Cheile Vârghişului, Munţii Perşani, acces, parcurgere

text: Marelena şi Radu Puşcarciuc (Oneşti)/ foto: Lucia şi Dominic Csudor (Oneşti)

Circuit de o zi in nordul Muntilor Persani. Indiscutabil (! - vezi muntesiflori si aici) „perla coroanei” Muntilor Persani Nord o reprezinta Cheile Varghisului. Cum traversarea lor este o intreprindere relativ rapida, ii putem adauga:

- fie o vizitare a obiectivelor aflate chiar in perimetrul cheilor (pesteri, cea Mare de la Meresti fiind - in parte - accesibila - vezi aici si aici) sau din preajma lor (ex. vestigiile arheologice si istorice din Poiana Pietrei);

- fie o drumetie pe culmile aflate de o parte sau de alta a vaii Varghisului.

De exemplu:

Baile Chirui - Valea Chirui - Valea Pietrosul - Dl. Mocirlei - Plaiul Mierlei - Vf. Pernovos - Vf. Ascuns - Valea Hidegaso - Cheile Varghisului - Valea Varghis - Valea Chirui - Baile Chirui (11 ore)

Baile Chirui sunt accesibile din DN 13A, Odorheiu Secuiesc - Miercurea-Ciuc (vezi harta 1, extras din Romania, tourist map - Ministerul Turismului, 1989). Un drum forestier, accesibil auto, coboara de pe platoul de culme al Muntilor Harghita, ce corespunde structural Pasului Vlahita, pe valea Paraului Chirui. Dupa 5 km ajungem in vechea statiune unde, candva, se afla o tabara de elevi. Din pacate, baile si tabara sunt in ruina; dar, in ultimii ani, au inceput sa apara in zona vile de vacanta si pensiuni turistice care mai estompeaza impresia de localitate uitata de lume.

harta 1

Plecam din extremitatea sudica a fostei statiuni, pe drumul de tara ce urmareste Chiruiul la vale. Dupa 2,5 km parasim Valea Chiruiului si mergem pe drumul forestier de pe valea Paraului Pietrosu, primul afluent mai important de pe stanga al Chiruiului, de dupa statiune. Strabatem un sir de poieni presarate cu cladiri mai vechi si mai noi. Dupa 1,5 km, drumul se arcuieste cu 180 de grade spre stanga; din curba se bifurca: spre a evita un ocol inutil, optam pentru bratul din dreapta, care continua directia initiala si pe care ajungem, dupa 3 km, pe plaiul larg, acoperit de fanete, al Mierlei. Il strabatem strict spre est si, dupa aproximativ 0,5 km, reintalnim drumul principal. Mergem in continuare pe deasupra obarsiilor Paraului Hidegaso, ocolind prin stanga padurea care le ascunde. Strabatem fanete intinse, avand padurea nu foarte departe, in dreapta. Un timp tinem directia sud-est, apoi, mai degraba, sud. Fanetele sunt inlocuite cu poieni presarate cu palcuri de padure. Drumul se lipeste pentru putin timp de padurea din dreapta, pentru a ne readuce apoi langa cea de pe versantul stang al Vaii Hidegaso (vezi harta 2, extras din Mihai Albota, Simona Fesci - Muntii Persani - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980). Trecem iarasi prin poieni largi, acoperite de fanete. Drumul de culme dureaza circa 2 ore. Sirul marilor poieni se termina; ultima este marcata de prezenta acareturilor unei stane. Parasim culmea pe un drum de oi care coboara in Valea Hidegaso. Pe la jumatatea pantei intalnim un drum de coasta ce poate constitui o alta varianta de a ajunge la confluenta Paraului Hidegaso cu Varghisul; altfel avem de mers 1,5 km pe drumul forestier de pe vale.

harta 2

Suntem la 600 de metri de intrarea in Cheile Vargisului de care ne desparte o poiana, renumita prin curatenia desavarsita (remarcata de noi si la Lacul Sfanta Ana), gratie modului in care este administrata rezervatia naturala care include cheile de catre asociatia Lumea Pierduta din Baraolt.

Cheile au circa 3 km, strabaterea lor fiind facilitata de podurile construite de administratorii rezervatiei; spre finalul sectorului de chei suntem nevoiti, fie sa topaim peste bolovani pentru a trece apa, fie sa o infruntam direct.

Dupa parasirea cheilor ne asteapta un drum lung (9 km) si fara virtuti peisagistice aparte, pentru a ne intoarce la Baile Chirui.