Pauzele și lucratul de acasă
Post date: Mar 31, 2020 2:32:55 PM
Continuăm postările despre lucratul de acasă (sondajul WFH18 despre care povesteam aici), prin a spune ce fel de pauze luau oamenii care lucrau de acasă înainte de Corona virus. Amintesc faptul că avem un eșantion de disponibilitate care ne permite comparații între grupuri de status, dar nu și frecvențe absolute. Prin urmare vă putem spune cum diferă între ei cei ce au copii și cei care nu au copii, dar nu vă putem spune cât de frecvent iau pauze vreunii dintre ei.
Pentru început hai să vedem ce fel de pauze luau cei din eșantion. Tabelul de mai jos compară respondenții în funcție de statusul marital. Se observă ușor că, în eșantion, cei care nu au un partener iau pauze mai dese, iar cei care au un partener iau pauze mai rar. Acest lucru se poate însă datora altor factori, precum prezența copiilor, vârsta, sau tipul de job.
Pentru a ne lămuri care sunt de fapt elementele care determină cu adevărat diferențieri între respondenți, am analizat acești factori simultan. (am folosit în acest sens un model de regresie ordinal logit). Factorii luați în calcul sunt sexul, vârsta, educația, statusul marital, numărul de copii, timpul lucrat în total, timpul lucrat de acasă, venitul și dacă respondentul locuiește în România sau nu.
În plus, am studiat ce fel de pauze iau cei ce lucrează de acasă: de relaxare, de masă, divertisment, pentru îngrijirea copiilor, pentru activități gospodărești, pentru odihnă. Și pentru aceste tipuri am urmărit diferențele dintre categorii de status (folosind modele probit).
Am constatat câteva lucruri simple:
GENUL respondenților. Eliminând efectul altor factori, femeile care lucrează de acasă și au răspuns întrebările noastre spun că iau mai puține pauze decât o spun bărbații aflați în aceeași situație. Diferențele sunt mari în ce privește relaxarea, divertismentul, dar mai ales creșterea copiilor și odihna. Cum aceasta este doar o chestiune de reprezentare a situației, nu știm dacă femeile iau cu adevărat mai puține pauze, dar putem observa că, lucrând de acasă, bărbații spun mai des decât femeile că iau astfel de pauze.
Venitul. Nu apar diferențe induse de venit.
Vârsta. Diferențele induse de vârstă sunt mici, dar apar. Cei mai tineri iau pauze mai frecvent. În plus, cei mai tineri spun mai frecvent că iau pauze pentru îngrijirea copilului.
Emigranți. Cei care locuiesc în țară au raportat pauze mai rare. Atunci când comparăm pe tipuri de pauze, românii din afara țării au menționat mai des că iau pauze pentru activități gospodărești.
Statusul marital. Comparațiile date de statusul marital sunt realizate cu cei care nu au fost niciodată căsătoriți. În comparație cu aceștia, cei care au un partener, indiferent de starea civilă formalizată, iau mai puține pauze. Cei căsătoriți indică însă sistematic mai multe pauze pentru relaxare și mai puține de orice alt tip exceptând odihna. Cei în concubinaj iau mai rar pauze de odihnă, masă, activități gospodărești, sau relaxare. Cei care au ieșit dintr-o relație declară mai des decât toate celelalte categorii că iau pauze, de orice tip, exceptând pe cele legate de activitățile domestice.
Studiile. In general, exceptând pe cei ce lucrează maxim 2-3 ore pe săptămână de acasă, frecvența pauzelor este mai mare la cei ce au educației universitară, mai ales dacă aceștia au doctorat. Diferența crește dacă privim la timpul petrecut lucrând de acasă. Cu cât lucrează mai mult timp pe săptămână de acasă, cei ce au doctorat declară că iau pauze mai frecvent. Acest fapt este indicat de linia portocalie din figura de mai jos. Pentru celelalte categorii educaționale, creșterea numărului de ore lucrate de acasă este asociată scăderii frecvenței pauzelor.
Graficul următor rafinează această observație pentru diferitele tipuri de pauze luate în calcul. Doctoratul conduce la scăderea probabilității de a lua pauze de masă sau pentru activități casnice, dar o crește pe cea de a lua pauze pentru divertisment. A avea diplomă de licență scade probabilitatea pauzelor, mai ales dacă se lucrează mult de acasă, exceptând pauzele de odihnă.
Numărul de copii. Pe măsură ce crește timpul lucrat de acasă, comparativ cu cei ce nu au copii sau au doi copii sau mai mulți, cei ce au un singur copil tind să ia mai puține pauze. Tipul de pauze afectate sunt cele de masă și de relaxare. Cei cu doi sau mai mulți copii, cresc probabilitatea de a lua pauze de relaxare și divertisment odată cu creșterea timpului lucrat de acasă. În fine, cei ce nu au copii și lucrează mult de acasă au o probabilitate mai mare de a spune că iau pauze pentru odihnă.
Bogdan Voicu, autorul acestui text, este președinte al RQSA, cercetător 1 la ICCV, profesor la ULBS și vice-președinte al Societății Sociologilor din România. Membru al Grupului Românesc pentru Studiul Valorilor Sociale și al Romanian Election Studies, Bogdan se concentrează pe schimbare socială, mai ales sub impactul migrației internaționale. Legătura cu munca de acasă este dată de o serie de articole, capitole și rapoarte scrise despre valorile muncii și noile patternuri ale muncii. Detalii despre autor găsiți și în pagina sa de Internet.
