Au kupu tei ʻangaʻia no te (solar energy)
1. Tora eneti, uira tora, maroiroi tora, tora matutu, viravira tora, ririnui tora (Kupu tamaoriia)
2. Eneti tora, tora uira, tora maroiroi, natura tora, tora viravira, tora ririnu (Kupu amaniia)
3. Uirara, ririnuira, verara, veranatura, uiraririnui, veroverora (Kupu amaniia)
4. Kupenga uira (Kupu akaritoia)
These are Maori words created for solar energy
Te kupu akaritoia: Lexical extension
Ko te au kupu teia tei ta'anga'angaia ei akrito i te aiteanga o tetai kupu (solar energy)
Te manako no runga i teia tuatua.
1. Kupenga uira. Ko te manako i muri i teia koia oki, mei ia Maui i kupenga i te ra mei te reira katoa te tu e kupenga ia nei te ririnui o te uirara ei taangaanga no to tatou uira.
Tua Poto no te uira:
1. Kua taʻangaʻangaʻia te uira tei kupengaʻia ei akataka i te au matini uira.
2. E uira meitaki to te uira rā no to tatou aorangi no te mea e ea mā te reira.
These are lexical words used to extend the meaning of a word.
Kangakanga: Kimi ingoa; Ko'ai au
Tata i tetai au ingoa ki runga i te vaanga pepa, tapiri ki runga i te rae o tetai au taeake. Penei e 'a me kore e maʻata atu. Oronga i tetai tuatau kia ratou kia kimi mai ratou e, eaʻa te ingoa i runga i ta ratou pepa. Ka uiui mai ratou i tetai au uianga no te kimi atuanga e koai te tangata nona te ingoa. Me e kare te pauanga ka neke ki te rua o te tangata kia ui e koai te ingoa i runga i tana aenga pepa. Kia pou katoatoa i te au taeake i te kitea e koai te ingoa i runga i ta ratou aenga pepa, ei reira e akaoti ei te kanga.
This is an example of a short game in Cook Island Maori called guess who.
This is a resource for teaching the Grammar
E apiianga teia no te karama
1. Nomena: Ko te nomena ka akakite mai aia i te ingoa o tetai apinga: Noun: The noun tells us the name of something.
Akaraanga:
. E tiare teia A flower
. E motoka teia A car
. E tamaiti teia A boy
2. Nomena ngai: Ka akakite mai te reira e tei 'ea tetai apinga : This is a locative noun which tells us where something is.
Akaraanga:
. Tei 'ea te tiare? Tei runga i te kaingakai Where is the flower? It is on the table.
. Tei 'ea te motoka? Tei vao Where is the car? It is outside.
. Tei 'ea te tamaiti? Tei te apii Where is the boy? He is at school
Te nomena E: This is a resource explaining the determiner E.
E akarianga teia no te apiianga o te karama