Articole

1 - Misiuni economice organizate de Centrul de Afaceri Transilvania – CAT Cluj in perioada 1995 – 2021 - Album foto

Bora Bora

Printre primele organizatii de cooperare internationala ale tarii noastre, care au analizat si estimat evolutia relatiilor internationale, se afla Centrul de Afaceri Transilvania Cluj, care ne-a pus la dispozitie datele pentru studiul de caz.

Cu participarea studentilor in practiCAT sau internship, in ultimii 20 de ani au fost organizate 212 misiuni economice la targuri si expozitii internationale in peste 100 de tari de pe toate continentele, la care au participat 315 firme membre CAT Cluj cu 647 delegati. In fiecare an au fost selectati cei mai buni studenti cunoscatori de limbi straine pentru a fi angajati la firme sau a participa in delegatiile acestora, pe post de translator sau insotitor tehnic, astfel:

2022 - Participarea la reuniunile de proiect Global Cosmetic Cluster (GCC EU) la:

  • Castelo Branco/Portugalia si vizitarea Salamanca, Segovia, Toledo, Madrid

  • Barcelona si vizitarea Andaluzia (Seville, Cordoba, Granada, Malaga)

  • Korea de Sud si vizite in Mongolia, Brunei, Singapore, Turcia

  • Las Vegas si vizite la Grand Canyon, Los Angeles. Tranzit Istambul

2021 - Romani-in-pandemy: Conferinte, grupuri, intalniri internationale online

Participarea la reuniunile de proiect Global Cosmetic Cluster GCC EU la Paris

2020 - Romania-in-pandemy si Conferinte, grupuri, intalniri internationale online

2019 - S-au organizat misiuni economice in: Portugalia, Suedia, Danemarca, Spania, Franta

2018 - S-au organizat 4 misiuni economica in: Vietnam, Laos, Myanmar, Liban, Franta-Grasse, Italia

2017- S-au organizat 4 misiuni economice in: Italia (Sicilia, Sardinia, Puglia), Spania (Girona, Andora), Iran (Shiras, Persepolis, Isfahan, Teheran), Turcia (Istambul Kayseri, Cappadocia), Franta (Paris - Carrusel de Louvre-WICCS).

2016 - S-au organizat 2 misiuni economice in: Marea Britanie (Liverpool - industrii creative) si Franta (Paris, Cosrsica).

2015 – S-au organizat 4 misiuni economice in: Italia la EXPO Mondial, Franta, Belgia, Rusia, Ukraina, Estonia, Norvegia, Islanda, precum si pe “Drumul Matasii”: Turcia, Azerbaijan, Kazahstan, Tadjikistan, Kyrgyzstan, Uzbekistan.

2014 – S-au organizat 4 misiuni economice cu participarea a 4 firme, 7 oameni de afaceri in Tunisia, Abu Dhabi, Dubai, Sri Lanka, Anglia, Irlanda, Belgia, Olanda, Georgia, Armenia, Turcia.

2013 – S-au organizat 4 misiuni economice, la care au participat 6 firme, 8 oameni de afaceri in China, Madagascar, Mauritius, R. Dominicana, Franta, Italia.

2012 – S-au organizat 4 misiuni economice la care au participat 10 firme cu 14 delegati, in: China la Targul International de Import-Export de la Canton, Australia, Noua Zeenlanda, Noua Caledonie, Vanuatu, Fiji, Papua Noua Guinee, Japonia, Franta, Germania, Ungaria, Tunisia.

2011 – S-au organizat 7 misiuni economice la care au participat 10 firme, 20 oameni de afaceri in: China, Croatia, Grecia, Italia, Olanda, Venezuela, Columbia, Panama, Aruba, Curacao.

2010 – S-au organizat 2 misiuni economice la care au participat 8 firme cu 12 oameni de afaceri in China la EXPO Mondial de la Shanghai, Nepal, Quatar, Franta, Belgia, Turcia.

2009 – S-au organizat 5 misiuni economice la care au participat 11 firme cu 32 oameni de afaceri in Olanda, Italia, China, SUA, Panama, Costa Rica, Guatemala, Belize.

2008 – S-au organizat 14 misiuni economice la care au participat 39 firme cu 55 oameni de afaceri in Franta, Grecia, Italia, Polinezia Franceza - Tahiti, Tunisia, Chile, R. Dominicana, SUA , China (Hong Kong – Canton – Macao), Cambodgia, Tailanda.

2007 – S-au organizat 16 misiuni economice la care au participat 25 firme, 62 oameni de afaceri in: Franta, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Portugalia, Rusia, Spania, Turcia, SUA si China (Hong Kong – Canton – Shenzen).

2006 – S-au organizat 5 misiuni economice la care au participat 12 firme, 16 oameni de afaceri in: Germania, Cipru, Cehia, Lituania, Franta si Martinique, Austria, Belgia, Norvegia, Finlanda, Italia, Ungaria, SUA si China.

2005 – S-au organizat 8 misiuni economice la care au participat 5 firme, 6 oameni de afaceri in Spania, Italia, Franta - Martinique, Austria, Belgia, Ungaria.

2004 – S-au organizat 8 misiuni economice la care au participat 12 firme, 16 oameni de afaceri in SUA, Italia, Franta - Antilele Franceze, Austria, Belgia, Olanda, Spania, Ungaria, Cuba, Mexic.

2003 – S-au organizat 14 misiuni economice la care au participat 13 firme, 17 oameni de afaceri in SUA, Germania, Franta, Austria, Anglia, Belgia, Cehia, Grecia, Italia, Olanda, Spania, Slovacia, Ungaria, Egipt.

2002 – S-au organizat 17 misiuni economice la care au participat 20 de firme, 24 de oameni de afaceri in SUA, Germania, Franta, Austria, Anglia, Belgia, Italia, Olanda, Spania, Danemarca, Cipru, Cehia, Slovacia, Ungaria, Brazilia, Canada.

2001 – S-au organizat 18 misiuni economice la care au participat 21 de firme, 84 de oameni de afaceri in SUA, Germania, Franta, Austria, Belgia, Italia, Olanda, Spania, Cehia, SUA, Canada, China, Tailanda, Cambogia, Seychelles.

2000 – S-au organizat 15 misiuni economice la care au participat 20 de firme, 80 de oameni de afaceri in: SUA, Germania, Franta, Belgia, Olanda, Spania, Canada, China, Cehia.

1999 – S-au organizat 8 misiuni economice la care au participat 5 firme, 6 oameni de afaceri in Spania, Italia, Franta - Guadelupe, Austria, Belgia, Ungaria.

1998 – S-au organizat 16 misiuni economice la care au participat 22 firme, 84 oameni de afaceri in: SUA, Danemarca, Olanda, Anglia, Franta, Germania, Suedia, Italia, Grecia, Egipt, Canada, Mexic, India, Indonezia, Singapore, Australia.

1997 – S-au organizat 10 misiuni economice la care au participat 20 firme, 36 oameni de afaceri in: Danemarca, Olanda, SUA, Canada, Venezuela, Peru, Chile, Argentina, Australia, Malaezia, Hong Kong.

1996 – S-au organizat 11 misiuni economice la care au participat 19 firme, 42 oameni de afaceri in: SUA, Japonia, Hong Kong, Thailanda, Africa de Sud, Danemarca, Franta, Belgia, Olanda.

1995 – S-au organizat 9 misiuni economice la care au participat 14 firme, 22 oameni de afaceri in: SUA, Ungaria, Franta.

1992-1994 – S-au organizat 4 misiuni economice la care au participat 16 firme 9 oameni de afaceri in: Irlanda, Anglia, Grecia, Ungaria, Elvetia, Tailanda, Taiwan, SUA.

Rangiroa

Mai multe poze aici –>

2 - Odisea: LBC – SPEC – CAsT – CPS

Centrul de Afaceri Transilvania Cluj a dat o mare impotanta pregatirii practice a tinerilor: netG – generatia Internet. Inca din primii ani de functionare, ai acestei organizatii de business creativ si inovativ, au fost invitati tineri din licee si universitati si cerceteze si sa lucreze alaturi de specialistii CAT Cluj.

Programele finantate de CAT Cluj si destinate pregatirii practice a elevilor si studentilor in mKM-mobile Knowledge Management, mBIZ, WEBiz, tehnologiile de informare si comunicare au fost conduse de specialisti si traineri autorizati ai Centrului de Afaceri Transilvania Cluj, certificati CRFPA .

Rezultatele bune obtinute, in cei 20 de ani de programe destinate pregatirii practice a elevilor si studentilor (ex. LBC-Liceum Business Center, CAsT -Centrul de Afaceri al Studentilor Transilvaneni, CPS-Centrul de Practica Studenteasca), se datoreaza sutelor de tineri etuziasti, inteligenti, responsabili si bine organizati, sub directa conducere a urmatorilor directori, mentori, tutori si indrumatori de practica:

· LBC: Bianca Muntean (1997-1998), Ramona Pojar (1999), Adrian Mot (2000), Ana Maria Bob (2001), Oana Mihis (2002), Ioana Muntean (2003).

· CAsT: Daniel Mletnita (1995-SPEC), Corina Tagurean (1996), Mariana Dan (1997), Simona Vlad (1998), Bianca Muntean (1999-2000), Oana Racean (2001), Sandu Hotima (2002), Camelia Turdean (2003), Adela Zifceac (2004-2006), Alina Cervinschi (2007), Simona Otel (2008-2009), Cristina Petrovici (2010-2011), Ioana Bacila (2012-2013), Monica Centea (2014), Clarisa Marian (2015),

· CPS – Andreea Stoica (2010-2011), Ioana Bacila (2012), Carmen Crisan (2013-2014), Loredana Moga (2015).

Alaturi de ei au performat si au inovat assistant managerii de proiecte: Codruta Stupar, Angela Buzan, Anca Popa, Adriana Tudor, Amalia Rus, Ramona Tifra, Iulia Moldovan, Liliana Pop, Daniel Butunoi si multi alti tineri inteligenti, talentati si pasionati.

Unii dintre cei mentionati mai sus au preluat conducerea unor departamente ale Centrului de Afaceri Transilvania, si-au definitivat licentele, dizertatiile, tezele de doctorat sau proiectele cu finantare. Dar, toti au reusit sa-si construiasca o cariera, sa se angajeze la firme sau sa-si porneasca propria afacere, in tara sau strainatate.

In continuare vom reda odiseea tinerilor de la CAT, din perioada: 1995 – 2015

LBC- Lycem Business Center

Centrul de Afaceri Transilvania (CAT Cluj) a fost preocupat de sprijinirea tinerilor, de lansarea unor programe de practica pentru elevi si studenti, pentru a completa pregatirea teoretica oferita in scoala si pentru a da ocazia de a se familiariza cu medii reale de lucru, in diferite domenii de activitate: tehnologie, economie, turism, marketing, comert si alte specialitati cerute pe piata muncii.

Sustinerea acestor programe de practica pentru elevi si studenti a fost oferita de-a lungul timpului, atat cu finantarea proprie a CAT Cluj cat si cea primita de la organizatii internationale (ex. US Democracy, CIPE, Peace Corp, USAID) sau de la Comisia Europeant si Guvernul Romaniei in cadrul programelor PHARE, Fondurilor Structurale – POSDRU 2007-2014, sau sustinerea tehnica si logistica a firmelor membre ale CAT Cluj.

CAT Cluj a proiectat si dezvoltat din 1997 programul Lyceum Business Center (LBC), dedicat dezvoltarii cunostintelor si abilitatilor practice ale tinerilor liceeni. In cadrul programului, elevii au avut posibilitatea de a se perfectiona in tehnicile de marketing (eMK) si mobile Knowledge Management (mKM), de a invata altele noi in concordanta cu dezvoltarea rapida a tehnologiilor de informare si comunicare (TIC).

Lyceum Business Center (LBC) ea avut ca initiator si manager pe eleva Bianca Muntean din clasa XI/1997. El a fost dezvoltat de catre CAT Cluj si Colegiul Economic “Dr. Iulian Pop” din Cluj-Napoca, prin directa implicare a Prof. Gheorghe Floare – Directorul Liceului si Dr. Radu-Adrian Mlesnita – Presedintele CAT. Programul s-a desfasurat atat in cadrul Liceului, departamentelor sau breslelor transilvane, cat si la firmele membre sau asociate activitatilor CAT Cluj. Rezultatele bune obtinute au adus prestigiul si sustinerea acestui program.

Din 14 noiembrie 2003, LBC si programul Junior Achievemet “Eco Junior” au fuzionat la Liceul Economic dar, a fost gestionat in continuare la diferitele licee ce l-au adoptat (exp. “Gheorge Sincai”, “Onosifor Ghibu”, etc.). Multi elevi de la diferitele licee clujene s-au asociat programului LBC si s-au integrat in diferitele grupe de lucru pentru domeniile de interes.

Oferta adresata firmelor CAT Cluj pentru a lua elevi in practict era: "Va invitam sa examinati oferta noastrala si NU ezitati sa ne contactati pentru a va pune in contact direct cu cei mai buni elevi sau a va trimite CV-ul lor. Elevii doresc sa se perfectioneze in beneficiul firmei dumneavoastra si sa se pregateasct pentru a deveni viitorii oameni de afaceri ai orasului nostru, Cluj Napoca.”

Oferta pentru elevi era: “Te invitam sa ne vizitezi. Pentru noi cel mai important este faptul ca impreunt vom invata cum sat formam o echipa eficienta in care toti membrii sa poata comunica usor intre ei. In cadrul programului fiecare participa la un “curs” despre marketing, relatii cu publicul, modalitati de abordare a clientilor, despre abilitatile unui lider si responsabilitatea pe care ti-o asumi in momentul formari unei echipe. Echipa trebuie st fie unita in orice situatie.”

Centrul de Afaceri Transilvania a lansat in 2000 portalurile dedicate pietei clujene si pietei virtuale. Incepand din 2007, Piata Virtuala este interconectata la Piata clujeana pentru o mai bunt vizibilitate internationala a pietei locale. Elevii au desfaturat activitati practice importante pentru virtualizarea business-ului clujean si globalizarea bi-milenarului municipiu.

In cadrul portalurilor prezentate, echipa LBC a inscris gratuit toate firmele judetene, iar pentru o mai bunt promovare a firmei a realizat ti/sau montarea bannere publicitare plasate pe pietele virtuale si pe cele mai vizitate site-uri ale CAT. Echipa LBC a realizat website-uri de prezentare ale firmelor sau au creat conturi de e-mail, skype, shop-uri electronice, acolo unde reprezentantii firmelor nu erau familiarizati cu noile metode de comunicare ale anilor ’90 si ulterior.

Elevii care cunosteau limba engleza au fost indrumati de specialistii Centrului de Afaceri Transilvania, pentru organizarea misiunilor economice si participarea la targuri internationale in S.U.A, China, Brazilia, Australia, Kenia, Canada, Mexic, Kenya, etc. Pentru mai multe detalii vezi articolul despre Misiunile economice ale CAT Cluj.

Dupa terminarea ciclului liceal, multi membri ai programului LBC si-au continuat prin studiile universitare si postuniversitare in cadrul programelor destinate studentilor: CAsT – Centrul de Afaceri al Studentiilor din Transilvania sau CPS – Centrului de Practica Studenteasca.

Pentru istoria acestui program vom reda mai jos oferta si cateva documente originale din arhiva electronica a LBC – Lyceum Business Center, puse la dispozitie de CAT Cluj:

< Elevii selectati din clasele a XI si XII vt stau la dispozitie pentru urmatoarele activitati practice:

Ø Secretariat: operare pe calculator, steno-dactilografie, multiplicari, scanari, baza de date, corespondenta clasica si e-mail, comunicatii Internet, telefon – fax.

Ø WebDesign si promovarea firmei pe Internet;

Ø Inregistrare in Baze de Date, burse electronice, e-CATaloage si magazine virtuale;

Ø Cautare de parteneri-clienti-furnizori-business links si cereri-oferte de marfuri-servicii prin Internet;

Ø Curierat – posta clasica – plicuriade; comis voiajori;

Ø Distribuirea de materiale publicitare la targuri si expozitii; prezenta la standuri si evenimente promotionale sau in locuri publice, simpozioane, conferinte;

Ø Asistenta pentru colectarea de materiale reciclabile (ex. hartie, sticla, plastic);

Ø Sondaje de piata, interviuri si chestionare;

Ø Asistarea la serviciile comerciale, turistice si hoteliere, alimentatie publica si cocktail-uri ;

Ø Ghid turistic si insotirea delegatiilor straine la firme si obiective turistice;

Ø Aducerea la firma a consultantilor germani, olandezi, romani;

Ø Contabilitate primara; traduceri;

Ø Identificarea de locuri de munca si personalul necesar;

Ø Prestari de servicii la sectiile, atelierele, departamentele, punctele de lucru ale firmei;

Ø Relatii cu publicul. >

LBC " Liceenii de azi, oamenii de afaceri de mâine"

Motto: “Daca informatia este cea mai valoroasa marfa a secolului XXI, noi ne-am propus sa fim producatorii si comerciantii ei.”

Membrii LBC-ului fac practica de secretariat la cele patru departamente ale CAT-ului ( Relatii, Consultanta, Dezvoltare, Administratie).

De la SPEC la CAsT si CPS

· 1995-2000 SPEC Student Placement and Employment Center

· 2000-2015 CAsT Centrul de Afaceri al studentilor din Transilvania

· 2010-2015 CPS Centrul de Practica Studenteasca

Inca de la debutul activitatii, Centrul de Afaceri Transilvania Cluj – CAT a initiat o serie de proiecte locale ce au contribuit la dezvoltarea societatii informationale, prin promovarea noilor tehnologii de informare-comunicare in randul tinerilor liceeni, a studentilor si masteranzilor de la universitatile clujene.

Anul 1996 marcheaza infiintarea SPEC – Students Placement and Employment Center, prin colaborarea dintre Universitatea Babes-Bolyai – UBB Cluj, CAT Cluj si organisme pentru dezvoltare din S.U.A (Peace Corps , Freedom House), Canada (CESO- Canadian Expert Service Organization).

Centrul de Afaceri al Studentilor Transilvania (CAsT) a luat fiinta in 2000 ca urmare a colabortrii dintre Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca si Centrul de Afaceri Transilvania Cluj-Napoca.

Scopul CAsT este de a facilita contactul dintre firme si studenti pe piata muncii, aflata intr-o continua expansiune si diversificare. Din partea studentilor, exista o serie de optiuni pentru colaborariea cu firme, respectiv:

· voluntar, doar pentru castigarea unei experiente practice. Acest lucru poate ajuta la formarea profesionala a viitorului angajat, in acord cu necesitatile unei firmei si diminuarea costurilor cu pregatirea ulterioara a personalului;

· pentru obtinerea unui loc de munca in cadrul unui program complet sau redus de lucru (part-time, freelancer);

Asociatia este organizata pe departamente de specialitate care asigura desfaturarea activitatii operative si decizionale. Departamentele urmeaza structura programelor urmarite. Asadar, Directorul Departamentului eMarketing coordoneaza activitatea prin intermediul Team-Leader-ilor si Trainer-ilor, care gestioneaza repartizarea sarcinilor catre Online Marketing Developer. Departamentul Consulting este specializat pe doua directii: Divizia Misiuni Economice si Divizia Financiar. Fiecare dintre aceste divizii este coordonata de un Team-Leader, care delega responsabilitati catre Developer-ii Misiuni Economice si Programul de Accelerare a Accesarii Fondurilor Structurale (PAAFS).

Asociatia promoveaza dezvoltarea personala ca premisa a dezvoltarii profesionale; de aceea, este stimulata afirmarea, creativitatea, comunicarea, etica, initiatiativa, responsabilitatea, viziunea. In jurul acestor valori se contureaza si se consolideaza o adevarata cultura organizationalta transpusa în profilul oricarui membru al asociatiei.

Centrul de Practict Studenteasca (CPS) creat in 2010 de CAT Cluj si are misiunea de a continua facilitarea legaturilor dintre mediul academic si piata - business, lansand oportunitati de orientare si formare profesionala in vederea angajarii viitoare. Acest deziderat se realizeaza anual prin programul de training & coaching practic si gratuit, necesar studentilor pentru a patrunde pe piata muncii ca si angajati full-time sau part-time, la firmele asociate la CAT interesate de forta de munct tanara si creativa.

CPS isi desfatoara activitatea prin pregatirea inteligenta practica a studentilor, pentru plasarea lor pe pietei muncii în special in sectorul privat al IMM-urilor, al noilor tipuri de job-uri „munca de la distanta” si mobile&flexible work, pentru apropierea invatamantului de necesitatile practice si incurajarea spin off-urilor, plasarea tinerilor absolventi la firme, dezvoltarea spiritului antrepronorial necesar deschiderii propriei afaceri – start up.

CPS faciliteaza accesul la aplicatii practice avansate in m/eMarketing, m/eCommerce, noi tehnici de cercetare aplicate in domeniul tehnologiilor de varf –TIC, modelul PECS = Penetration – Eruption – Capture – Storage, crearea Birourilor Virtuale si a Depozitelor Virtuale de Cunostinte (Knowledge Warehouse).

Alaturi de cursuri, training & coaching pentru studenti, in domenii precum TIC, marketing, mBIZ si mKM- mobile knowledge management, se asigura un tutoriat profesionist pentru activitatea practica a studentilor in firme membre CAT; prin aceasta se realizeaza un transfer de know-how necesar in competitiat pe piata muncii din tara si strtinatate.

CPS se adreseaza atat studentilor in practica, cat si studentilor interesati de realizarea lucrarilor de licenta, disertatie, teze de doctorat, sau freelancer-ilor si voluntarilor dornici sa obtina CertifiCAT-ul de eOperator in 17 domenii sau cel de Internship.

Programul de practica pentru studenti include: Task-uri de baza si task-uri personalizate, respectiv:

1. Workshop e-Marketing

2. Workshop Webdesign

3. Promovarea firmei prin directoarele web

4. Call Center

5. Promovarea firmei prin CATaloage online

6. Multimedia video-foto

7. Promovarea ofertei prin site-uri de anunturi online

8. eConsulting

9. Promovarea ofertei prin Newsletter la clientii virtuali

10. Traduceri in limbile: engleza, franceza, germana, rusa, spaniola, maghiara …

11. Promovarea prin retelele sociale

12. Editarea manualelor, documentelor

13. Cercetarea concurentei online

14. Monografii pentru localitati, destinatii.

15. Gestionarea e-clientilor. Baze de date. Biroul virtual.

16. Fise ale targurilor internationale

17. Participarea la targuri si vizite la firme

18. Publicarea articolelor pe web; blogg

19. Dezvoltarea paginilor web

20. Cercetarea tematica

Durata programului de practica variaza intre 60-120 ore de practica, în functie de profilul si cerintele fiecarei facultati. Activitatea studentilor se ponteaza diferit pentru fiecare task indeplinit, intre 4-10 ore.

Inscrierea studentilor la Programul inteligent de practica se realizeaza on line pe site, ca apoi sa lucreaze online pe platforma de eLearning.

Stagiile de practica se realizeaza pe baza Ghidului de instructiuni si indrumarea unor tutori acreditati. In urma absolvirii cursurilor practice si executarea lucrarilor practice studentii pot obtine: Adeverinta de Practica (necesart la facultate), Certificat de Competente Practice (necesar la angajarea la firme) si CertifiCAT de Assistant Manager/Lucrator in PR si Vanzari.

3 - Statistici ale Centrului de Practica Studenteasca (CPS) – Platforma de eLearning

In perioada 2011-2014 platforma de eLearning-Training&Coaching a CPS a fost utilizaat cu urmttoarele rezultate:

In perioada 2011-2014 s-au inscris la practiCAT si Internship 1940 studenti si masteranzi din care 380 au finalizat cu succes stagiile, respectiv 19,6% si au obtinut CertifiCAT de eMK. Numarul lor a scazut de la an la an deoarece contractele de asistenta nerambursabila care au finantat activitatile Centrului de Practica Studenteasca s-au terminat in 2013. Pentru perioada urmatoare noi proiecte au fost aprobate la universitatile clujene, astfel ca activitatea va continua din primavara lui 2015.

Nedorind sa faca practica pe parcursul anului sau inainte de sesiune, multi studenti nu s-au mai inscris online la CPS in 2014. Unele facultati au obligat studentii sa respecte o anumita Tema sau sa se prezinte la anumite firme agreate de ele. De asemenea, multi studenti si-au putut “rezolva” adeverinta de practica in orasele din care proveneau, astfel ca nu mai trebuia sa ramant la Cluj dupa sesiune inca doua stptamani la Clujde practica si sa cheltuiasca inutil pentru cazare, masa etc. Mai mult, la toate universitatile unde s-au incheiat proiectele de practica cu finantare POSDRU nu au mai putut fi platite indemnizatiile acordate studentilor pe durata practicii (cca. 500-800 lei) si nici a tutorilor din facultatile sau unitatile partenere unde acestia trebuiau sa-si efectueze practica obligatorie.

Dupa cum putem observa atat studentii, cat tsi facultatile nu s-au mai dovedit interesate in insutirea practica a tehnologiilor si operatiunilor online atata timp cat nu erau platiti din fondurile UE acordate Romaniei.

Concluzia: un centru de practica pentru elevi sau studenti, cu instruire mixta: fata-in-fata si virtuala, nu poate functiona fara o finantare tot mai consistenta din fonduri nerambursabile, cotizatii, sponsorizari, donatii, business angels, etc. Sumele ce pot fi generate pentru autosustinere sunt insuficiente pentru a face sustenabil un astfel de centru. Voluntariatul si plata cursurilor sau workshop-urilor practice de catre tineri sau cei care îi pot finanta, vor ramane sursele principale de existenta ale centrelor de practica pentru elevi si studenti, chiar daca ele sunt alimentate de energia, entuziasmul si buna dispozitie, dorinta de socializare si aparteneta la grup, afectiunea si sentimentele pozitive ale tinerilor. Universitatile si facultttile trebuie sa aplice permanent pentru noi proiecte finatate de UE si sa faca fata birocratiei exagerate si impuse, atat de institutiile anacronice romanesti de la Bucuresti cat si de cele de la Bruxelles.

In continuare prezentam cateva date statistice inregistrate in perioada 2011—2014/ sem1:

Incepand cu anul 2002 specialistii Centrului de Afaceri Transilvania au sustinut cursuri si seminarii practice la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitttii “Babet-Bolyai” Cluj si Facultatea de Horticultura din cadrul USAMV Cluj, pentru pregatirea studentilor in domeniul Knowledge Management si Mobile Business.

Din 2005 colaborarea cu aceste unieversitati a fost extinsa, fiind stabilite programe analitice si create syllabusuri la nivelul Scolii doctoral; o linie de masterat in Afaceri Europene si Managementul Programelor a fost creat în 2008 la Facultatea de Sudii Europene dar ales, pe baza programului dat de CAT Cluj.

Specialistii si trainerii autorizati Dr. Radu-Adrian Mletnita, Drd. Bianca Muntean si Dr. Adela Zifceac au livrat cunostinte si au dezvoltat abilitati practice in domeniul: mKM – mobile Knowledge Management, Bio-Informatica, mBiz – mobile Business, Formare de formatori, Management de Proiect si Antreprenoriat, la nivel de doctoranzi si post-doctoranzi. Altauri de ei au moderat workshop-uri practice in cadrul cursurilor de WEBdesign-4-mBIZ, urmatorii studenti: Andreea Stoica, Lucian Gheorghita, Ioana Bacila, Monica Centea, Loredana Moga.

Cursurile de pregatire practica au fost actualizate cu idei inovative, pe parcursul celor 20 ani de existenta ale LBC-CAsT-CPS. Temele au fost in concordanta cu programele Comisiei Europene si proiectele la care au participat specialistii CAT Cluj.

Cursurile platite (250 lei/cursant cu reducere de 50% pentru studenti) au inregistrat o crestere constanta. Interesul studentilor de a invata practic si imbunatatii abilitatile pentru angajare la firme au fost factorii determinanti. Mai mult, au fost atrasi de CertifiCATele de WEBdesign sau mBIZ si mai ales de Adeverinta de practica pe care o primeau in urma realizarii numarului de ore pontate si necesare creditelor.

Din totalul de 444 studenti, 278 au participat efectiv si au obtinut CertifiCAT, respectiv 62,6%. Media a fost de 7,3 studenti/luna/curs. Suma de cca. 45.800 lei incasata de la acestia a acoperit cheltuielile cu organizarea, chiria salii si plata trainerilor, precum si acordarea de burse la 12 studenti ce au continuat activitatea de internship in cadrul CATeam. Situatia studentilor si masteranzilor participanti la cursuri platite este:

Numarul doctoranzilor si post-doctoranzilor a variat in functie de numarul stabilit de USAMV Cluj, unde s-au desfasurat cursurile de mKM – mobile Knowledge Management si a celor cu aplicabilitate in BioTech.

Dintre cei 262 doctoranzi ce au participat, 26 au solicitat evaluarea cunostintelor in scopul obtinerii Certificatului de Manager de Proiect, platind taxa de 600 lei/evaluare, stabilita cu CRFPA.

Cursurile tinute la USAMV Cluj au fost realizate numai cu finatare asigurata de proiectele guvernamentale, UE si taxele de studiu. Aceste surse alimenteaza plata profesorilor si a trainerilor. Mai mult, din sumele primite, doctoranzii bursieri pot sa se intretina pe parcursul celor 3 ani de studii, cercetari si elaborarea tezei de doctorat.

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca a furnizat cei mai multi studenti in practiCAT, respectiv peste 95%. Aceasta deoarece CPS a fost creat in cadrul uneia din facultatile sale – Facultatea de Studii Europene iar campaniile de informare au fost mai frecvente la nivelul intregii universitati. Structura studentilor absolventi la practiCAT/Internship – pe universitati se prezinta astfel:

Numarul studentilor care s-au retras, au abandonat sau au fost exclusi de la PractiCAT este foarte mare, respectiv 1259, reprezentand 80% din totalul celor inscriti. Cea mai mare parte provine de la UBB Cluj unde am inregistrat si cei mai multi inscrisi.

Studentii din alte centre universitare din tara s-au retras in mare parte deoarece “distanta” online li s-a parut egala cu cea fizica si a lipsit elementul de supraveghere fizica sau au constatat ca taskurile sunt “prea avansate” si nu vad “cand-si-unde” vor folosi cunostintele sau abilitatile practice dobandite online.

La inscrierea la practiCAT, internship sau cursuri, toti studentii au completat formularul online, in care au mentionat motivul participarii la una sau mai multe dintre aceste forme de imbuntattire a cunostintelor si abilitatilor practice.

La finalizarea stagiului unii studenti au completat formularul de evaluare a activitatilor realizate si au facut propuneri de imbunatatire a taskurilor. Prezentam mai jos aceste opinii:

A. Activitatea de practica si internship:

Raspunsurile celor 201 de studenti care au completat formularul de evaluare, reprezinta 52,9% din totalul de 380 ce au finalizat stagiul de practica, respectiv 12% din totalul celor inscrisi (1639 studenti din perioada 2011-2014/Sem)1. Iata sinteza raspunsurilor la 8 intrebari importante:

Intrebarea 1: De ce te-ai inscris la PractiCAT

Motivul principal invocat de aproape toti studentii inscriti este: “trebuie sa-mi fac practica ceruta la facultate si sa-mi obtin creditele necesare”, “ sa-mi fac orele de practica cerute de facultate”;

Motivul secundar prezentat de student este: “angajare la firme”, “pregatirea pentru un job”, “acces la un loc de munca cat mai bun”, “doresc sa lucrez in domeniu”;

Alte motive: “am nevoie de adeverinta si CertifiCAT in IT”, “perfectionare practica”, “experienta practica”, “aprofundarea si aplicarea cunostintelor teoretice actuale”, “largirea orizontului si cunostintelor”, “un business ulterior”, “abilitati de operare, aptitudini si cunostinte practice”, “imi place webdesign si eMarketing”, “sunt pasionat de calculatoare”, “sa cunosc lucruri si oameni noi”, “socializare si prieteni noi”, “contact cu problemele reale, cotidiene ale unei firme”, “sa-mi imbunatatesc modul de formare profesionala”, “sa invat de la cei mai buni lucruri noi si utile”, “stiu teorie dar practica ma omoara”, “din pasiune pentru net”, “a fi mai bunt in domeniu”, “este una dintre cele mai elegante modalitati de a face practica”, “sunt in programul POSDRU si am fost repartizat la CAT Cluj”, “dezvoltare personala”, “practice makes perfect”, “sistemul educational in care suntem angrenati e unul deficitar, nu ne incuraja creativitatea si aplicatiile practice cerute de angajatori”, ”aprofundarea operatiunilor IT”, “insutirea englezei folosite in IT”, “sa fiu la curent cu noutatile in TIC”, “sa fac fata competitiei, realitatii si noilor tehnologii”, “cunostintele practice in e-business si mBIZ sunt un Must-Have to pentru oricine”, “pare interesanta metoda de practica online si util acest CPS unic la Cluj”, “ am acumulat multa teorie si practica deloc”, “habar n-am sa lucrez practic”, ”de la ucenicie la mtiestrie”, “viitorul este al eMK si mBIZ in economia noastra”, “este un domeniu in care lucrez si aduce bani”, “noi informatii = noi oportunitati”, “mi-a recomandat un prieten care a fost in practiCAT”, “e visul meu din totdeauna”, “pentru licenta si internship”, “îmi place si pare interesant”, tatal meu mi-a recomandat sa fac eMK si sunt interesata”, ”pentru a beneficia de facilitatile si reducerile acordate studentilor de ctare CAT”, “pare foarte interesant”, “din curiozitate”, “sdqzmnd”…

Intrebarea 2: Cum apreciezi utilitatea activitatii depuse la practiCAT

Raspunsurile au fost:

Foarte util: 60 studenti – 29,8%; Util: 120 studenti – 59,7%;

Putin util: 21 studenti – 11,5%; Inutil: 0.

Studentii au apreciat in proportie de peste 2/3 utilitatea programului de practiCAT ii internship.

Intrebarea 3: Care sunt ptrerile personale si sugestiile de imbunttatire a activitatii de practiCAT

Dintre raspunsurile studentilor vom sintetiza:

Impresii pozitive: “mi-a placut sa colaborez cu aceasta firma“, “un program bine structurat si organizat”, “a fost o experienta noua, ainteresanta si ingenioass”, “foarte interesant si inedit sa faci practica de acasa si multe persoane carora le-am spus au ramas placut impresionate”, “practica asta a fost o noutate care mi-a placut foarte mult “, “la CAT sunt oameni buni si competenti”, “toate sarcinile au fost prezentate destul de clar, orice confuzie fiind eliminata “, “va multumesc pentru oportunitatea de a face aceasta practica”, “a scos în evidenta capacitatile fiectruia de a lucra in echipa”, “au fost niste taskuri foarte bine gandite“, “nu am sugestii”, “m-am familiarizat cu ceea ce inseamnt un program de lucru normal”, “tutorele s-a ocupat de fiecare si a raspuns la eMailuri pentru clarificari”, “am dobandit dexteritate in a utiliza tastele si multe alte lucruri utile”, “mi-a placut”, “modul de lucru mi s-a parut avantajos atat pentru mine cat si pentru CAT”, “desi este un mare avantaj practica la CAT, unii studenti nu se descurca bine singuri, fara o persoana langa ei sa ii indrume, si nu sunt motivati sa lucreze pentru practica si sa o termine mai repede/ la timp daca sunt lasati sa lucreze cand vor, de unde vor, cat vor (pe zi), astfel sugerez sa organizati intalniri o data la saptamana pntru a verifica ce au lucrat, in ce stadiu au ajuns, etc.”, “am aprofundat destul de multe despre new media”, “sarcinile nu sunt dificile, dar la unele iti trebuie multa rabdare“, “No complaining, keep up the good work !”, “activitatea mi se pare bine asa cum e”, “ a fost OK, multumesc pentru ajutor”, etc.

Critici si sugestii: “platforma este bine structurata si organizata, insa are nevoie de imbunatatiri, verifictri si actualizari”, “ar trebui sa va axati mai mult pe siteuri mai bune, realizate mai profesional. Unele siteuri, precum nonamtravel.ro sau iavion.ro par a fie facute pentru un proiect la scoala”, “nu mi-a prea placut cercetarea concurentei, deoarece reclamele nu se schimba in fiecare zi si trebuie scrisa parerea despre acea reclama de foarte multe ori. Eu nu o vad folositoare”, “unele instructiuni ar trebui detaliate”, “introduceti taskuri cu grad de dificultate mai mare”,” ar trebui sa fie putin mai dificile si sa nu fie foarte lungi pentru ca cel care le face sa nu se plictiseasca ”, “sa puteam avea mai mult contact vizual cu persoanele cu care lucram la practica”, “ar trebui sa scoateti taskul Call center”, “ar trebui redusa perioada de cercetare a concurentei”, “incercati sa ajutati studentii sa invete ceva practic, gen sa vada o factura, chitanta etc., si nu doar sa stea in fata unui calculator si sa acceseze diverse site-uri. O persoana daca vrea sa invete sa faca un magazin online sau altceva se poate informa si singur de pe google, dar o factura nu vezi toata ziua”, “invatati studentii cum sa ruleze un progam contabil, cum sa completeze niste facturi, chitante”, “realizarea taskurilor de Call Center de la sediul firmei numai cu laptopul personal este un inconvenient deoarece nu detin unul”, “unele task-uri nu sunt destul de complexe si nu solicita foarte multa inventivitate”, “task-urile sa fie mai scurte”, “o comunicare mai buna ar face munca mai usoara”, “mai multa activitate practica nu doar virtuala”, “nu cred ca trebuie imbunatatit ceva”, “e OK”, “Task-urile trebuie sa fie pentru studenti, ca ei sa invete ceva. Promovarea firmei dumneavoastra nu trebuie sa fie munca studentilor. Nu mi se pare corect!”, “nu ar trebui sa va faceti publicitate folosindu-va de viata sociala, personala a studentilor care participa la practica, nu e etic”, “task-uri mai multe si mai scurte”, “sa invatam sa facem logouri, carti de vizita in diferite programe, grafict 3D”, “mi-a placut dar a fost cam lung”, “mai multe lucruri folositoare”, “mi-ar fi placut ca practica sa se axeze pe cat mai multe domenii ale informaticii si nu atat de mult pe partea de promovare”, “intoduceti in platforma un sistem in care sa vedem la fiecare task exact unde ne situam cu lucrul si cat mai avem de lucrat din total”, “timp prea scurt pentru volumul de munca”, “organizati practica bazata pe lucruri facute la facultate, proiectare web…pagini web…si altele”, “timpul estimat pentru fiecare task nu e tocmai cel real”,“introduceti task-uri personalizate in functie de specializarea studentului”, “introduceti noi taskuri care iti dezvolta mai mult procesul gandirii si solicita mai putin rabdarea”, “categoric nu mi-a placut ca am fost nevoita sa imi fac cont pe site-uri de matrimonialela care primesc newsletter in continuu. Cred ca astea sunt inutile”, “extinderea duratei si perioadei de practica”, “sa fiu ajutata de echipa HelpDesk, care, de exemplu mie, nu mi-a dat nici un raspuns la vreo solicitare”, “sa fie mai putine inregistrari inutile pe site-uri si mai ales sa nu mai fie site-uri de matrimoniale”, “actualizarea task-urilor cu schimbarile site-urilor”, “sa existe alternative la anumite task-uri din care studentii sa poata alege, pentru a nu mai exista nevoia de a solicita permanent ajutorul Helpdesk”, “cercetarea stiintifica a surselor de informare ar trebui mai bine pusa la punct, respectand cerintele academice. Astfel, veti avea sprijinul studentilor, oferindu-le sansa de a invata cum se cauta informatiile necesare pentru un anumit domeniu, cum se selecteaza sursele de informare, cum se verifica relevanta acestora, cum trebuie citate sursele in cadrul unei lucrari stiintifice”, “prea multe conturi pe diferite site-uri”, “updatarea anumitor site-uri”, “nu ar trebui data o cantitate atât de mare de site-uri de rezolvat. Solicita mult timp, iar dupa un numar de site-uri intervine monotonia si plictiseala”, “ar trebui introduse Task-uri mai grele pentru a stimula studentii”, etc.

Intrebarea 4: Unde vei utiliza cunostintele si abilitatile dobandite la practiCAT

Raspunsurile studentilor sau fost:

In primul rand: “la facultate si in viata de zi cu zi”, “obtinerea adeverintei de practica ceruta la facultate”, “atat in viata personala (mobile lifestyle) cat si pe partea profesionala (mBiz, mKM)”.

In al doilea rand: “viitorul loc de munca”, “ca freelancer”, “job in strainatate”, “un job online”, “sa-mi fac propriul site”, “in activitatea pe calculator imi voi realiza site-uri si blog-uri pe care ulterior voi incerca sa le promovez in mod optim”, “in viitoarea mea cariera de informatician”, etc.

Altele: “oriunde voi putea sa le aplic”, “propria afacere”, “pentru a promova mai bine firma la care sunt”, “în ONG-ul in care activez”, “in internship la CAT ca voluntar pana la finalul faculatatii pentru a putea sa imi amplific cunostintele in domeniu”, “o licenta si masterat in Marketing Online si WeBIZ”, “nu stiu inca”, “deocamdata nicaieri”, “doar pentru propria mea cunostinta”, “sper sa ma ajute”, etc.

B. Activitatea de cursuri si workshopuri practice

Analizand activitatea la cursurile de WEBdesign-4-mBIZ, mBIZ-mobile Business, mKM–Knowledge Management, precum si raspunsurile a 62 de studenti (reprezentand 22,3% din cei 278 absolventi si 13.9% din totalul de 444 al celor inscrisi la cursuri in perioada 2011-2014/sem1), care au completat chestionarul la finalul cursurilor, am obtinut urmatoarele rezultate, prezentate mai jos:

Intrebarea 5: De ce te-ai inscris la CURS

Raspunsurile studentilor sunt sintetizate astfel:

Motivul principal: “obtinerea de cunostinte practice pentru un job”, “abilitati cerute la actualul loc de munca”, “sa lucrez ca freelancer”, “job, indiferent unde si usor de gasit”, “sa devin un freelancer mai profesional in domeniul webdesign”, “sa pot lucra in strainatate”, etc.

Motivul secundar: “am acest curs in programa obligatorie”, “sa obtin CertifiCAT de WEBDesign si Adeverinta de practiCAT pentru facultate”. “am fost designer grafic la o firmt din Odorhei dar acum am inceput sa lucrez ca freelancer. Vreau sa am un certificat oficial ca sa lucrez individual si legal“, “cunostinte, experienta si abilitati practice”, etc.

Alte motive: ”recunoasterea si certificarea cunostintelor pe care le am”, “la licenta”, “sa ma perfectionez si sa invat ceva nou si folositor”, “st invat sa construiesc si sa promovez pagini web”, “pare o oportunitate care aduce beneficii in viitor”, “acumularea experintei practice”, “sa-mi perfectionez abilitatile de comunicare in afaceri”, “pe viitor mi-ar place sa lucrez in acest domeniu.”, “sa mt perfectionez practic pentru a-mi dezvolta abilitatile legate de computere si de partea web. Vreau sa acumulez noi cunostinte legate de grafica paginilor web pentru a ma ajuta pe viitor la un job”, “ sa-mi dezvolt aptitudinile si capacitatea practica de a rezolva probleme”, “sa-mi imbunttttesc cunostintele legate de realizarea tezei de doctorat”, “sa invat lucruri noi cum este mKM –managementul cunostintelor”, “sa obtin informatii/ noutati odata cu evolutia domeniului IT in vederea unei comunicari rapide, informatii care pot fi aplicate în practica domeniului de cercetare”, “imbunttttirea abilitatilor si dezvoltare personalt”, “nu se poate teorie fara practica”, “recalificare profesionala”, “sa-mi imbunatatesc imaginea site-ului personal unde imi expun lucrtrile foto-video”, “m-a invitat profesorul Dr. Radu Mletnita sa fac internship si dizertatia”, ”angajare intr-un viitor proiect antreprenorial”, “am cunostinte la nivel incepator de html5 si CSS . As dori sa dobandesc mai multe cunostinte in acest sens deoarece momentan lucrez ca si mobile developer si consider ca cele 2 domenii sunt aseanatoare ba chiar in stransa legtaura pentru ca multe aplicatii mobile au la baza o sursa web”, “sa progresez in domeniul acesta”, “ocazie ideala de a-mi largi aria de cunostiinte in domeniul informaticii spre a-mi fi de folos in practica de viitor medic”, “sa folosesc web design in practica mea in domeniul Istorie”, “pentru dezvoltarea mea personala, abilitatiile de lucru, pentru acumularea de noi cunostinte si pentru a-mi mari gradul de angajabilitate dupa finalizarea studiilor. Sunt foarte determinat sa obtin acea diplomt pe care dumneavoastra ca si companie o oferiti dupa terminarea cursului, deoarece este recunoscuta si in exteriorul tari”, “doresc o reconversie profesionala”, “aceasta meserie are un viitor bun si este intr-o continua dezvoltare”, “sa ne adaptam schimbarilor care le impune era informationala”, “vreau sa ma perfectionez pentru ca intentionez sa imi deschid un cabinet medical privat cand imi voi incepe practica si vreau sa fiu capabila sa imi administrez site-ul de promovare. In plus, site-urile au devenit principalul mijloc de promovare si sper sa pot urma acest curs ca sa ii pot ajuta si pe altii”, “pasiunea si dorinta de a invata lucruri noi”, “it’s the future”, etc.

Intrebarea 6: Cum apreciezi utilitatea CURSULUI

Raspunsurile studentilor sunt pentru:

Foarte util: 20 studenti – 32.2%

Util: 41 studenti – 66,1%

Putin util: 1 student – 1,7%

Inutil: 0

Toti studentii, cu o singurt exceptie, au gasit cursurile utile pentru insutirea cunostiintelor si abilitttilor practice.

Intrebarea 7: Care sunt parerile personale si sugestiile pentru imbunatatirea cursului

Dintre raspunsurile studentilor vom sintetiza:

Impresii pozitive: “este un curs foarte fain si te invata strict ce ai nevoie!”, “sunt foarte multumit de cursul la care am participat”, “mi-a pltcut si tineti-o tot ata”, “o experienta deosebita, care m-a impresionat placut”, “felicittri, se vede ca o faceti cu pasiune. Ma bucur sa-i vad si pe studenti interesati si foarte activi”, “ma bucur foarte mult ca acest curs a fost extrem de “practic” si la “obiect”, “fara prea multa teorie de care m-am saturat la facultate”, “acesta este viitorul si tinerii ar trebui sa profite din plin de aceste oportunitati”, “am aflat despre multe instrumente virtuale utile“, “am primit sfaturi si informatii foarte utile”, “mi-a parut atu ca a durat asa putin, dar am invatat lucruri foarte interesante si lucruri noi in acelasi timp”, “interesant si in acelati timp folositor deoarece nu contine doar teorie ci si aplicatii practice”, “inteleg mai bine partea de weBIZ si cum trebuie sa fac designul unui site pe care vreau sa-l construiesc”, ”cursul este bine pus la punct, daca se va face unul pentru avansati, ma voi inscrie”, “curs util, ce pare foarte usor de asimilat, dar totusi trebuie sa muncesti si sa perseverezi in indeplinirea task-urilor, sa ai multa rabdare si putere de concentrare”, “personalul este unul foarte placut si foarte explicit”, “activitatea se desfatoara conform unor pasi optimi pentru pregtairea cursantilor”, etc.

Critici si sugestii: “o prelungire a cursului n-ar strica“, “sa fie mai multe ore si mai multe zile de curs la firma si explicatii mai elaborate si aprofundate”, “extinderea cursului face-to-face, prin video conference“, “este putin cam multa informatie pentru 2 zile de curs. Pentru o persoana care nu are cunostinte de HTML e foarte dificil de exemplu sa deprinda in cateva ore abilitati de realizare a unui site, interfetele utilizate sunt intuitive, dar nu suficiente de multe ori“, “ar fi utile demonstratii live (pe cod) a elementelor SEO si nu numai“, “sa fi învatat cum sa construim un site cu template transparent si sa ii facem design-ul exact ata cum dorim noi”, “mai multe detalii legate de SEO si folosirea e-tools + configurari”, “mai multe exercitii in care cursantii sa fie asistati de catre profesor”, “prezentare de layout-uri specifice pentru situri“, “actualizati cursul pentru ca unele adrese nu mai sunt valabile”, “refacerea modulului de creare a unui magazin online, deoarece linkurile date in curs nu sunt valabile“, “am invatat sa folosesc wordpressul si mi-a placut acest lucru, dar mi s-a parut putin pentru banii pe care i-am dat. (250 lei pentru a invtta sa realizez un site în wordpress pentru ca restul taskurilor se puteau face si fara bani la internship)”, “am avut unele asteptari”, “ma gandeam ca la sfarsit voi sti sa fac site-uri simple si pagini din cod html”, “task-urile nu intra in categoria web design deloc. Eventual in felul de utilizare al internetului … un fel de marketing pe internet, dar in niciun caz web design. Am crezut ca voi invata un pic de programare cand defapt am invatat “utilizare” a wordpressului”, “sa se schimbe denumirea cursului de web design”, “mai mult asupra timpului dedicat cursului si a Worpress”, “mai multor sesiuni de cursuri interactive nu doar o singura sesiune practica si in rest multa teorie”, “multe chestiuni as fi vrut sa fie demonstrate practic de profesor si pe urma sa executam si noi. Facand direct noi aplicatiile, nu am putut fi atenti la explicatiile profesorului si nici aplicatiile nu au fost executate cum trebuie”, “cursul este super ok. O mica sugetie ar fi aceea de a schimba sala sau a o inbunatatii cat de cat. Acele scaune cu masuta nu sunt foarte confortabile”, “un proiector ar fi mai bun decat Flipchart-ul, chiar daca noi urmtrim slide-urile pe laptopuri“, “internet de viteza mai mare in centrul unde se tin cursurile”, “nu am nimic de reprotat, personalul este calificat si bun didactic”, “nu am sugestii pentru imbunatatirea activitatii”, etc.

Intrebare 8: Unde vei utiliza cunostintele dobandite la cursul de WEBdesign-4-mBIZ

Raspunsurile studentilor se sunt:

· In primul rand: “la facultate sau in viitorul loc de munca”, “la firma in care lucrez”.

· In al doilea rand: “la lucru ca freelancer “, “am de gand sa cumpar un domeniu .ro pentru inceput, ulterior mi-ar placea sa lucrez in webdesign ca si freelancer”, “sa fac site-uri si blog-uri”, “la construirea si optimizarea site-ului meu”.

· Altele: “in diferite business-uri”, “sa ma promovez pe mine si serviciile pe care le pot oferi ca freelancer”, “administrarea site-urilor personale”, “in administrarea blogului personal pentru inceput si daca in viitor o sa ocup un post in domeniul IT cred ca imi vor fi de folos”, “sa imi creez propriul site si eventual sa preiau si comenzi, suplimentar”, “promovarea afacerii online”, “crearea si optimizarea siteului meu personal”, “sa imi construiesc o cariera in Web Design”, etc.

Intrebarea 9: Unde vei utiliza cunostintele dobandite la cursul de mKM – Knowledge Management

Raspunsurile doctoranzilor si postdoctoranzilor sunt:

– In primul rand la: “realizarea tezei de doctorat”

– In al doilea rand la: “procesul de cunoastere-cercetare-inovare folosind noi tehnologii”.

– Altele: “aplicare practica a informatiillor acumulate in mKM”, “dezvoltarea profesionala”, “ca sa devin cercetator/ antreprenor”, “aplicarea tehnicilor informatice in biotehnologii”, “managementul proiectelor pe care le voi avea”, “utilizarea suplimentelor minerale in hranirea albinelor (Apis melifera carpatict)”, etc.

4 - Asistenta nerambursabila si consultanta SES-Germania

Romania ocupa un loc fruntas la numarul de proiecte accesate prin intermediul Programului SES - Germania, cu un total de 899 de misiuni, realizat in ultimii 15 ani.

Impreuna cu moldovenii detinem locul 2 cu un total de 1.665 de misiuni-proiecte, dupa China principalul partener al SES. Estimam ca ne apropiem sensibil de 2000 de misiuni/ proiecte daca le adaugam pe cele realizate in regiunile romanesti din Bucovina de Nord sau de la gurile Dunarii încorporate in Ucraina si pe cele din Cadrilaterul administrat de Bulgaria.

Locul României in Programul de asistenta germana nerambursabila SES

Sursa: date extrase din rapoartele anuale ale CAT Cluj 2000-2014

In perioada 2000-2014 CAT Cluj, cu sprijinul Dr. Radu-Adrian Mlesnita reprezentant oficial al SES-Germania în Romania, a realizat 476 de proiecte-misiuni, adica mai bine de jumatate din totalul de 899 implementate in tara noastra.

Beneficiarii au fost firme, organizatii, scoli, spitale, primarii, consilii locale, institutii publice, etc., din domeniile: industrie, agricultura, transporturi, constructii, servicii, asistenta medicala si sociala, învatamant, cultura, administratie locala, etc.

Pornind de la 5 misiuni contractate in 2000, tot atatea in 2001 si 2002, numarul acestora a început sa cresca, astfel ca in 2003 s-au inregistrat 6 misiuni contractate si 8 misiuni in 2004.

Bucurandu-se de o promovare intensa si o implicare directa a studentilor in activitatile de practiCAT, anul 2005 a fost considerat un boom in evolutia contractarii de misiuni de asistenta nerambursabila prin consultanti SES, înregistrandu-se 42 de misiuni.

Anul 2006 cunoaste un declin la 31 iar 2007 o scadere la 21 de misiuni. Declinul a continuat in anii crizei economice, respectiv: 2008 cand s-au inregistrat 24 de misiuni, 2009 doar 13 si 19 in 2010. In anul 2011 s-a inregistrat un record de 97 de misiuni, numarul mentinandu-se ridicat si pentru anul 2012, 86 de proiecte si follow up-uri.

Incepand cu anul 2013 fondurile SES-Germania au fost limitate, astfel ca s-a inregistrat o noua scadere la 66 contracte de consultanta. In anului 2014 s-au realizat 41 de proiecte si 33 in 2015. Anul 2016 a fost ultimul cand s-a mai acorda aceasta asistenta gernana

La succesul acestor proiecte au contribuit si studentii, masteranzii si doctoranzii aflati in practiCAT sau la cursurile organizate de CAT Cluj. Multi dintre ei, angajati ai firmelor sau antreprenori independenti, au solicitat sprijinul senior expertilor germani pentru alinierea la standardele europene, atenuarea efectelor crizei, parteneriate, transfer de cunostinte, know how si tehnologii.

Miloane de euro a adus Romaniei acest Program de asistenta germana, in cei 15 ani de cand CAT Cluj si RA Mlesnita l-a gestionat: 1999-2016

5 - Povesti de succes – Noua ordine economica internationala versus globalizare

Cascada Victoria - Zimbabwe

In 1980, cand implinisem 28 de ani si realizasem 5 ani de productie, sunt transferat in interes de serviciu de la intreprinderea de comert exterior Mineralimportexport la Sectorul de Organizatii Economice Internationale din cadrul Ministerului Comertului Exterior si Cooperari Economice Internationale; aceasta ca urmare a castigarii concursului pe functia de secretar economic 2. Cunosteam bine engleza si franceza dar mai ales eram recunoscut ca un tanar specializat in marketing intern si international.

Aici nu mai conta prea mult ideologia ci competenta, creativitatea si loialitate, pentru ca trebuia sa vinzi produsele si serviciile romanesti cat mai bine pe pietele externe si sa importi produsele straine cat mai ieftin posibil. Eficienta si profitul, cursul de revenire si conditiile de plata, numarul si diversitatea clientilor indiferent de localizarea geografica, operatiunile speciale cu aport valutar, eliminarea oricarei scurgeri de venit national creat de poporul roman, reprezentau o „dogma”, adica mai mult decat nivelul ideologic al unui patriot al acelor timpuri. Raspunderea era mare deoarece in functie de ce comenzi dadeai la industrie, agricultura, transporturi si servicii, depindea dezvoltarea fabricilor, comunitatilor locale si implicit a tarii, din perspectiva planurilor cincinale ale anilor '80.

Romania juca un rol important atat in randul tarilor membre ale „Lagarului Socialist” cat mai ales al tarilor in curs de dezvoltare dornice sa instaureze o Noua Ordine Economica Internationala, in lupta cu multinationalte/transnationalele si sistemul capitalist – imperialist-neocolonialist.

In concurenta acerba pentru cucerirea si mentinerea intreprinderilor romanesti pe pietele externe trebuia sa folosesti noi metode si tehnici de marketing, mult mai inteligente, sofisticate si complexe. Trebuia sa lupti cu americanii, englezii, japonezi, nemtii etc. si sa castigi licitatiile si contractele, atat din tarile dezvoltate dar mai ales pe pietele tarilor in curs de dezvoltare din Africa, Asia si America de Sud. La aceasta se adauga crearea de strategii si contracte de cooperare pe terte piete.

Marketingul international, presupunea initial realizarea unui studiu al pietelor externe si mai ales o analiza conjuncturala extrem de atenta, ce necesita o cunoastere cat mai exact posibila a tuturor conditiilor tehnico-economice si social-politice din tara respectiva dar si pe plan international.

Lucrand la acest nivel inalt de inteligenta si sinteza economica, aveam nevoie de informatii operative cat mai proaspete, precise si complete, pe care trebuia sa le obtin cat mai rapid posibil si mai ales sa descopar sursele directe si esentiale de date relevante si corecte.

Dintre multiplele cai de obtinere a informatiilor externe ma opesc asupra unui exemplu pe care l-am prezentat in Teza de doctorat pe care am sustinut-o in 1984, la ASE Bucuresti.

Romania anilor '80 era un puternic producator european de instalatii complexe, masini, utilaje, SKD-CKD-uri si avea nevoie de noi piete de desfacere. Tara noasta, in dorinta de a fi independenta si prospera, s-a aliniat politic la Grupul celor 77 al tarilor in curs de dezvoltare si a promovat puternic relatiile cu aceste state, pentru ca reprezentau o imensa piata de export si o sursa importanta de materii prime.

Dar, acest lucru nu era suficient. Trebuia sa aflu ce obiective complexe (ex. fabrici, linii de productie sau montaj, autostrazi, imbunatatiri funciare, porturi maritime sau fluviale, linii de inalta tensiune, etc.) urma sa se realizeze in aceste tari, cand si cine urma sa le finanteze.

In functie de aceste informatii de baza puteam sa propun ca studiile de fezabilitate sau caietele de sarcini pentru licitatii sa fie contractate de unul din sutele de institute romanesti de cercetare-proiectare, unde lucrau zeci de mii de cercetatori romani inteligenti, inovatori si inventatori pentru diferitele ramuri si subramuri economice, raspandite in toata Romania.

De asemenea, trebuia sa obtin informatiile necesare ca sa propun de la ce furnizor si din ce tara sa aducem importul de masini si utilaje de completare, echipamantele ce nu puteau fi produse in Romania. Mai mult, sa propun o forma de cooperare economica (ex. investitie directa sau de portofoliu, societate mixta sau acord de furnizare directa, credit furnizor etc) care sa fie avantajoasa atat partii romane cat si partenerilor straini. Ca in final, sa incheiem cat mai multe contracte pe verigile lantului de valoare adaugata, respectiv de: consultanta-proiectare-executie-exploatare-service.

Trebuia sa folosesc din plin tot aparatul si canalele de informatii existente (ex. ambasadele si sectiile economice ale Romaniei din peste 100 de tari, precum si cele straine de la Bucuresti, Institutul de Economie Mondiala si Conjunctura, societatile mixte din tara si strainatate, intreprinderile romanenesti si straine partenere aflate in zona de interes, delegatii si lucrtaorii plecati in strainatate, vizitele in diferitele tari ale Sefului statului, diferitilor demnitari sau delegati sau cele reciproce, comisiile mixte de colaborare bilaterala, etc.

Cu toata aceasta structura bine pusa la punc, imi lipsea ceva. Tot ce era clasic si privea rutina birocratica, nu-mi permitea sa inchid puzzel-ul complex al studiulor mele de marketing. Asa ca am trecut la faza: use your brain mRA.

Lucrand operativ si practic cu organizatiile internationale si participand la numeroase reuniuni internationale de la Geneva, Viena, Roma, New York, etc. pe diferite teme, mi-am dat seama ca nu la toate reuniunile pot intalni subiecte de discutie si persoane, dar mai ales diplomati economici competenti, care sa-mi satisfaca nevoia de informatii referitoare la obiectivele complexe sau investitiile ce urmau sa fie realizate in diferitele tari. Mai ales, nu reuseam sa aflu cine ar fi fost interesat sa finanteze aceste experturi complexe si transfer de tehnologie.

Era esential sa cunosc cine ar da banii si cum as putea sa-i contactez inainte de a se definitiva idea de proiect sau de a se organiza licitatia pentru investitia respectiva.

Am selectat dintre numeroasele organizatii internationale din sistemul ONU si dintre conferintele lor, pe acelea care dezbateau problemele legate de planurile de perspectiva si prognozele tarilor in curs de dezvoltare, investitiile de care aveau nevoie, responsabilii pentru contractare si implementare a proiectelor respective.

Dintre FAO, UNCTAD, UNDP, etc., ca si exemplu, ma voi opri la ONUDI – Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala.

Dupa cateva vizite si discutii la Viena am hotarat sa particip numai la reuniunile pentru dezvoltarea unor tari de interes, organizate de ONUDI in capitalele acestora. Un important volum de informatii privind obiectivele de investitii l-am obtinut la reuniunile organizate pentru dezvoltarea tarilor in curs de dezvoltare: Egipt, Zimbabwe, Kenya, tarile Africii de West si de Sud-Est, Pakistan, Indonezia, Filipine etc. Aceste informatii se refereau atat la obiectivele de investitii cat si la potentialii finantatori sau parteneri de cooperare pe terte-piete sau sub-furnizori…; dar mai ales si la firmele concurente.

Concomitent lucram la partea de marketing financiar, identificand si analizand principale surse de finantare, respectiv: Banca Mondiala si bancile de dezvoltare regionala; fondurile si bancile din tarile avansate donatoare; bancile si fondurile arabe de dezvoltare cu excedent in petro-dolari, etc.

Cu tot tactul necesar si utilizand tehnicile diplomatiei economice inteligente am participat la contactarea acestor organisme de la care s-au obtinut informatiile de care aveam nevoie pentru a inchide puzzel-ul, pentru a propune apoi cele mai adecvate masuri si actiuni de mare avergura.

Printre acestea au fost: trimiterea de instructiuni precise la sectiile economice ale ambasadelor tarii noastre din tarile vizate; organizarea participarii firmelor romanesti la targurile si expozitiile nationale sau internationale unde erau invitate si firmele sau persoanele vizate; colaborarea cu reprezentantii economici straini la Bucuretti ai ttrilor si firmelor de interes; organizarea de actiuni punctuale pe termen scurt prin trimiterea unor specilaitti romani la guvernele, ministerele, firmele din tarile unde urmau sa fie implementate ideile de proiecte selectate. Un exemplu de mare succes l-au reprezentat actiunile D90 si D60 ale Directiei de Exporturi Complexe si Asistenta Tehnica din cadrul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale pe care le-am coordonat alaturi de cei mai buni stategi ai acelor ani.

Rezultatele acestor actiuni de marketing international, altauri de multe alte operatiuni inteligente create de specialistii din comertul exterior, nu au intarziat sa apara. Efortul zecilor de lucratori romani implicati in acest exercitiu a facut ca sa vindem mai multe utilaje de foraj si sa ne metinem pe locul 2 in lume; sa construim rafinarii in Siria si Pakistan, fabrici de ciment in Irak, porturile pescaresti in Maroc, linii de inalta tensiune in Indonezia si multe alte obiective si exporturi complexe. Operam cu sute de tehnicieni rafinariile de la Banias, Basra si Karachi, liniile de montat tractoare in Iran sau RP Chineza si multe alte obiective de miliarde de dolari, raspandite pe toate continentele.

Morala: Ca sa reusesti in business-ul international trebuie sa-ti pui la punct un sistem informational performant propriu si sa cauti pe cat posibil toate sursele de informatii. Sa folosesti orice tehnica pentru a obtine aceste informatii, sa inovezi sau inventezi tehnicile si metodele ce se impun situatiei respective. Este costisitor dar, ROI – Return of Investment poate fi suficient si permanent.

Cand ai sistemul de informatii de marketing pus la punct trebuie sa-l intreti, actualizezi si sa-l dezvolti. Numai asa poti supravietui pe o piata in care concurenta gobalt este tot mai acerba si unde, numai cel mai competitiv si mai bine informat, castiga.

Internetul a facut sa cada frontierele informationale si cele dintre state. Se poate lucra de oriunde-oricand. Vechile tehnici au devenit tot mai scumpe si se mai pot aplica doar pe piata ignorantilor sau a nostalgicilor; ele cad incet in desuetudine.

Noile tehnologii de informare si comunicare (TIC) sunt obligatoriu de invatat, aplicat si personalizat in noul on line marketing si mai ales mobile marketingmMK.

Aceste tehnologii inlocuiesc multe operatiuni si elimina eforturile costisitoare ce se depuneau in marketingul secolului XX.

In lupta dintre "Globalizarea" ceruta de multinationalele/transnationalele tarilor capitaliste dezvoltate si "Noua ordine economica internationala" ceruta de tarile in curs de dezvoltare, sustinute de cele din "Lagarului Socialist", au invins cei ce detineau cea mai inalta tehnologie. O data cu aceasta s-au prabusit atat "Miscarea de nealiniere a Grupului celor '77" si "Visul de aur al omenirii: comunismul" cat si "Razboiul rece".

Din 1990, omenirea a depasit limitele societatii industriale si s-a inscris pe drumul construirii Societatii informationale si a cunosterii.

6 - Povesti de succes – Negucioiu si Dragan

Cristofor Columb Santo Domingo

Negucioiu si Dragan

In anul doi de facultate, prin 1971 aveam vreo 20 de ani, am intrat intr-o stransa colaborare cu un tanar asistent preocupat de aprovizionarea-desfacerea bunurilor si serviciilor, singura disciplina care se apropia de hobby-ul meu: marketing –> vanztri –> bani; se numea Nicolae Paina. El si-a continuat cariera didactica si a fost ctitorul Catedrei de Marketing de la FSEGA-UBB Cluj, apoi al unei cladiri monumentale dotate la nivel european pentru cercetatorii, profesorii, studentii, masteranzii si doctoranzii la stiintele economice (actuala cladire FESEGA). Am lucrat impreuna cu la diferite studii si activitati practice in intreprinderile clujene si am scris in 1980 o carte privind cercetare a pietei, cu valoare de pionierat (vezi: https://sites.google.com/site/mlenitara/curriculum-vitae-1/bibliografie).

Lucrurile evoluau bine, mai ales dupa ce am primit girului „ideologic” al profesorului Aurel Negucioiu, seful Catedrei de Economie Politica, apoi Decan si Rector al UBB Cluj.

Am inceput sa public, in reviste si ziare clujene, primele articole pe tema marketingului si designului industrial, exprimandu-mi independent si liber opiniile. Cu toate ca erau concepte noi si avansate ale anilor '70, nu m-a cenzurat nimeni si nici nu m-a combatut vreunul dintre numerosii intelectuali politruci sau activisti de partid. Am avut mai multe dezbateri stiintifice cu profesorul Aurel Negucioiu si profesori de la UBB Cluj, am cercetat si elaborat o serie de idei legate de compatibilitatea intre marketing si planificarea socialista. Subiectul era sensibil si putin abordat la Cluj, mai mult chiar era combatut de unii ideologi "anacronici" de la universitate.

M-am axat indeosebi pe idea „sa nu mai producem de dragul productiei numai pentru a da de lucru oamenilor” ci sa fundamentam atat planurile de productie cat si cele de aprovizionare-desfacere, pe baza unor cercetari de piata, respectiv studii stiintifice de marketing. Abia apoi sa orientam si sa folosim capacitatile de fabricatie la maximum, deoarece productia are desfacerea asigurata si satisface deplin necesitatile, dorintele si gusturile populatiei, a consumatorilor industriali si mai ales exportul. Aceasta logica se baza pe stabilirea a priori a optimului si a beneficiului maxim planificat, indicatori pe care i-am considerat esentiali pana astazi. Cum se spunea pe atunci: "eram pe linie", deoarece faceam parte din noul val de tineri ce considerau marketingul compatibil cu socialismul si factor important al cresterii eficientei si independentei economiei romanesti, din perioada 1970-1990.

Lucrarile mele din anii '70 au atras atentia specialistilor de la Revista de Marketing, editata de Asociatia Romana de Marketing Bucuresti, care m-au invitat sa-mi public ideile si rezultatul studiilor mele in publicatia AROMAR. In acest cotext, profesorului Iosif Constantin Dragan m-a invitat sa particip la primul Congres International de Marketing de la Bucuresti (1973). Am fost prezentat specialistilor straini ca si un student de la Cluj cu idei de marketing, de catre profesorul Demetrescu de la ASE Bucuresti, considerat parintele marketingului in Romania. A fost momentul cand am inteles ca ceea ce am facut este important si ca drumul pe care am pornit va fi de succes, indiferent de "dinastia" aflata la putere.

Sub porecla MRM-ul (Mlesnita Radu Marketing) data de colegii de facultate, in 1975 mi-am sintetizat si concluzionat ideile in lucrarea de licenta referitoare la studiul pietei produselor cosmetice fabricate de "Farmec" Cluj-Napoca. Sansa unica a fost de partea mea pentru ca directorul fabricii, inginerul Liviu Turdean, a fost singurul director din Cluj interesat de subiectul: marketing.

Am personalizat si aplicat un chestionar bazat pe diferentiatorul semantic a lui Osgood si cateva teste din cartea profesorului Rosca, la 200 de consumatori ce intrau in magazinul "Farmec" de pe malul Somesului. "Clujul avea Farmec" iar eu mi-am ales ca si slogan al campaniei de marketing: „un lucru frumos este o bucurie eterna”. Rezultatele au fost surprinzatoare iar directorul Turdean a schimbat gama de produse si ambalaje folosind un design nou, ceea ce a dus la cresterea vanzarilor, a eficientei productiei si a beneficiilor, angajand un numar sporit de muncitori si tehnicieni. Reusisem sa demostrez practic compatibilitatea marketingului cu orice sistem, inclusiv cu planificarea socialista fundamentata stiintific, folosind metode „capitaliste”. Reusisem sa aduc o contributie la dezvoltarea unei fabrici creative pe gustul clujenilor, ce a generat satisfactii si bunastare pana in zilele noastre, fiind considerata astazi o privatizare de succes.

Sfatul meu este ca atunci cand vrei sa incepi sau sa dezvolti o afacere, trebuie sa cunosti si sa elimini toate riscurile posibile. Pentru aceasta, sa nu uiti sa faci in primul rand cercetarea de piata – studiul de marketing si apoi sa te apuci de business plan, designarea proiectului si toate celelalte. Fara marketing esti un simplu amator ce improvizeaza si incearca hazardul.

----------

N.B. - Prof.Dr. Aurel Negucioiu, a fost ctitor de scoli, eminent cercetator si dascal, sef al Catedrei de Economie Politica, Decan al Facultatii de Stiinte Economice si Rector al Universitatii Babes-Bolyai Cluj, in ultima jumatate a secolului XX.

- Prof. Dr. Iosif Constantin Dragan, a fost un om de afaceri de succes - multimilionar, a introdus marketingul in economia romaneasca, a ctitorit Universitatea Europeana din Lugoj.

-------

7 - Povesti de succes – Oserul

Santo Domingo

OSERUL

In plina „epoca de aur”, prin 1972 si la varsta de 20 de ani, am descoperit „marketingul, stiinta si arta de a vinde”. Atunci mi-am dat seama ce interesante au fost exercitiile copilariei cu bunica Meta, care ma ducea duminica dimineata „pe Oser”, ca sa vindem tot felul de lucruri ce nu ne mai trebuiau si care incarcau dulapurile, pivnita, podul si curtea. Astazi, ele sunt denumite second hand. Vindeam vechituri si-mi facem bani de vacanta.

In anii '50, nu existau prea multe magazine in Cluj si nici marfa diversa in ele. Asa cs pe piata de vechituri gaseai produse din beltug, multi cumpartaori; dupa numeroase targuieli ne intorceam acasa cu cativa banunuti pe marfa vanduta la preturi derizorii.

Economia de piata, paralela cu economia socialista planificata, functiona perfect.

Chiar si astazi mai exista la Cluj o piata de vechituri – Oser/Talcioc si ai îndemn pe colegii mai tineri sau pe studenti sa mearga sa-si exerseze abilitttile de vanzatori, sa incerce metodele clasice de marketing pentru a scapa de lucrurile inutile si mai ales ca sa-si faca primii bani „pentru Mare”. Dar aceasta fara sa neglijeze comertul on line atat de popular genetaiei Net.

Morala: Dact vrei bani trebuie st vinzi orice. Abilitttile practice de vanzttor le dobandesti numai in piata si „la tejghea”. Orice debutant freelancer in tainele marketing e bine sa-si inceapt ucenicia „pe Oser”, locul unde iti poate verifica talentul si vocatia de vanzator.

8 - Mobile Training – Evaluation – Coaching

Canaima Jungle - Venezuela

mTECmobile Traning-Evaluation-Coaching este un concept inovativ, reprezentand dezvoltarea unor activitati practice create in ultimul deceniu al secolului XX si imbinate cu tehnologiile de informare si comunicare (TIC) ale primul deceniu din Mileniului 3.

In articolul Odiseea LBC-Lyceum Business Center, SPEC – Students’ Placement and Employment Center, CAsT – Centrul de Afaceri al studentilor din Transilvania, CPS – Centrul de Practict Studenteasct afli despre cei mai buni studenti care au performat timp de 20 de ani si m-au ajutat sa inovez mecanisme virtuale pentru dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor practice ale tinerei generatii – netG.

mTEC este explicat intr-o carte de tip ghid practic, pe care o gasesti la Bibliografie; mecanismul de pregatire si antrenare practica a tinerilor a fost creat si dezvoltat pe baza tehnologiilor de informare si comunicare avansate si a fost sustinut tehnic si financiar timp de mai bine de 20 de ani, de ctare Centrul de Afaceri Transilvania Cluj si firmele sale membre.

Mii de elevi, studenti, masteranzi, doctoranzi, post-doctoranzi si tineri au inovat si perfectionat tehnicile acestui centru, creat de ei si pentru ei.

Sute de lucrari de licenta, dizertatie si doctorat s-au elaborat in acest incubator creativ; multe prietenii si parteneriate s-au format si zeci de firme au fost create ca start-up-uri, spin-off-uri sau au fost dezvoltate altele mai vechi sau mai noi.

Participantii la acest program inteligent lucreaza in firme si institutii din Romania si peste 25 de tari ale lumii.

Toti au adus un plus de valoare universitatilor si scolilor clujene, ca apoi sa duca cu ei spiritul si inteligenta clujeana, dar cel mai mult si mai mult au imbogatit ambianta si imaginea bi-milenarului municipiu transilvan: Cluj-Napoca.

Quo vadis CPS si mTEC

Dupa 20 de ani de activitate,ne-am dat seama ca la Centrul de Practica Studenteasca (CPS) suntem de fapt la inceputul unei povesti fara sfarsit.

Concluzia: a never ending story … to make the impossible possible.

9 - Centrul de Practica Studenteasca

Cascada Angel

Centrul de Practict Studenteasct (CPS) este rezultatul a 20 de ani de experimente si adaptari la cele mai avansate tehnologii TIC. Daca in 1992, la inceput lucram fara PC-uri, doar cu telefoane fixe si un fax primit donatie de la o fundatie olandeza, treptat am cumparat PC-uri de la 286MB la Pentium 1-2-3; laptopuri si telefoane mobile de la prima generatie - 1G la actualele 4G.

Astazi lucram cu tablete si smartphone-uri care ne dau o mobilitate si o satisfactie mai mare a eficientei muncii noastre relaxate. Mobile LifeStyle inseamnt un confort mai mare si o calitate a vietii superioara.

Studentii in practica la Centrul de Afaceri Transilvania (CAT Cluj) si-au dezvoltat cunostintele si abilitttile practice in ritm cu aparitia noilor tehnologii de informare si comunicare (TIC) din ultimii 20 de ani. Ei au performat in cadrul Programelor SPEC, LBC, CAsT si CPS.

Acum ne aflam in etapa: mTEC – mobile Training – Evaluation – Coaching si ne folosim de propria platforma de mL – mobile learning, pe care au folosit-o pana acum, peste 2000 de studenti, masteranzi, doctoranzi si tineri interesati in TIC.

Ca sa te poti conecta la platforma de eLearning si sa lucrezi relaxat online, ai nevoie de minim un Laptop/ Tablett cu Wi-Fi de 10’ sau un smartphone 4G de 5’ si, bineinteles sa-ti faci un cont. Pe platformt vei gasi un set de instructiuni/ task-uri pentru modulele la care ai aplicat; doar inteligenta, pasiunea si interesul de a te perfectiona mai conteaza.

Exploreaza, analizeaza, viseaza, creeaza, inoveaza, programeazasti bucurt-te de lumea fizica si virtuala pe care o descoperi. Fii pozitiv, incarca-te cu energie pozitiva, asociaza-te cu oameni inteligenti si talentati, alimenteaza-ti imaginatia cu noile descoperiri.

Participa cu idei si solutii la procesul de descentralizare si debirocratizare, dar nu uita ca, „daca birocratia nu va fi mobila nu va mai fi deloc”.

NetG Generatia Net considera birocratia ca si o relicva a trecutului, a unui sistem arhaic, anacronic, desuet si corupt. Sistemul trebuie adaptat cat mai curand posibil la timpurile pe care le traim, deoarece noua generatie ll ignora complet si doar cativa politruci mai incearct sa profite… in dispretul tuturor.

Vom prezenta mai jos evolutia acestei activitati de la birocratia antica considerata clasica la cea electonica si mobila. Modelul de tranzitie il denumim: BURO-2-eBURO-2-mBURO.

Inainte si dupa Galaxia Gutemberg -> Birocratia -> mBirocratia

Tehnologiile de informare si comunicare (TIC) au accelerat procesul de trecere de la birocratia electronica (eBURO) la birocratia mobila (mBURO).

mBURO este noua realitate ce se dezvolta vertiginos, in paralel cu birocratia cea veche, depasita, sclerozata si anacronica.

10 - Telepatia digitala

Ce urmeaza ?

In primul rand vom redesigna, automatiza si optimiza Platforma de practiCAT/Internship online

In al doilea rand vom propune sau vom accepta teme de licente sau dizertatie de la orice disciplina sau facultate si care se inscriu in perspectiva practica; de exemplu in tendinta “organic nature of process”, a miniaturizarii terminalelor mobile pana la nivelul BioChip-urilor si adoptarea Organic Computer-ului.

In al treilea rand, pentru a deveni si mai mobili, a gestiona mai eficient simturile (ex. vizual, auditiv, gustativ, olfactiv, tactil, gestica …), a tinde spre un maxim de confort inteligent si multisenzorial, vom putea comunica in viitorul deceniu cu ajutorul tehnologiilor Brain-Computer Interfaces aflate pe masa de proiectare-testare pentru telepatia digitala.

Schema simplificata pentru telepatia digitala între un Baiat si o Fata: Brain-2-Brain / Mind-2-Mind

Procesul consta in:

1. BioChipul B “citeste” gandul B si-l trimite prin Bluetooth la SmartPhone B;

2. SmartPhone-ul B, conectat la Internet, trimite informatia la SmartPhone F;

3. SmartPhone F trimite prin Bluetooth la BioChip-ul F;

4. BioChip-ul B comunica spre creier gandul F;

5. … si invers, in grupuri, retele etc. conform tehnologiei: Brain-to-Brain/ Mind-2-Mind;

6. BioChipul A si F transfera si share-uiesc gandurile prin CLOUDKnowledge WareHouse (depozit de cunostinte si experiente) cu oricine doresc cei doi, respectiv: gandurile, memoria, amintirile, informatiile, datele, experienta, abilitatile, visele, imaginatia, etc.

Etapa CLOUD face posibila transferarea datelor, informatilor, softurilor etc. „in nori” pentru a stoca: memoria, amintirile, gandurile, visele, imaginatia ... si sa fim „cu capu-n nori”.

Iti imaginezi cum vom comunica si vor arata: eMail-ul, Skype-ul, WhatsUpp-ul, FaceBook-ul si alte retele de comunicare si socializare?

Iti imaginezi ce noi simturi, de care inca nu stim ca le avem, vor fi descoperite?

Dar relatia cu „roboteii” care ne vor face temele, curatenia, mancarea, serviciile cele mai placute si neplacute sau altele pe care le consideram astazi paradoxuri.

Te las pe tine sa continui, dar nu uita ca avem nevoie la CPS de astfel de vise, idei si inovatii.

Toti studentii la practiCAT sau internship, inregistrati online, cu asta se ocupa si vor sa ocupe un viitor post de: Futurist, RoboITst, BioTechnolog, WEBdeveloper, SEOptimizator, Click-urici, etc. sau analist-proiectant de sisteme inteligente pentru tranzitia de la Societatea bazata pe cunostinte la Societatea bazata pe gandire si constiinta.

Stii unde sa ne gasesti.

11 - Cubul mRA pentru stabilirea mKM-FP

In cursurile si aplicatiile practice, activitatile si operatiunile de mKM-mobile Knowledge Management, pe care le-am creat la finele secolului XX, am introdus o notiune importanta pentru intelegerea si utilizarea acestui concept, respectiv: mKM-FP.

Ce este mKM-FP sau mobile Knowledge Management Focal Point.

Pentru a intelege mai geneza si proprietatile practice ale acestui punct critic va trebui mai intai sa construim:

Cubul mRA pentru stabilirea Punctului Focal al mKM. Denumim cele 8 varfuri ale cubului astfel:

Urmand gandirea de management a profesorului Aurel Neguciuiu, sintetizam elementele ce ne conduc la OPTIM (<suficient-si-necesar>) si EFICIENTA (<efect / efort>) respectiv:

· CONCEPTE: < competenta-si-responsabilitate > , < ordine-si-disciplina >

· TEHNICI: < POCC = Planificare – Organizare – Comanda (Decizie) – Control >

Aceste concepte si tehnici le-am redesignat în spatiul tri-dimensional mobil al Cubului mRA. Apoi am trasat cele 4 diagonale interioare:

O1 – O2 Ordine-Organizare

C1 – C3 Competenta-Control

D – P Disciplin-Planificare

R – C2 Responsabilitate-Comanda (Decizie)

Punctul critic rezultat din intersectia acestora il denumesc: mKM-FP sau mobile Knowledge Management Focal Point.

El reprezinta chintesenta conceptelor si tehnicilor de management aplicate in stare mobila si a noului stil de viata pe care l-am denumit: mLSmobile Life Style. Acest stil genereaza noi ABILITATI si PERFORMANTE individuale. Testarea-validarea cu succes a fost realizata cu sprijinul clujenilor, pe parcursul a zece ani de munca intensa (1997-2007).

Cubul mRA este o reprezentare relativa, tri-dimensionala si mobila, cu dimensiuni flexibile si liber de apreciat sau cuantificat de cercetatori si utilizatori.

Iti propun un exercitiu: incerca dezvoltarea unei noi structuri spatiale si schimba notarea fetelor laterale ale Cubului mRA. Apoi traseaza si analizeaza corelatiile create de noile diagonalele rezultate.

Dupa ce vei rezolva toate combinatiile posibile de notare ale Cubului mRA vei avea o imagine completa a relatiilor dintre aceste elemente esentiale pentru realizarea unuei structuri-retele de mKM, optim si eficient.

12 - Descopera si dezvolta o noua realitate

Descopera si dezvolta o noua realitate (R)

I: Ce stim acum?

R: Ca lucram in 3 realitati: RF – fizica, RV – virtuala, RS – subliminala, ce trebuie sa le inovam si sa le dezvoltam continuu.

Piramida Realitatilor: 3R

Te las pe tine sa o descoperi pe cea de a 4-a !

Pentru a atinge succesul trebuie sa explorezi, experimentezi, cunosti continuu, sa te asociezi la cat mai multe retele (ex. de clienti, de profesionisti, de bresle-clustere etc.).

Iata cateva sfaturi, in limba globala pe care trebuie sa o cunosti, ca sa le utilizezi in munca ta de Freelancer:

· NO RESTRICTIONs – NO LIMITs;

· Find and join iNET – intelligent/internet/innovative networks;

· Knowledge – Innovation – Competitiveness, must be your first priority;

· Mobility – Flexibility – Visibility – Accessibility, have to be achived as soon as possible;

· Efficiency – Transparency – Security, must be maintened during all your working time;

· Easy-to-Network, Friendly Networkers / Networks, have to be your concepts;

· Simple is the Best and Attractive – Comfortable – Enjoyable, must support your options;

· BIZtainment – RESEARCHtainment – EDUtainment – CULTainment - ARTainment, have to be developed in all cases.

Retelele virtuale dezvoltate de CAT Cluj, inca din 1992, sunt bazate pe conceptul de n2n –Networking-the-Networks, ce functioneaza in urmatoarele conditii:

13 - Piramida lui RA – modelul FOCS

Piramida lui RA – modelul FOCS

Freelancerul colaboreaza direct cu o serie de actori ce joaca in piesa in care el este scenaristul, regizorul si actorul principal.

Ca si freelancer te plasezi in varful piramidei relationale a celor 3 elemente esentiale: (1)outsourcing client, (2) cloud provider, (3) financial source.

Prima relatie biunivoca intre Freelancer - Outsourcing Companies se refera la preluarea de catre cel ce doreste sa lucreze ca mWorker, a comenzilor de la un angajator/firma care ii da lucrarea /operatiunea sa o execute mai bine, mai repede si mai ieftin decat ar face el.

Outsourcing-ul presupune externalizarea functiilor sau lucrarilor unei firme catre o persoana competenta si responsabila, performanta si mult mai eficienta decat angajatii sai. Outsorcing-ul se poate aplica pentru operatiuni simple (ex. hosting, contabilitate, curatenia si paza cladirii etc.) sau operatiuni complexe (ex. analiza-programarea, securizarea, managementul firmei etc.).

Persoana care preia aceste responsabilitati poate fi un Freelancer care incheie Contractul de Outsourcing cu angajatorul.

A doua relatie biunivoca intre Freelancer - Cloud Provider se realizeaza prin inchirierea sau cumpararea unui spatiu virtual de lucru pentru operatiunile si activitatile on line.

In acest caz, Freelancerul incheie un Contract de Cloud cu Providerul sau proprietarul spatiului virtual, îincluzand toate serviciile on line de care are nevoie.

A treia relatie biunivoca intre Freelancer - Financial Source se realizeaza prin intermediul mai multor canale oferite de finantatori: BizAngels, investitori directi, banci, fonduri, sponsori, donatori, Crowdfunding etc.

14 - Scoala de Freelanceri

Patagonia - Tara de Foc - Stramtoarea Magelan / Punta Arenas - Chile

mRA a creat o scoala de freelanceri pentru studentii, masteranzii, doctoranzii si tinerii in cautare de locuri de munca.

Acest Program a fost finantat de Centrul de Afaceri Transilvania, firmele membre si fonduri europene si americane.

Articolul te introduce in conceptul lui mRA , unele componentele si legaturi cu activitatile pentru dezvoltarea cunostintelor si abilitatile practice ale freelancer -ilor din Generatia NET – netG, respectiv:

Piramida lui RA – modelul FOCS ; Descopera si dezvolta o noua realitate; Cubul mRA pentru stabilirea mKM-FP; Telepatia digitala; Centrul de Practica Studenteasc (CPS); mTEC – mobile Traning-Evaluation-Coaching .

Freelancer vs. mFreelancer

De mai bine de 20 de ani performez in business-ul si invatamantul online ca senior freelancer si iti voi spune cateva tips-uri, pe care le consider interesante si de succes, ca tu sa lucrezi cat mai usor cu acest ghid de mTEC – mobile Trening – Evaluation – Coaching.

Manualul te va ajuta sa-ti dezvolti cunostintele si abilitatile practice intr-un timp scurt si mai ales sa profiti de tot mai multe comenzi pentru executarea de operatiuni si taskuri platite de angajatori.

Freelancerul este o persoana care lucreaza independent in sistemul mLS – mobile LifeStyle, respectiv de oriunde – oricand – orice – oricine.

El foloseste Internetul, iar timpul si spatiul nu mai conteaza prea mult pentru el, deoarece poate lucra de oriunde din Manastur, Singapore sau Caraibe, oricand doreste si la ce ora considera el, dar mai ales ce-i place si cu cine-l plateste mai bine.

Freelancerul este un profesionist care ia comenzi direct de pe internet si le realizeaza cu competenta si responsabilitate, Just-in-time, dand dovada de multa ordine si disciplina.

Ca si intelegi mai bine fenomenul „freelancer” cauta, pe Google si Wikipedia, semnificatia cuvintelor: eWork, flexible work, liber profesionist, persoana fizica autorizata, „sclav liber”, mercenar … ca sa realizezi ce te asteapta si ce trebuie sa faci.

In aceasta categorie intra oamenii carora le place sa gandeasca si sa actioneze liber, independent si sa fie cat mai putin ingraditi de regulamente, legi sau restrictii social-politice.

La intrebarea : „Ce pot face pentru tine?”, un freelancer raspunde: „Sa ma lasi in pace sa lucrez. Te sun eu”.

Pentru a atinge TM – Total Mobility, orice freelancer trebuie sa invete continuu si sa exerseze practic, sa-si dezvolte abilitatile, inteligenta, creativitatea si gradul de inovare, sa calculeze permanent ROIReturn of Investment, pentru a fi tot mai competitiv.

Pentru a stimula creativitatea si a fi inovativ trebuie ss dispui de cat mai multe informatii, cunostinte si experiente. Motorasul procesului inovativ este alimentat de idei si solutii la probleme.

Orice problema este o oportunitate si trebuie sa cauti solutiile. Cum? „Don’t stop dreaming”.

Viseaza cu ochii deschisi sau intre starile de veghe - somn - veghe si transforma visele in realitate. Cauta, analizeaza si rezolva probleme sau conflicte, elimina sau diminueaza riscurile, aplica practic cunostintele dobandite si creeaza noi oportunitati. Profita de conjuncturi si de toate resursele pe care le ai la dispozitie.

Pasiunea sau hobby-ul tau este de a inventa si inova, de a fi si a face ceva diferit, de a face o schimbare si a rezolva o problema acolo unde nu merge bine.

Dar nu uita ca talentul nu este suficient„ Inovatia este: 1 % inspiratie si 99% transpiratie” (Thomas Edison).

Concluzia: „Make the impossible possible” (Bill Strickland)

15 - Primul Studiu al Pietei Virtuale

Guatemala

Sub coordonarea si metodologia elaborata de mRA s-a realizat prima cercetare a pietei virtuale din Romania , de catre un grup de tineri cercetatori , folosind platforma v-Market.ro a Centrului de Afaceri Transilvania din Cluj-Napoca . Lucrarea se inscrie in contextul dezvoltarii stiintelor economice moderne , interconectate cu noile tehnologii de informare si comunicare ( TIC ) . Spatiul virtual creat de aceste noi tehnologii a devenit un mediu important atat pentru noile piete in expansiune, pentru vanzatori si cumparatori, cat si pentru inovarea unor noi tehnici de marketing si management .

Studiul imbina elementele inovative degajate din cercetarea teoretica cu cele obtinute practic in teren si spatiul virtual . Alaturi de bogata experienta internationala prezentata, studiul cuprinde si puncte de vedere originale care au fost testate si validate cu prilejul activitatilor practice desfasurate atat pe piata virtuala cat si cea fizica. Primul studiu al pietei virtuale v-Market.ro a urmarit stabilirea unor parametrii privind gradul de accesare, intelegere si deschidere al companiilor fata de businessul electronic ( eBusiness ) si cel mobil ( mBIZ – Mobile Business ) .

Lucrarea aduce o noua valoare adaugata prin faptul ca analizeaza un moment esential in dezvoltarea economiei romanesti: tranzitia la economia digitala. Din culegerea, prelucrarea, interpretarea datelor, informatiilor, cunostintelor, experientelor cuprinse in baza de date realizata, constatam stadiul in care se afla tara noastra, in acest proces de tranzitie. Lucrarea face ca cititorul sa constientizeze nivelul la care ne aflam comparativ cu alte tari europene si mai mult, sa inteleaga concluziile generatoare de masuri pe termen scurt , mediu si lung .

16 - Mobile Marketing for Mobile Business mMK-4-mBIZ

Canalul Panama

” Our paper is an exemplification of the mobile marketing methods and techniques used by mobile users: marketers, consumers, clients and other mobile actors, as well the integration of the mobile collaborative systems for marketing, especially for the virtual market (v-market). It focuses on the mobile marketing activities and operations, software applications for mobile marketing management (mMK) such as planning, organizing, controlling, promoting and results analysis.

A study case concerning the implementation of mobile marketing in the activities of Centrul de Afaceri Transilvania Business Center (CAT) Cluj and its associated companies and institutions was realized. The organization has realized research and innovations in transforming into an intelligent organization based on knowledge, early introducing and developing mobile marketing (mMK) and pioneering mobile Knowledge Management (mKM) towards the Total Mobility (TM) and mobile Life Style (mLS) ”

17 - Despre Programele Centrului de Afaceri Transilvania

Sahara

Ce ne puteti spune despre proiectele in desfasurare ale Centrului de Afaceri Transilvania?

R. Mlesnita: Centrul de Afaceri Transilvania, deschis in urma cu doua decenii, in 1992, a reusit sa realizeze numeroase programe si proiecte pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), pentru care de fapt a si fost creat. Astazi ne aflam in derulare cu doua programe destinate acestor intreprinderi: participarea la targuri si expozitii internationale, unde oamenii de afaceri romani, in special din Cluj si din Transilvania, dar si din alte regiuni ale tarii, pot sa isi gaseasca parteneri de afaceri si isi pot dezvolta relatii directe fara sa fie intermediati de alte firme, in special de firme din Europa de Vest, care fiind mult mai active si mai cunoscute pe piata au reusit sa acapareze o mare parte din relatiile directe. Ideea e sa participam cat mai mult la astfel de targuri.

Participati activ la Targul International de Import-Export al Chinei. Cateva detalii despre acesta actiune.

R. Mlesnita: Acum suntem in organizarea unei misiuni economice pentru Targul International de Import Export al Chinei de la Guangzhou, care va avea loc in perioada 13 aprilie-7 mai in 3 etape si la care deja s-au inscris firme. Printre ele se afla si firme care au mai fost cu noi in astfel de actiuni, pe care le-am mai desfasurat, de altfel, pe tot mapamondul, incepand cu Statele Unite si pana in Indonezia, si care pot sa ne solicite anumite servicii precum organizare de intalniri sau de simpozioane, workshop-uri, prezentari. Mergem la acest targ de 2 ori pe an, este un obiectiv major pentru ca Republica Populara Chineza a devenit lider mondial in business. Toata lumea se indreapta spre China deoarece acolo se produc multe bunuri pe care le gasim pe pietele mondiale. Targul dispune si de un site de prezentare ce contine si detalii de procedura, sfaturi privind dezvoltarea relatilor in cadrul acestui targ.

Aveti un proiect de succes numit Asistenta Germana Nerambursabila. De ce v-ati indreptat spre expertii germani?

R. Mlesnita: Al doilea program pe care il implementam este Asistenta Germana Nerambursabila, care se desfasoara de mai bine de 7 ani. Eu sunt si reprezentantul acestui program in Romania. Pana acum am reusit sa realizam peste 800 de proiecte la intreprinderi, institutii din Romania. El consta in prezenta unor experti consultanti germani care ofera servici de consultanta intreprinderilor noastre, cum ar fi realizarea unor business planuri, analize, studii de fezabilitate, consultanta in organizarea, marketingul si managementul intreprinderii. Cam tot ce lipseste pentru dezvoltare acestor IMM-uri. O alta gama de servicii oferite este legata de cele de training, unde expertii germani pot pregati personalul intreprinderilor respective atat din punct de vedere ecomonic cat si tehnic, nemtii fiind cunoscuti ca foarte buni tehnicieni. Vorbim si de alte servicii cum ar fi transfer de cunostinte sau de bune practici, realizarea de contacte in Germania, pentru parteneriate, si multe alte sfaturi pe care un senior expert din cardul acestui program finantat de Guvernul German le poate da.

Care este contributia financiara a partilor in acest program?

R. Mlesnita: In cadrul acestui program proiectele sunt finantate in proportie de peste 95% de partea germana, iar partii romane nu ii raman de suportat decat celtuielile de gazda, cazare, masa, transport local, ceea ce face foarte competitive aceste proiecte si foarte multa lume apeleaza la acest program. Informatiile utile pentru cei care vor sa beneficize de aceste fonduri nerambursabile germane se gasesc si pe clujnapoca.ro/ses.

Desfasurati in momentul de fata si un program destinat viitorilor antreprenori. De ce ati ales sa va indreptati si spre tineri?

R. Mlesnita: Al treilea program pe care îl avem este legat de pregatirea tinerei generatii pentru noua economie, respectiv economia digitala. Tinem cursuri atat la scolile doctorale cat si la licenta sau la licee cu profil economic, in care livram cunostinte legate de principalele tehnici, operatiuni pe care tinerii trebuie sa le cunoasca pentru a face un business pe internet. In sensul acest avem un portal, unde pana acum s-au inscris peste 6000 de studenti, doctoranzi, masteranzi si chiar elev, care au performat in taskurile online pe care noi le-am pus pe acest portal.

Care este sistemul de lucru pe portal?

R. Mlesnita: Sistemul de lucru este learning by doing-training and coaching, ceea ce inseamna ca in timp ce ii formam ii si antrenam. Learning by doing inseamna ca tinerii petrec foarte mult din timp pe calculator singuri, asa cum de altfel le si place. In spatele platformei e-learning sta un robotel care noteaza automat performantele celor care invata impreuna cu noi si le da automat taskurile urmatore, astfel incat aceasta platforma integrata incepe de la inregistrare si se termina cu emiterea automata a certificatului de absolvire. Am eliminat practic birocratia, totul se desfasoara on line. Nu exista nicio hartie, decat certificatul final care se emite electronic si, pe care fiecare il poate printa pentru a-l aduce la semnat, ca apoi sa-l pastreze sau sa-l inscrie in CV.

Thailanda

18 - Clustere Transilvane pentru industrii creative multi-senzoriale

Clusterul Gusturi Transilvane a fost creat in 2015 pentru accelerarea procesului de internationalizare a programului creativ-inovativ de stiinta si cultura gastronomica, design si arta culinara, dietetica si nutritie multi-senzoriala, pentru o noua calitate a vietii si lifestyle. Obiectivul principal: Clujul Capitala Culturii Gastronomice si Artei Culinare + Transilvania NV -Regiune Gastronomica Europeana. Facebook

Clusterul TransilvaniaLifeStyle a fost creat in 2014 pentru dezvoltarea industriilor creative, internationalizarea culturii si artei transilvane. Facebook


19. INTERNATIONALIZAREA : pentru Clustere de Industrii Creative Multi-senzoriale Transilvane (24.11.2016): 16 engines of Cluj multisensory economy

INTERNATIONALIZAREA este necesara pentru consolidarea clusterelor si organizatiilor, indeosebi a celor din domeniul industriilor creative.

In acest scop recomandam sa se dezvolte relatiile cu institutiile publice locale-regionale-nationale (ex. Consiliul Local – Primaria, Consiliul Judetean, Prefectura - alte institutii deconcentrate, ADRNV, MAE etc.) pentru utilizarea tuturor resurselor externe imense pe care le are comunitatea noastra.

In acest scop ne oprim, ca un prim exemplu, asupra a 12 motoare puternice ale dezvoltarii relatiilor externe si cooperarii internationale clujene:

1-Orasele Infratite ( http://www.primariaclujnapoca.ro/orase-infratite.html ), sunt un tezaur neexplorat suficient si care reprezinta o resursa de schimburi culturale, economice, creativ-inovative, etc.;

Clusterele noastre vor sprijini Primaria-CL pentru a initia noi demersuri in vederea cresterii numarului oraselor infratite si va acorda asistenta tehnica necesara, pentru ca anual sa ne infratim cu cel putin 2-3 orase de interes, de pe toate meridianele.

2-Centrele Culturale ale UBB Cluj

(http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/unitati/centre_culturale_straine),

dezvolta permanent evenimente creative si sunt sprijinite de ambasadele straine, canale esentiale in dezvoltarea relatiilor internationale ale comunitatii clujene.

Colaborarea cu aceste unitati creative ale UBB va continua avand in vedere propunerile de proiecte degajate pentru dezvoltarea activitatilor Clujului - capitala culturala …

3-Consulatele onorifice (www.ambasada.ro/search/cluj.html) si reprezentantele, cluburile, camerele economice straine la Cluj-Napoca, au devenit antene pentru amplificarea schimbului informational si un sprijin efectiv acordat firmelor clujene.

Firmele membre ale clusterelor sunt interesate in acest sens si asteapta actiuni concrete pentru a beneficia de aceasta resursa.

4-Diaspora clujeana si transilvana in Europa, America, Australia, Orient, etc. reprezinta legatura personala si permanenta cea mai importanta a noastra cu mai bine de 2,5 milioane de concetateni, ce lucreaza in firme, institutii, organizatii sau freelanceri .

O atentie binemeritata si facilitati concrete oferite pe plan local vor incuraja business-ul, pentru ca: cei mai importanti investitori « straini » in industriile creative sunt romanii.

5-Destinatiile actuale si cele in curs de perfectare legate de Aeroportul nostru international (http://airportcluj.ro/informatii-pasageri/destinatii), reprezinta localitati unde se concentreaza nu doar o parte a diasporei dar si o parte a relatiilor noastre directe de business si cultura, aflate la doar cateva ore distanta.

Aceste orase trebuie apropiate atat la nivel de comunitati si cat si de primarii/judete. Ele sunt cele mai adecvate si de interes pentru parteneriate: orase infratite, centre multi-culturale, industrii creative si HighTech, etc.

6- Reprezentantele firmelor straine la Cluj sunt un izvor de resurse, cereri-oferte, contacte si parteneriate, castigate de clujenii inteligenti in ultimul sfert de veac. Nu mai vorbim de specialistii/investitorii care s-au « clujenizat » si au ramas in continuare in urbe sau regiune.

Clusterele si autoritatile locale trebuie sa incurajeze si sa acorde facilitati pentru aceste reprezentante-societati mixte, in special celor din industriile creative. IT-ul a demonstrat acest lucru si a deschis apetitul si in alte sectoare.

7- Rezidentii si studentii straini aflati pentru afaceri sau studii, activitati culturale sau invatamant, etc. vor aduce sustenabilitatea relatiilor externe in viitorul deceniu. Trebuie doar sa colaboram mai intens cu universitatile pentru diversificarea ofertei de studii (licenta-masterat-doctorat) pentru studentii straini, precum si a programelor de practica la: unitatile de productie-servicii, cercetare-inovare, cultura-arta, etc.; dar, mai ales implicarea acestora in elaborarea de lucrari de licenta-dizertatie- doctorat care sa aiba ca si subiecte: analiza, proiectarea si dezvoltarea relatiilor internationale ale Clujului si comunitatilor transilvane.

8- Beneficiarii de burse de studii in strainatate la nivel licenta/masterat/doctorat/specializare intorsi acasa sau ce continua sa lucreze in strainatate reprezinta o comoara de cunostinte, abilitati si relatii internationale in domeniul inovarii de noi produse, tehnologii, servicii si creatii multi-senzoriale.

Fiecare dintre acestia sunt in evidenta facultatilor ce i-au trimis la studii si foarte usor de invitat sa participe atat la programele de internationalizare initiate de clusterele transilvane (unde toate universitatile sunt membre fondatoare), cat si la proiectele initiate chiar de ei in beneficiul facultatilor ce i-au promovat.

9- Clujenii angajati in diplomatie, la reprezentantele economice din strainatate, Comisia Europeana si organizatiile internationale, dar si sutele de specialisti care au lucrat in sistem si diplomatia economica, vor sustine in continuare comunitatea clujeana din care provin. Realizarea unei baze de date on line cu experti-consultanti din acest domeniu ar crea servicii inteligente pentru comunitate, ceea ce putini au: « senior experts services » .

10- Agentiile de turism organizeaza sejoururi si deplasari in strainatate, sunt in contact permanent cu tour operatori straini, distribuie informatii pentru atragerea de turisti si vizitatori, ofera servicii la destinatiile in strainatate. La aceasta resursa se adauga tot mai multi «globe-trotter», exploratori, turisti in tari de pe toate meridianele.

Oferind noi facilitati acestor agentii si exploratori clujeni vom putea valorifica eficient acest tezaur informational si relational pe care-l avem acum, dar si in curs de dezvoltare in viitorul imediat.

11- Organizarea de conferinte, expozitii, targuri internationale la Cluj-Napoca, precum si organizarea de misiuni economice, culturale in strainatate sunt activitati clasice in dezvoltarea relatiilor internationale.

Clusterele au aceasta activitate pe lista obiectivelor/serviciilor si o dezvolta tot mai mult. Este necesar un sprijin tehnic si financiar descentralizat, din partea agentiei de dezvoltare si guvern, pentru acoperirea cheltuielor de inchiriere a standurilor, deplasare, realizarea de mostre si prototipuri, promovare, etc. Sansa industriilor creative este exportul (direct, indirect, lohn, subcontractare, etc).

12- Internetul si retelele sociale: Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, WhatsUpp ... reprezinta ‘viitorul actual” fara de care realiatea fizica nu ar mai putea tine pasul cu cea virtuala. Infrastructura si inteligenta actuala in ICT trebuie sustinuta cu noi facilitati pentru acest sector avansat.

Elaborarea unei strategii inteligente si coerente a relatiilor externe ale Clujului si acordarea de servicii inteligente ale clusterelor de industrii creative atat membrilor sai cat si autoritatilor locale vor duce la accelerarea prosperitatii, calitatii vietii si a unui life style international.

INDUSTRIILE CREATIVE MULTI-SENZORIALE: reprezinta domeniul inteligent, creativ-inovativ ce se dezvolta acum in cele mai avansate comunitati din lume.

Din listele de industrii creative elaborate pe plan international si care au intrat in atentia clusterelor creative clujene, am creat o orintare bazata pe teoria « colajelor sincretice » si pe activitatile, produsele si serviciile care ating cel putin 3-4 simturi. Informatiile vizuale, auditive, gustative, olfactive si tactile alimenteaza si concura la dezvoltarea intelectului, capacitatii creativ-inovative a fiecaruia dintre noi.

Un exemplu recent de industrie creativa multi-senzoriala il ofera: cultura gastronomica si arta culinara, care atinge toate cele 5 simturi de baza. S-au sustinut numeroase idei pentru internationalizarea programul creativ-inovativ de stiinta si cultura gastronomica, design si arta culinara, dietetica si nutritie multi-senzoriala, pentru o noua calitate a vietii si lifestyle. Un rezultat este cel de la Institutul pentru Stiintele Vietii / USAMV Cluj, care a realizat in cadrul cercetarilor de gastronomie moleculara un produs numit: rujul comestibil (vezi: http://www.mediafax.ro/life-inedit/galerie-foto-ruj-molecular-din-fructe-care-hidrateaza-buzele-dar-se-poate-si-manca-inventat-la-cluj-16197658) si altul bomboane anti-cancer (vezi: http://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/bomboanele-care-distrug-celulele-canceroase-729205 )

Un alt exemplu il ofera interferenta invatamantului-culturii-artei cu entertainmenet-ul (o noua abordare a calitatii vietii si bunastarii, confortului, relaxarii, placerii si artei de a trai, cerute de actualul public, antreprenori, investitori si consumatori). In acest sens am dezvoltat noi mecanisme de: EDUtainment, CULTainment, ARTainment sustinute de HighTech Culture, pe baza unor concepte clujene prezentate in cadrul cooperarii la proiecte europene.

Clusterele www.TransilvaniaLifeStyle.ro si www.Gusturi-Transilvane.ro, membre fondatoare ale Consortiului Clusterelor Transilvane, sustin industriile creative multi-senzoriale (ex. design-si-fashion, cultivare plante aromatice/medicinale pentru extracte-si-cosmetice/medicamente, miscare-si-dans, TIC aplicat in activitati specifice si personalizate, etc.), deoarece reprezinta domeniile de perspectiva ce vor atenua efectele incetinirii ritmului de crestere a sectorului TIC, in urmatorul deceniu clujean.

(Propunerea de internationalizare a industriilor creative multi-senzoriale, pentru: Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Strategia de Dezvoltare Inteligenta Regionala - ADRNV )

20. COSME "Clusters Go International" - 4 - Cosmetic Cluster International Network (05.05.2017)

I consider that the Cosmetic Cluster International Network, initiated and administrated by the Cosmetic Valley Cluster in 2016, is appropriate for the EU actions regarding "Clusters Go International".

This action focuses on the promotion of cluster internationalization where interested consortia (e.g. our network) have the opportunity to develop and implement a joint internationalization strategy and to support SME internationalization towards third countries beyond Europe.

Transilvania Life Style Cluster has organized in 2017 four workshops with producers of raw materials (aromatic and pharmaceutical plants), extracts' refiners, semi-finite and finite cosmetic products, packaging, traders, transporters, scientists and universities, involved in cosmetic business from the Cluj area. But we identified over 50 potential partners in Transilvania.

We wanted to prepare as much as possible SMEs/research units, plants' farmers, extractors and researchers, to participate to Cosmetic-360 Exhibition, Conference and B2B (Paris, 18-19 OCT 2017) and other international activities and events.

Unfortunately the representatives do not have the money to rent a space for exhibition or to participate to the conference, even they want European/international partnerships and to join the Cosmetic Cluster International Network.

The potential COSME financing for Cluster Go International is welcome.

The main problems to be solved are: partnership - technologies - financing.

The actions must cover several types of activities of the Cosmetic Cluster International Network (the support of the consortium for projects), such as:

  1. Exchange of information on raw materials, herbal extracts and cosmetics production, research and trade (e.g. procurement, promotion, marketing...); financed by SMEs/Clusters;

  2. Identification of the local/regional SMEs/research centers and authorized persons (farmers, researchers, freelancers ...) involved in the raw materials, extracts and cosmetic products. Development of the on line data base with necessary information related to their activities and performances;financed by SMEs/Clusters

  3. Training and advisory services to SMEs/Clusters (e.g. agriculture and processing technologies, e-procurement systems ...);

  4. Organizing and participation to workshops, exhibitions, matchmaking events; financed by EU funds (ex. Cosmetic-360, );

  5. Organizing and participation to business-to-procurers events; financed by EU funds;

  6. Coaching/mentoring on technical and trade; financed by EU funds;

  7. Coaching/mentoring on advanced research; financed by EU funds;

  8. Coaching/mentoring activities between large companies and SMEs; financed by sponsors;

  9. Research and small scale production (ex. mobile distillation for aromatic plants ...), testing and validation (e.g. know how, equipments...) of the herbal extracts and cosmetics; financed by EU funds;

  10. Portal with all on line functions and eTools necessary for better communication, information, promotion, procurement, sales ...; financed by EU funds;

The expected results include the following:

  • Better support to SMEs/Clusters in research-production, cross-border cooperation and international trade;

  • Better informed and prepared SMEs to participate in the process of internationalization of their products, in the European and global value chains;

  • More SMEs participating in the implementation of the European strategies;

  • The Cosmetic Cluster International Network will consolidate its role as accelerator of SMEs/research units, in the internationalization of the European local communities;

  • Better informed, more creativity and innovation, new products for better quality and well being, based on the multi-sensory products;

  • SME-formed consortia to participate in the EU future calls for tender;

Transilvania LifeStyle Cluster (TLSC) is adminitrated by Owners and Handcrafts Association (APM Cluj) and would join the project consortium:

1 - as sub-contractor or representative in Transilvania, both as an organization with juridical entity-APM Cluj or TLSC - without legal personality;

2 - as well as experts in the local international/European partnership activities.


21. Nostalgia are Farmec

(08.05.2018 - la 45 ani de la rebrenduirea FARMEC si primul meu studiu de marketing)

Sintagma “Clujul are Farmec” alaturi de “Farmecul Clujului” le-am auzit prima data in anul 1972, cand eram student in practica la proaspat rebrenduita Fabrica de Produse Cosmetice FARMEC Cluj pentru pregatirea lucrarii de diploma (licenta). Imi alesesem un subiect extrem de interesant pentru aceea etapa a construirii socialismului multilateral dezvoltat: studiul de marketing. Toti directorii de intreprinderi clujene pe care-i contactasem m-au refuzat vazand o incompatibilitate a marketingului cu economia centralizata, planificata si de comanda a Romaniei, de acum 45 de ani. Singurul care a aprobat inceperea studiului de piata si redesignarea unor produse si ambalajele a fost Directorul Liviu Turdean, de la Farmec. Intreprinderea se pregatea sa se lanseze pe pietele externe si detinea licenta unor produse romanesti ce i-au adus notorietatea: GEROVITAL.

Studiul meu finalizat in 1975, era bazat pe o imbinare inovativa a elementelor economice cu cele de design, psiho-sociologie si informatica, a avut success. Rezultatele le-am publicat in Revista de Marketing si au fost utilizate in activitatea firmei; pentru mine a reprezentat elementul esential pentru lansarea in diplomatia economica internationala.

Iata-ma acum, la apropae o jumatate de secol de la acel studiu de pionierat, revenind la aceasi tema de mare importanta pentru Cluj-Napoca si Farmec: studiul productiei si pietei produselor cosmetic din Romania, invadata de multinationalele. Daca pana in 1989 industria cosmetica romaneasca detinea peste 90% din productia si piata interna dar exporta de zeci de milioane de dolari, astazi raportul este invers; multinationalele detin peste 90 % si producatorii autohtoni abia 10%. Farmec cel mai important producator roman (65% din productia autohtona) a ramas ultimul bastion romanesc suta-la-suta, in fata transnationalelor.

De data aceasta am sansa sa lucrez cu 3 tinere farmaciste entuziaste sa-si construiasca o cariera in domeniul uleiurilor esentiale si cosmeticelor. Studiul este prezentat la un eveniment de pionierat al USAMV Cluj-Napoca: The 1st International Conference of LIFE Sciences and Technology for WELLBEING (LIFE2018) 30.05 - 01.06 2018 (ABSTRACT + EXTENSO la Clujul are FARMEC). Este momentul in care am pornit pe Route66 si a ma retrage incetul -cu - incetul ...

Nostalgia Farmecul clujean incalzeste inimile transilvane pentru ca nu a capitulat in fata prostiei guvernelor post-decembriste si a penetrarii transnationalor, dind o raza de speranta chiar si minusculelor firme clujene de uleiuri, parfumuri si cosmetice ce supravietuiesc si se gandesc sa exporte; dar si micilor cultivatori de plante aromatice si medicinale, puternic fragmentati de dizolvarea cooperativelor, lipsiti de mijloacele de productie si mai ales de vointa de a se asocia din nou in asociatii sau cooperative puternice, competitive si sustenabile. Incercarile mele timp de 3 ani de a-i ajuta in acest sens prin Clusterul Transilvania LifeStyle au fost sortite esecului.

Dinastia Turdean s-a instaurat la Farmec in 8 Mai 1968 si a condus cu succes pana astazi una dintre bijuteriile creative si profitabile ale Clujuiui, navigand atat in socialismul-comunist dar mai ales in tranzitia “spre nu stim ce” dar plina de confuzii, furturi si distrugeri incalculabile, datorate guvernelor incompetente si corupte ale ultimilor 28 de ani.

In anii '80 veneam acasa pentru a sprijini intreprinderile clujene sa dezvolte si diversifice exporturile; intalnirile cu Liviu Turdean de la Farmec era cele mai placute. Problemele le sintetizam si apoi, cu sprijinul colegilor din Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, ambasade si CC, le rezolvam. Dupa ce s-antors roata am revenit definitiv la Cluj si l-am gasit pe Liviu Turdean la Camera de Comert unde am reinodat prietenia. Am creat Centrul de Afaceri Transilvania unde am organizat misiuni economice pentru identificarea de piete externe pentru firmele clujene sau atragerea de investitori straini. La una dintre aceste misiuni istorice (pe traseul Geneva-Bangkok-Taipei) a participat si Liviu Turdean, alaturi de alti directori importanti ai industriei clujene. Colaborarea noastra a continuat in procesul de privatizare al Farmec dar si prin realizarea de evenimente in beneficiul comunitatii culturale clujene (ex. Marele Bal al Operei) sau in cadrul Colegiului Asociatiei Patronilor si Meseriasilor, UGIR, etc.

Fabrica de pe Str. Henry Barbusse (scriitor francez si fruntas comunist de la inceputul secolului XX) continua sa se dezvolte si mai ales sa exporte de mai bine de 50 de ani.

Clujul are Farmec si-i datoreaza viitorul in ce priveste calitatea vietii. De aceea, avem obligatia de clujeni-din-Cluj sa pastram, protejam si sprijinim Farmecul Clujului. E ce ne-a mai rams ca Produs-de-Cluj al “industriei nostalgice”; industrie intinsa pe multe ramuri si subramuri care ne-au propulsat economia dar ne-a atras invidia si apoi pedeapsa celor care au castigat "Razboiul Rece", oferindu-ne statutul actual de "colonie partenera".

Daca veti citi cele 2 carti, scrise de Constantin Mustata si mentionate in subsolul bibliographic [1] [2] , veti vedea ca ceea ce am scris mai sus reprezinta un modest omagiu adus acestor clujeni care au marcat evolutia comunitatii si a tarii intr-un domeniu atat de frumos si lifestyle, ce merita toata admiratia noastra eterna.

In concluzie: de mai bine 50 de ani folosesc emulsia cu laptisor de matca - Doina, lotiunea de par - Gerovital si alte farmece, ce mi-au mentinut sanatatea pielii si bucuria multisenzoriala, adica ce francezii numesc:cosmetics et parfums innovants, aromes, senteurs, saveurs, sensations, seductions ...

Primul meu studiu din 1975 se afla la arhiva lucrarilor de diploma BCU Cluj sau in colectia Revistei de Marketing dar ultimul este aici: The Last Capital of Romanian Cosmetics: CLUJ has CHARM (farmec)

[1] Constantin Mustata, “Farmec” la 118 ani: 1889-2007, p. 408-412, Editura Roza vanturilor, (2007)

[2] Constantin Mustata, Liviu Turdean, farmec si legenda, Scriptor, (2012)


22. Primele chitare electrice la Liceul Emil Racovita (1967) click


23. Promovarea proiectelor pentru industriile creative la conferinte internationale:

Mlesnita RA (2017), Projects ideas from Transilvania for cooperation and development, Birmingham DOC1 DOC2

Mlesnita RA (2016), 12 projects' ideas for creative industries and cultural activities in Transilvania, Liverpool DOC1

Mlesnita RA (2016), Open Innovation projects for creative industries, Cluj-Napoca, DOC 1 + DOC2 + DOC3.pdf

Mlesnita RA (2016), Word Innovation & Cosmetic Cluster Summit, Paris., DOC 1+ DOC2 + DOC3.pdf

Mlesnita RA (2016), Cosmetic Cluster International Network, Paris, DOC

Mlesnita RA (2018), LIFE2018 International Conference:


24. ARHIVE cu articole pe care le-am gasit pe net:

  • 2013 Business Forum: 1


25. SITE-uri ARHIVATE