introduse prin adverbul relativ “cum”.

https://bit.ly/3bm3RAY

1.Identifică subordonatele atributive din frazele:

Cartea pe care am citit-o a fost foarte interesantă.

Ziua în care am împlinit 14 ani a fost o zi specială.

Bunica face un tort cum n-aţi mai mâncat.

Cabana în care vom fi cazaţi este recent construită.

2. Contrage subordonatele atributive în partea de propoziţie corespunzătoare:

Satul în care s-a născut Mihai Eminescu este în judeţul Botoşani.

Pisica pe care am primit-o cadou s-a rătăcit.

Bogdan preferă filmele care au subiect istoric.

România este o ţară în care clima este temperată.

3. Fă expansiunea atributelor în propoziţia subordonată corespunzătoare:

Pisica blândă zgârie rău.

Laura este o fetiţă ascultătoare.

Bucatele sărate nu sunt pe gustul meu.

Trenul întârziat era un accelerat

4. Desparte în propoziții fraza și analizează propozițiile.

Drumel ce trebuie să ținem se încovoia ca un șarpe pe dopă stâncile care ne împrejmuiau mersul, și se părea că nu e bătut decât de urmele sălbatice ale fiarelor.

1. Subliniază subiectele din textele următoare şi precizează părţile de vorbire prin care sunrt exprimate:

a) Dar vremea trecea şi eu creşteam pe nesimţite.

b) După ce Huţu scrise cuvintele, Budulea privi lung la ele.

c) Astfel de noapte bogată, / Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

d) De iute ce sunt, trei abia mă ţin.

e) Cine vine pe alee?

f) Nimeni n-a lipsit de la aniversarea bunicii.

2. Scrie în spaţiul din stânga litera corespunzătoare din propoziţia respectivă:

………… Omul înţelept îşi cumpără vara sanie. A. subiect multiplu

………… Am aţipit în spaţiul cald. B. subiect subînţeles

………… Laudă-te, gură, singură C. subiect inclus

D. subiect simplu

3. Completează punctele de suspensie din enunţurile de mai jos cu subiecte exprimate prin partea de vorbire indicată între paranteze:

a) Din coşul de gunoi iese …………………… (substantiv) apăsător.

b) De ce a ezitat ………………………… (pronume personal) ?

c) …………………………….. (verb la infinitiv) este pasiunea mea.

d) E greu ……………………… (verb la supin) o compunere interesantă.

4. Subliniază subiectele din enunţurile de mai jos şi fă expansiunea lor; desparte frazele în propoziţii:

a) Invitatul a intrat pe uşă zâmbind.

b) Sărbătoritul l-a întâmpinat cu bucurie.

c) Întârziatul la petrecere şi-a cerut scuze.

5. Despărţiţi frazele în propoziţii şi precizaţi felul acestora:

a) Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.

b) Trebuie să citesc această carte.

c) Nu se cade să nu-i respect pe cei în vârstă.

d) E bine că ai învăţat şi că ştii.

e) E de prisos să-ţi mai explic.

Delimitează propoziţiile predicative:

1.Intrebarea era dacă va ajunge la timp.

2.Regula rămâne aşa cum era stabilită de juriu.

3.Nelămurirea noastră era ce caută el acolo.

4.Dorinţa mamei era ca toţi să ajungem acasă în vacanţă.

5.Actorul părea că şi-a uitat rolul.

6.Primul lui drum fusese cum nu-şi închipuise vreodată.

7.A rămas să vină cât poate de repede.

8.Premiantul va deveni ce-şi va dori în viaţă.

9.Andra era cum o ştiam din copilărie.

10.Primul lui dubiu a fost dacă am înţeles explicaţiile.

2. Scrie în spaţiul corespunzător, propoziţiile predicative obţinute prin expansiunea numelor predicative din următoarele propoziţii:

1.Fratele meu pare bucuros.

2.Norocul lui a fost îndemânarea.

3.Am ajuns conform dorinţelor părinţilor.

4.Munca înseamnă sacrificiu.

5.El a rămas dascăl în sat.

6.Satisfacţia mamei era reuşita copiilor.

7.Adrian a ieşit învingător.

8.Iubirea înseamnă înţelegere.

9.Bunica e neschimbată de ceva ani.

10.Petrecerea a fost un succes.

Amintește-ți!

Tema pentru acasă: Ex: 13 (170), 23 (pag.171)