Povești de succes

Diaspora Români de succes

Activități de consultanta pentru afaceri si management

Antreprenoriatul este un contribuitor cheie in dezvoltarea si creșterea economiei oricărei tari

Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2022, aprobat prin Legea nr. 317/2021 de aprobare a bugetului de stat pe anul 2022 este de 520.031.000 lei, din care:

  • Pilonul I Start-up Nation România – 500.000.000 lei;

  • Pilonul II Start-up Nation Diaspora – 20.031.000 lei. Antreprenorii care vin din diaspora pot aplica doar cu firmă deschisă în România, pentru investiții pe teritoriul României, la fel ca aplicanții din România.

Ajutorul financiar maxim care va fi acordat unei firme este de 200.000 de lei, dacă își asumă crearea a minimum 2 noi locuri de muncă full time prin proiect. Aplicanții care își asumă crearea unui singur loc de muncă prin proiect vor putea primi maximum 100.000 de lei.

În ambele cazuri, firma beneficiară trebuie să pună și ea măcar 5% din investiția eligibilă, restul de 95% fiind ajutorul nerambursabil de maximum 200.000 de lei (sau 100.000, după caz). Antreprenorii vor putea obține și credite bancare pentru cofinanțare, precum și credite-punte pentru implementarea proiectului, cu sprijinul băncilor partenere care vor fi selectate în program.

Înscrierile online ar urma să se facă pe portalul de granturi IMM folosit din anul 2020 odată cu ajutoarele de stat COVID. Mai întâi se deschid pre-înscrieri, în care aplicanții își vor face profil de utilizator cu parolă. Apoi, în faza a doua va avea loc înscrerea propriu-zisă în program, cu profilul atribuit. Înscrierea propriu-zisă ar urma să dureze 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.

Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, a spus anterior că ediția a treia a Start-Up Nation va fi lansată cel mai devreme la sfârșitul lunii aprilie și cel târziu în prima jumătate a lunii mai.

Modificările operate acum la proiectul de procedură SUN 3 vin în urma ședinței din 5 aprilie a Comitetului de monitorizare, unde au venit și preprezentanți ai antreprenorilor și ai consultanților pentru finanțări.

Următorii pași impuși de legislația ajutoarelor de minimis sunt avizele de complementaritate cu fondurile europene, aprobarea de către Guvern a memorandumului de încadrare în politicile fiscal-bugetare ale schemelor de ajutor, avizele Consiliului Interministerial de Ajutor de Stat și avizul Consiliului Concurenței.

PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI START-UP NATION, ÎN CONSULTARE PUBLICĂ!

București, 25 februarie 2022: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului inițiază astăzi perioada de consultări și dezbateri publice asupra propunerilor de proceduri de implementare aferente programelor pentru IMM-uri ce urmeaza a fi lansate anul acesta și a criteriilor de departajare la finanțare, cu scopul perfecționării cadrului legislativ. Primul program vizat este Start-Up Nation România, ediția a treia.„Programul Start-Up Nation este apreciat de mediul de afaceri, fiind cunoscut datorită rezultatelor reale în economia românească. Din acest motiv, ne propunem să lansăm în perioada aprilie-mai o a treia ediție, dar care să vină cu îmbunătățiri. În primul rând, ne dorim simplificarea înscrierilor electronice, prin eliminarea planului de afaceri și înlocuirea lui cu un formular electronic simplu, ușor de parcurs și de înteles, cu pași intuitivi și predictibili. De asemenea, împreună cu partenerii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, lucrăm la o aplicație informatică, care, prin interogare automată a tuturor bazelor de date aferente instituțiilor de stat implicate în emiterea documentelor necesare derulării schemei, va conduce la verificări ale criteriilor administrative și de eligibilitate în timpi record, fără a fi nevoie de niciun alt document de la aplicant”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului.Primele două ediții ale programului Start-Up Nation au condus la crearea a peste 45.000 de noi locuri de muncă, din care peste 30.000 din rândul absolvenților, șomerilor sau persoanelor defavorizate, dar și la o rată de supraviețuire a afacerilor finanțate de peste 99%.Propunerea de procedură de implementare a programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-Up Nation România” și criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri pot fi consultate aici: https://bit.ly/3taOmG6.Persoanele care doresc să contribuie la perfecționarea acestor proceduri pot transmite propuneri pe adresa de e-mail dezbateri_publice@mat.gov.ro în termen de 10 zile. Acestea vor fi centralizate, analizate și discutate în viitorul Consiliu Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, eveniment ce va fi organizat în cursul lunii martie de către minister, conform prevederilor Legii 346/2004.

Antreprenorii din România și românii din diaspora care vor să facă afaceri în țară vor putea obține fonduri nerambursabile de la stat prin programul Start-Up Nation 2022, condițiile de finanțare și cheltuielile eligibile fiind propuse într-un nou proiect de procedură de implementare, emis vineri, 8 aprilie 2022, de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), în urma consultării publice.

Ca element de noutate față de proiectul de procedură precedent, apare finanțarea separată pentru românii din diaspora, care revin în România și fac aici investiții. În schimb, NU se finanțează investiții pentru mineri de criptomonede și nici pentru videochat.

De asmenea, vor fi excluși de la finanțare antreorenorii care au vândut în proporție de peste 49% firme calificate la finanțare în edițiile trecute ale programului Start-Up Nation.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a publicat vineri proiectul de procedură de implementare pentru viitorul program Start-Up Nation 2022, prin care ar urma ca antreprenorii aflați la început de drum să poată obține finanțări nerambursabile de la stat de câte 100.000 sau 200.000 de lei, cu anumite condiții, pintre care și aportul propriu la investiție.

În anul 2022, programul are alocate doar credite de angajament, deocamdată, de 500 de milioane de lei, care necestă tranformarea în credite bugetare, prin rectificare de buget, pentru a se putea face și plăți.

Principala noutate ar fi faptul că se elimină acea „licitație” de locuri de muncă nu create care a condus la supralicitarea acestui criteriu în planurile de afaceri de la Start-Up Nation ediția a doua și la eșecul multor proiecte supradimensionate.

Firmele eligibile sunt înființate de către persoane fizice după data de 1 ianuarie 2020, inclusiv, conform procedurii propuse oficial de MAT.

Înscrierile ar urma să se facă pe portalul de Granturi IMM (IMM Recover).

Printre principalele noutăți SUN 3 enumerăm:

1. Numărul locurilor de muncă nou-create nu se mai punctează și nu constituie motiv de departajare la punctaje egale, dar a rămas drept condiie de intrare și de diferențiere a nivelului maxim de grant acordat:

  • Pentru aplicanții care își asumă crearea și menținerea unui singur loc de muncă prin intermediul programului - alocaţie Financiară Nerambursabilă(AFN) – maxim 100.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maxim 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului. Pentru aplicanții care își asumă crearea și menținerea unui singur loc de muncă prin intermediul programului, valoarea acestor cheltuieli (salarii, utilități, servicii de contabilitate și chirii) reprezintă o sumă forfetară de maxim 5.000 lei din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate în urma verificării cererii de finanțare, respectiv din suma cheltuielilor aprobate la decont. Decontarea se face în baza cererii beneficiarului însoțită de documentele care să ateste angajarea a minim 1 loc de muncă;

  • Pentru aplicanții care își asumă crearea și menținerea a două locuri de muncă prin intermediul programului - alocaţie Financiară Nerambursabilă(AFN) – maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maxim 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile neplătitoare) aferente proiectului. Pentru aplicanții care își asumă crearea și menținerea a două locuri de muncă prin intermediul programului, valoarea acestor cheltuieli (salarii, utilități, servicii de contabilitate și chirii) reprezintă o sumă forfetară de maxim 10.000 lei din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate în urma verificării cererii de finanțare, respectiv din suma cheltuielilor aprobate la decont. Decontarea se face în baza cererii beneficiarului însoțită de documentele care să ateste angajarea a minim 2 locuri de muncă;

2. S-a introdus aportul propriu de 5%, 10% sau 15% drept criteriu de punctaj. Cine asigură 15% are punctaj mai mare la acest criteriu.

3. Pe domenii de activitate, antreprenorii din producție și industrii creative sunt favorizați la punctaj.

4. Se puntează ponderea tehnologiilor introduse în planul de afaceri.

5. Se punctează investițiile de protecțe a mediului.

6. Sunt favorizate firmele care au măcar un asociat ce a urmat cursuri de calificare în antreprenriat și în competențe digitale.

7. Sunt favorizați antreprenorii care exploatează brevete de invesnții sau diverse cercetări științifice.

8.La punctaje egale va prevala:

- punctajul obţinut la criteriul aferent domeniului de activitate(secţiunea A din criteriile de evaluare);

- punctajul obţinut la criteriul aferent investiției (secţiunea C din criteriile de evaluare);

- punctajul obținut la criteriul aferent componentei de dezvoltare durabilă (secţiunea D din criteriile de evaluare);

- punctajul obținut la criteriul cursurilor de pregătire antreprenorială (secţiunea E din criteriile de evaluare);

- punctajul obținut la criteriul aferent cursurilor de competențe digitale (secţiunea F din criteriile de evaluare);

- punctajul obtinut la criteriul aferent debutului în afaceri (sectiunea G din criteriile de evaluare);

- punctajul obtinut la criteriul aferent componentei de inovare a proiectului (sectiunea H din criteriile de evaluare);

- valoarea exactă a procentului aferent investitiei in echipamente;

- data şi ora înscrierii în program.

„Programul Start-Up Nation este apreciat de mediul de afaceri, fiind cunoscut datorită rezultatelor reale în economia românească. Din acest motiv, ne propunem să lansăm în perioada aprilie-mai o a treia ediție, dar care să vină cu îmbunătățiri. În primul rând, ne dorim simplificarea înscrierilor electronice, prin eliminarea planului de afaceri și înlocuirea lui cu un formular electronic simplu, ușor de parcurs și de înteles, cu pași intuitivi și predictibili. De asemenea, împreună cu partenerii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, lucrăm la o aplicație informatică, care, prin interogare automată a tuturor bazelor de date aferente instituțiilor de stat implicate în emiterea documentelor necesare derulării schemei, va conduce la verificări ale criteriilor administrative și de eligibilitate în timpi record, fără a fi nevoie de niciun alt document de la aplicant”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului.

Propunerea de procedură de implementare a programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-Up Nation România” și criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri pot fi consultate AICI.

Persoanele care doresc să contribuie la perfecționarea acestor proceduri pot transmite propuneri pe adresa de e-mail dezbateri_publice@mat.gov.ro în termen de 10 zile. Acestea vor fi centralizate, analizate și discutate în viitorul Consiliu Consultativ pentru Dezvoltarea IMM, eveniment ce va fi organizat în cursul lunii martie de către minister, conform prevederilor Legii 346/2004.

Finanțări pentru startup-uri românești prin fonduri de investiții 400 milioane Euro

Ajutoare de stat: Cum se face comunicatul de presă- model oficial

Se vor putea finanța, între altele, fonduri de venture capital, private equity, mezzanine, transfer de tehnologie sau specializate în infrastructură.

Fondurile de investiții se vor putea înscrie, din 2022, la finanțări

În următoarele luni, MIPE și FEI vor lansa apelul pentru expresii de interes pentru selectarea echipelor de management (intermediari financiari) și a fondurilor de investiții care vor primi alocări din Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare.

Finanțările vor putea fi obținute de companiile românești numai de la intermediarii financiari, pe măsura selectării acestora, cu respectarea criteriilor de eligibilitate și a cadrului de ajutoare de stat, care vor fi specificate în apelul de selecție.

Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026. În prima fază, numărul-țintă de beneficiari este de 100.

Elementele principale ale contractului sunt:

  • Stabilirea alocării din PNRR pentru crearea Fondului de fonduri de Equity pentru Reziliență în cadrul FEI și a modului de vărsare a contribuției;

  • Strategia de investiții și de aplicare a principiului ”Do No Significant Harm” („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”), pe durata PNRR și după 2026 (pentru utilizarea resurselor rambursate conform Reg. RRF);

  • Delegarea FEI pentru a selecta si contracta intermediari financiari prin apel deschis de propuneri, care va fi aprobat ulterior de Comitetul de Investiții;

  • Atribuțiile FEI cu privire la implementare, monitorizare, raportare, administrarea conturilor bancare și depozitelor;

  • Politica de risc și de cea de trezorerie;

  • Atribuțiile și regulile de funcționare ale Comitetului de Investiții ca organism de coordonare desemnat de Guvern;

  • Costurile și comisioanele de management plătibile către FEI;

  • Utilizarea resurselor rambursate.

Finanțările vor fi de două tipuri:

  • capital de risc (equity). Fondul de investiții reține părți sociale din firma finanțată, poate prelua un anumit control de gestiune a firmei și poate primi din profitul firmei.

  • cvasicapital (quasi-equity). Se situează între capitalul propriu și datorie, având un risc mai mare decât datoriile nesubordonate și un risc mai mic decât capitalul comun. Cvasicapitalul poate fi un împrumut negarantat. Uneori, cvasicapitalul poate fi convertit în părți sociale în firma finanțată, pe care le reține fondul de investiții.


Schema PNRR prin care startup-urile românești vor primi finanțări de 200.000 Euro de la fonduri de investiții

Vorbim despre contractul de finanțare pentru implementarea instrumentelor financiare de investiții de capital (equity) finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (”PNRR”), semnat joi de Guvern cu Fondul European de Investiții.

Potrivit unui comunicat oficial transmis StartupCafe.ro, contractul prevede înființarea Fondului de Fonduri pentru Redresare, investiție finanțată printr-o contribuție de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată ” Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Noul contract reprezintă o continuare a colaborării dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții pentru susținerea investițiilor în România. Astfel, 8 fonduri de capital de risc, utilizând în special resurse din fonduri structurale, au fost înființate în ultimii ani.

Prin noul contract se anticipează că, în următorii 5 ani, aproximativ 20 de fonduri de investiții vor obține resurse sporite pentru a investi în firme și proiecte de infrastructură românești, inclusiv în domenii precum eficiența energetică sau energia regenerabilă.

„Ne bucură semnarea acestui nou și important contract cu Guvernul României, partenerul nostru tradițional. Prin mobilizarea de resurse private, sprijinul PNRR poate cataliza peste 600 milioae euro sub formă de investiții esențiale în economia României, sprijinind întreprinderi mici și mijlocii, companii cu capitalizare medie, proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă”, a afirmat Alain Godard, Chief Executive al Fondului European de Investiții.

Sprijinul guvernamental poate, de asemenea, să ducă la atragerea de investitori privați în acest gen de investiții, sporind astfel capacitatea pieței și creând noi echipe specializate de management.

În total, prin PNRR sunt alocați circa 2,55 miliarde euro, fonduri pentru mediul privat. Din acești bani, 400 de milioane de euro vor merge la Măsura 3 - Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare.

Am mai scris pe StartupCafe.ro despre această linie de finanțare, dar acum au apărut detalii, odată cu aprobarea PNRR de către Consiliul ECOFIN.

Cum va funcționa finanțarea, în 5 pași:

  1. În principiu, un fond de fonduri de 400 de milioane de euro va fi constituit pentru România la Fondul European de Investiții (FEI).

  2. În trimestrul II 2022, FEI va deschide un apel la care vor fi invitați să se înscrie viitorii intermediari financiari - firme de investiții care administrează deja sau vor să administreze fonduri de investiții. Apelurile lansate de FEI vor ține cont de termenii de referință aprobați de un Comitet de Investiții sau un departament ministerial desemnat de Guvernul României.

  3. În perioada 2022-2026, în urma unui proces cuprinzător de selecție cuprinzând câteva etape de screening, due diligence și negocieri contractuale, FEI selectează intermediari financiari cu care semnează acorduri de finanțare pentru fonduri de capital de risc (noi sau existente), create pentru o perioadă de 10 ani.

  4. Începând din 2022 până în 2026, intermediarii financiari vor primi finanțarea de la FEI. 20 de astfel de fonduri de investiții naționale sau regionale vor fi constituite, fie de la zero, fie pe baza unor fonduri de investiții existente deja.

  5. Cele 20 de fonduri de investiții finanțate de FEI vor acorda, la rândul lor, finanțări de capital de risc startup-urilor și altor firme românești.

Câți bani vor primi startup-urile românești

Componenta 9 a PNRR, denumită ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și ”Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Cu finanțarea PNRR de 400 de milioane de euro plus contribuții de la investitori privați, cele 20 de fonduri de investiții vor acorda runde de investiții unui număr de 100 de startup-uri românești și alte firme:

  • 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri,

  • 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere,

  • 3.000.000 – 5.000.000 pentru firme în etape avansate de creștere,

  • peste 5.000.000 pentru midcaps (companii cu până la 3.000 de angajați fiecare),

  • 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.