Cetatea Ciceului, Dealurile Ciceului
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
27 septembrie 2013. O zi cu vreme numai buna de mers pe munte la intalnirea cu vremuri de mult apuse. Am ajuns foarte dimineata in satul Ciceu Mihăești, aflat la 10 km de Dej si 17 km de Beclean, pe DN 17 sau E58 (vezi harta 1, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989) (vezi harta 2, dupa Al. Savu (din Geografia fizica a Romaniei, de Alexandru Roșu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980)). In centrul satului, pe langa indicatoare rutiere exista si unul care indruma spre una dintre cele mai importante cetati medievale de pe aceste meleaguri, cetatea Ciceului (foto 1).
harta 1
harta 2
1
2
Ne inscriem pe drumul spre satul Lelesti. Imediat pe dreapta cum am intrat pe acest drum exista un panou (foto 2) pe care este scrisa sumar istoria cetatii (foto 3, 4).
3
4
Continuam sa travesam satul Ciceu Mihaesti pe drumul care urmeaza indeaproape Valea Mihaesti, un mic parau pe langa care vom merge pana la Lelesti. La iesirea din sat, pe dreapta in sensul de mers, ne atrage atentia un foarte mic abrupt (foto 5). Traseul este pitoresc; dealuri impadurite care acum isi schimba culoarea datorita toamnei ni se desfasoara in fata (foto 6).
5
6
Ajungem in satul Lelesti (foto 7) si mergem tot inainte pana la intersectia din imaginea 8. Un indicator mai sters ne arata ca trebuie sa ne abatem spre dreapta fata de sensul de mers pana aici. Tot acolo, destul de ascuns, pe un stalp, exista un marcaj punct galben pe care il vom urma in urcus desi acesta apare destul de rar la inceput si este greu vizibil.
7
8
Parcurgem cateva sute de metri pe acest nou drum pana la o noua intersectie (foto 9). Drumul pe care am ajuns pana aici se abate spre stanga in urcus si duce tot spre cetate. Noi vom urma insa un drum de tara, cel care duce prin dreapta crucii din imaginea 9.
9
10
Urcam pe acest drumeag cateva sute de metri pana ajungem la o noua intersectie (foto 10), unde ne abatem spre stanga. Drumeagul nostru pastreaza aproape constant directia nord. Imediat mai sus ajungem la o pajiste intinsa de unde avem perspectiva asupra locurilor unde trebuie sa ajungem (foto 11).
11
Pe alocuri pajistea pe care o traversam este invadata de ciuperci albe (champinioane) (foto 12). Mai parcurgem in urcus foarte domol cateva sute de metri pana intr-un loc de unde drumusorul nostru coboara intr-o mica sa si se abate spre stanga dupa ce traverseza un podet. Din vecinatatea podetului ne abatem spre dreapta, pe una din potecile care urca in padure, urmand creasta (foto 13).
12
13
Urcam o panta destul de mare, dar scurta si ajungem intr-un luminis (foto 14) de unde vom merge pe liziera padurii. Prin ierburi intalnim hribi (foto 15).
14
15
Apoi intram intr-o poiana ceva mai intinsa de unde ne abatem usor spre dreapta, in urcus, spre creasta dealului (foto 16). Intalnim alte ciuperci, otravitoare (foto 17).
16
17
Intram in padurea de foioase, stejar in general. Intalnim mai multe poteci, unele mai largi altele abia vizibile, dar toate conduc in urcus spre creasta pe care o vom urma mai departe pana sub cetate. Prin padure, mare varietate de ciuperci (foto 18, 19, 20, 21), care de care mai spectaculoase, mai colorate si mai… otravitoare.
18
19
20
21
Ajunsi pe creasta, padurea se mai rareste spre dreapta fata de sensul de urcus si apare marcajul punct galben (foto 22). Apar si alte ciuperci (foto 23, 24).
22
23
24
De undeva de mai sus avem perspectiva asupra dealurilor aflate la est (foto 25). Mai parcurgem foarte putin si ajungem intr-o vasta poiana, aflata la sud de cetate. De aici se vede impresionanta stanca in varful careia se afla ce a mai ramas din fosta cetate a Ciceului (foto 26).
25
26
Traversam poiana abatandu-ne usor spre stanga fata de sensul de parcurs pana aici. Intersectam un drumeag care vine de undeva din dreapta noastra si intram din nou in padure, nu inainte de a fotografia din nou spre cetate (foto 27). Impresioneaza cum intram in padure multimea de pietre, dispuse haotic, invadate de muschi de un verde intens (foto 28).
27
28
Mai urcam putin si intalnim mai multe poteci care conduc spre cetate. Am preferat sa urcam pe poteca care se abate spre dreapta in imaginea 29. Stancariile acoperite cu muschi sunt din ce in ce mai multe (foto 30). Stancile incep sa fie din ce in ce mai mari si se vede imediat originea lor vulcanica si dupa numeroasele gauri mici (foto 31). Aceste gauri apar din cauza racirii lavei peste goluri produse de gaze (foto 32).
29
30
31
32
Foarte aproape de cetate se afla un obelisc cu simbolul Moldovei care s-a pastrat pana azi, capul de bour (foto 33). Pe o stanca apare un altfel de marcaj, banda galbena inconjurata de chenar alb (foto 34).
33
34
Emotia este puternica stiind ca printre aceste stanci s-au derulat fapte istorice. Fotografiem stancariile inainte de a trece pe sub ele (foto 35) precum si peisajul dinspre sud (foto 36).
35
36
Ceva mai sus, o scara precara, cateva trunchiuri subtiri de copaci, imbie sa suim undeva deasupra stancilor (foto 37). Vom urca si acolo dar mai intai fotografiem imprejurimile, spre vest (foto 38). In departare se vede satul Ciceu Corabia.
37
38
Ne abatem pe poteca de sub aceste stanci si intalnim singurul turn ramas in picioare din cetate (foto 39). Este impresionant, simtim din plin istoria… De sub vedem si unele urme de ziduri (foto 40).
39
40
Urmam mai departe poteca pe sub acest turn (foto 41) si in cativa zeci de metri, dupa ce urcam un mic prag, ajungem la o platforma sub un perete stancos cu o gaura ce pare sapata de om (foto 42). De acolo avem din nou priveliste catre sud, spre Valea Somesului.
41
42
Revenim la scara precara din imaginea 37 si cu mare bagare de seama urcam spre crestetul stancii. Din varf fotografiem prima data dealul vecin, Magura (foto 43) care are spre sud-vest un impresionant abupt.
43
Apoi fotografiem partea superioara a turnului ramas in picioare (foto 44). De abia aici ne dam seama cat de strategic era asezata cetatea pentru ca se vede perfect in aproape toate directiile, pana foarte departe. Fotografiem din nou spre sud unde observam traseul pe care am ajuns pana aici (foto 45) precum si spre dealurile aflate la nord-vest de Magura (foto 46).
44
45
46
Cu greu ne desprindem de acest loc dar coboram cu atentie si ne abatem prin padure, spre sud, pe la baza stancii pe care se afla cetatea. Peretele stancos deasupra caruia am fost este spectaculos si de la baza (foto 47). Ceva mai jos, prin padurea destul de deasa, intalnim o stanca cu o arcada mare (foto 48) iar mai jos alta, cu aspect de zid (foto 49). Blocuri de piatra asupra carora si-au pus amprenta timpul, miscarile tectonice si vremea apar in calea noastra (foto 50).
47
48
49
50
Ne abatem spre dreapta fata de sensul de coborare, catre vest, pentru a ocoli stanca pe care se afla cetatea. Ne luptam cu cateva tufe tepoase si cu alte plante si ajungem intr-o portiune cu multe pietre dispuse haotic (foto 51). Inconjuram stanca si ajungem din nou in vecinatatea obeliscului din imaginea 33. Inainte de a porni mai departe remarcam cateva grote aflate in dreapta noastra, la baza unui mic abrupt. Daca ne abatem pana acolo vom gasi un trunchi de copac pe care au crescut la umbra cateva ciuperci (foto 52).
51
52
Ne indreptam apoi spre nord, pe poteca marcata cu banda galbena inconjurata de alb si imediat ne atrag atentia radacinile unor copaci aflati pe marginea unui mic abrupt (foto 53). Coborand la baza acestui abrupt intalnim din nou grote, nu foarte adanci (foto 54). Revenind in poteca principala ne indreptam spre dealul vecin, Magura. Pe un copac se afla o sageata care indica sensul spre cetate (foto 55).
53
54
55
Urcam putin pantele Magurii si dintr-un loc golas fotografie zona de abrupt a acestui deal (foto 56) precum si spre inapoi, catre cetatea Ciceului (foto 57). Am preferat sa coboram prin desisul de la baza abruptului Magurii pentru a cerceta mai bine zona, destul de framantata si abrupta; copacii au crengile foarte jos si acestea se impletesc pe alocuri cu plante, formand o mica bariera.
56
57
Imediat vom intalni o multime de grote mai mari sau mai mici. Una este destul de spectaculoasa (foto 58). Tot pe acolo iata un manunchi de ciuperci la baza unor trunchiuri de copaci (foto 59).
58
59
Dupa cateva zeci de metri parcursi pe la baza acestor stancarii facem cale intoarsa pana intalnim o poteca ce coboara spre o alta poiana, aflata spre nord-vest fata de cetate (foto 60).
60
De aici urmam spre sud o poteca larga care ne va conduce inapoi spre satul Lelesti, pe traseul pe care am ajuns aici. Am avut nevoie de 3,5 ore la urcare si 2,5 ore pentru intoarcere.
vezi şi Peştera de la cetatea Ciceului, record naţional
vezi şi alte cetăţi din România